DECIZIA nr. 133 din 20 martie 2018

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Adrian Farkas și Cosmin Cristian Farkas în Dosarul nr. 3.400/83/2016 al Tribunalului Satu Mare – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 629D/2017. … 2.–>La apelul nominal răspund autorii excepției, reprezentați de domnul avocat Dan-Mihai Șuta, din cadrul Baroului Satu Mare. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Este prezentată, pe scurt, situația de fapt care a dus la ridicarea acesteia, arătându-se, printre altele, că a fost formulată o contestație la executare împotriva încheierii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, contestație care a fost respinsă, ca inadmisibilă. Se susține că, potrivit principiului non reformatio in pejus, încheierea de înlocuire a măsurii preventive mai grele cu măsura preventivă mai ușoară ar fi trebuit să fie executorie. Se arată că, în lipsa aplicării acestui principiu, a fost creată pentru autorii excepției o situație juridică mai grea decât cea anterioară. Se susține că legiuitorul ar fi trebuit să prevadă, printre situațiile în care contestația formulată, conform prevederilor art. 205 din Codul de procedură penală, nu are efect suspensiv, și pe cea invocată în prezenta cauză. Se arată că, în lipsa unei astfel de mențiuni exprese, în cuprinsul art. 205 din Codul de procedură penală, textul criticat este neconstituțional. … 4.–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, întrucât art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală este criticat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulată, conform art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, neexistând, astfel, o legătură între prevederile art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală și obiectul cauzei, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Aceasta întrucât contestația la executare poate fi exercitată, în cazuri expres și limitativ prevăzute de legiuitor, după rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare, în timp ce, împotriva încheierilor prin care sunt dispuse măsurile preventive în procedura camerei preliminare poate fi exercitată calea de atac prevăzută la art. 205 din Codul de procedură penală. În subsidiar se arată că critica de neconstituționalitate formulată în prezenta cauză este neîntemeiată, opțiunea legiuitorului fiind aceea ca definitivarea soluției juridice referitoare la măsura preventivă ce urmează a fi executată, în ipoteza juridică invocată de autorii excepției, să aibă loc după soluționarea contestației formulate conform art. 205 din Codul de procedură penală, aspect ce nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 10 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.400/83/2016, Tribunalul Satu Mare – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Adrian Farkas și Cosmin Cristian Farkas într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorii excepției împotriva unei încheieri prin care măsura arestului preventiv a fost înlocuită, în cazul acestora, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, în măsura în care nu se referă și la contestațiile declarate de inculpați împotriva încheierilor prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară și neatacată cu contestație de către procuror. Se arată că, din interpretarea textului criticat, rezultă că contestația formulată împotriva unei încheieri prin care s-a dispus înlocuirea unei măsuri preventive cu o alta (chiar și mai grea) este suspensivă de executare, chiar și în lipsa contestației procurorului care, de asemenea, este suspensivă de executare. Cu alte cuvinte, contestația formulată de către inculpat împotriva unei astfel de încheieri este suspensivă de executare, dacă aceasta vizează o încheiere prin care s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Se susține că această interpretare a textului criticat contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție și prevederilor art. 5 din Convenție, întrucât impune menținerea în stare de arest preventiv a unei persoane față de care s-a dispus înlocuirea măsurii anterior referite cu o măsură mai ușoară, pentru simplul motiv că persoana în cauză a înțeles să conteste hotărârea judecătorească astfel pronunțată, apreciind că măsura cu care a fost înlocuită arestarea preventivă este una prea restrictivă. … 7.–>Tribunalul Satu Mare – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, pe de o parte, că autorii nu specifică în ce constă contrarietatea dintre prevederile art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală și dispozițiile constituționale și convenționale invocate, iar, pe de altă parte, că textul criticat este în acord cu dispozițiile art. 23 din Constituție referitoare la libertatea individuală. … 8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textul prevede lipsa efectului suspensiv de executare numai în cazul contestațiilor îndreptate împotriva unor încheieri prin care s-a luat, s-a menținut sau, după caz, s-a constatat încetarea de drept a unei măsuri preventive. Se arată că, per a contrario, contestația îndreptată împotriva încheierii prin care s-a înlocuit măsura preventivă inițială este suspensivă de executare, indiferent dacă a fost formulată de inculpat sau de procuror. Se mai arată că, ceea ce suspendă contestația reglementată la art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu este executarea încheierii prin care a fost dispusă măsura preventivă inițială, ci executarea încheierii prin care aceasta a fost înlocuită cu o altă măsură preventivă. Așa fiind, se susține că, având în vedere dispozițiile art. 241 alin. (1) lit. a) și art. 242 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală, atâta vreme cât nu a expirat durata pentru care a fost luată, iar încheierea de înlocuire a sa cu o altă măsură preventivă nu a devenit definitivă, măsura preventivă inițială se menține și trebuie executată. Se susține, totodată, că inculpatul are dreptul de a contesta luarea măsurii preventive de către judecătorul de drepturi și libertăți, în condițiile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură penală, motiv pentru care acestuia îi este asigurat accesul liber la justiție. … 10.<!–>Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Se susține că modalitatea de reglementare, prin textul criticat, a contestației împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, reprezintă ea însăși o garanție a dreptului de acces liber la justiție. Se mai arată că întreaga procedură de cameră preliminară se caracterizează prin celeritate și urgență, astfel încât stabilirea unor reguli speciale de procedură este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Se face trimitere, în acest sens, la Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994. Se mai arată că, în faza de judecată, instanța este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive și să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanța constată că nu există temeiuri noi care să justifice menținerea privării de libertate. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Contestația formulată împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau menținerea unei măsuri preventive ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia nu este suspensivă de executare.“ … 14.–>Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și prevederilor art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la libertate și la siguranță. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată în cadrul soluționării unei contestații la executare formulată de autori, conform prevederilor art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, împotriva încheierii prin care măsura arestării preventive a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu. Or, împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive, în procedura de cameră preliminară, poate fi formulată contestație, conform prevederilor art. 205 din Codul de procedură penală. … 16.–>Având în vedere aspectele mai sus enunțate, Curtea constată că nu există legătură între obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate și cauza în care aceasta a fost invocată. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 17.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Adrian Farkas și Cosmin Cristian Farkas în Dosarul nr. 3.400/83/2016 al Tribunalului Satu Mare – Secția penală.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2018.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Cristina Teodora Pop<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește