DECIZIA nr. 137 din 21 martie 2023

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>26.<!–>Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.885/180/2017, Judecătoria Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a modificărilor legislative succesive. Excepția a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 27.–>Prin Încheierea din 16 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.609/180/2021, Judecătoria Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 28.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile Legii nr. 255/2004 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept, principiul legalității, principiul bicameralismului și sesizarea Camerelor Parlamentului, întrucât Camera decizională a introdus noi prevederi în ultimele articole ale legii, fără ca legea să fie retrimisă la prima Cameră sesizată. De asemenea, susține că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept, principiul legalității, universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la cultură, dreptul de asociere, munca și protecția socială a muncii, dreptul de proprietate privată, libertatea economică, dreptul de petiționare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților, precum și prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind obligația de a respecta drepturile omului, dreptul la un proces echitabil, libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea de exprimare, interzicerea discriminării, derogarea în caz de stare de urgență, interzicerea abuzului de drept și limitarea folosirii restrângerii drepturilor. Consideră că textul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este lacunar, întrucât nu specifică în mod clar și neechivoc prin ce act se obține autorizația de folosire a denumirilor, în condițiile în care înregistrarea de pe certificatele fiscale nu este suficientă. Autorul excepției invocă o instabilitate legislativă accentuată. În acest sens, arată că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, prin care a fost introdus textul de lege criticat, a fost declarată neconstituțională, iar fapta a fost dezincriminată, norma penală de incriminare fiind însă reintrodusă prin Legea nr. 270/2010 prin care a fost modificată și completată Legea nr. 51/1995. La 1 februarie 2014, conținutul constitutiv al infracțiunii a fost modificat prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Consideră că există un paralelism legislativ între dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și prevederile art. 26 alin. (2) și (3) din același act normativ, care incriminează exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat și, respectiv, fapta persoanei care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de lege, motiv pentru care se impune constatarea intervenirii abrogării implicite a textelor menționate. De asemenea, susține că tehnica de redactare a dispozițiilor de lege criticate este deficitară, întrucât acestea nu precizează prin ce act de autorizare se pot folosi denumirile respective și cine îl emite. Arată că, atât timp cât statul a autorizat entități cu denumiri identice, nu se poate susține că se află în culpă utilizatorul acestor denumiri, având în vedere că există acte de înregistrare a entităților juridice cu denumirile care au fost folosite, hotărâri judecătorești de înființare a acestor persoane juridice, actul constitutiv și statutul, autentificate de un notar public, precum și sute de rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală și de clasare, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive. De asemenea, arată că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15 din 21 septembrie 2015, pronunțată în recurs în interesul legii, dovedește imprevizibilitatea și impredictibilitatea Legii nr. 51/1995. … 29.–>Judecătoria Bacău – Secția penală, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 30.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 31.–>Guvernul, în punctul de vedere transmis Curții Constituționale în Dosarul nr. 1.463D/2021, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 160 din 27 martie 2018 și nr. 514 din 30 iunie 2020. … 32.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–>33.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 34.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 255/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din data de 7 februarie 2011, au fost modificate prin prevederile art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. În temeiul dispozițiilor art. II din Legea nr. 25/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017), Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată în 2011 a devenit art. 59 alin. (6) din aceeași lege, republicată în 2018. Curtea se va pronunța însă asupra textului de lege având numerotarea și cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor Legii nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu următorul cuprins: „(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“ … 35.<!–>În susținerea neconstituționalității dispozițiilor Legii nr. 255/2004, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 61 alin. (2) referitor la principiul bicameralismului și ale art. 75 alin. (4) privind sesizarea Camerelor Parlamentului. În ceea ce privește dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 29 alin. (1) și (2) privind libertatea conștiinței, ale art. 30 alin. (1)-(4) referitor la libertatea de exprimare, ale art. 31 alin. (1) și (3) privind dreptul la informație, ale art. 32 alin. (1) și (5) referitor la dreptul la învățătură, ale art. 33 privind accesul la cultură, ale art. 40 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1) și (2) privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 51 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de petiționare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 1 referitor la obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 9 referitor la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, ale art. 10 privind libertatea de exprimare, ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării, ale art. 15 privind derogarea în caz de stare de urgență, ale art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept și ale art. 18 privind limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 36.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Legii nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 care vizează organizarea și exercitarea profesiei de avocat și anumite infracțiuni legate de aceasta nu au incidență în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât spețele respective au ca obiect soluționarea unor contestații la executare. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (…)“. … 37.<!–>Curtea apreciază că, indiferent de soluția pronunțată, decizia instanței de contencios constituțional nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, dispozițiile Legii nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 neavând legătură – în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 – cu soluționarea cauzelor respective. Curtea s-a mai pronunțat în acest sens în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20, Decizia nr. 500 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 17 decembrie 2021, paragraful 14, și Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, paragraful 17. … 38.–>Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este inadmisibilă. … 39.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Bacău – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Oana-Cristina Puică<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește