DECIZIA nr. 144 din 5 mai 2025

Redacția Lex24
Publicat in ICCJ: DECIZII, 22/07/2025


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 600 din 27 iunie 2025
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulINTERPRETAREORD DE URGENTA 168 08/12/2022 ART. 1
ActulINTERPRETAREORD DE URGENTA 130 17/12/2021 ART. 1
ActulINTERPRETAREORD DE URGENTA 226 30/12/2020 ART. 1
ActulINTERPRETARELEGE 51 27/04/2020 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 51 27/04/2020
ActulINTERPRETAREORD DE URGENTA 1 06/01/2020 ART. 1
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 1 06/01/2020 ART. 1
ActulINTERPRETAREORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 34
ActulINTERPRETARELEGE 153 28/06/2017 ART. 6
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 6
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 521
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 54 24/02/2025
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 13 27/01/2025
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 6 20/01/2025
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 71 11/11/2024
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 62 13/06/2024
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 62 13/06/2024 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 62 13/06/2024 ART. 2
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 52 21/10/2024
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 40 16/09/2024
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 3 29/01/2024
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 115 14/12/2023
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 115 14/12/2023 ART. 2
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 80 11/12/2023
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 20 14/03/2023
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT 14/03/2023
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT 14/03/2023 ART. 35
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 168 08/12/2022
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 168 08/12/2022 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 130 17/12/2021
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 130 17/12/2021 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 226 30/12/2020
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 226 30/12/2020 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 51 27/04/2020
ART. 1REFERIRE LALEGE 51 27/04/2020 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 1 06/01/2020
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 34
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 917 20/12/2017
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 4
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 6
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 25
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 39
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ANEXA 0
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT 20/12/2017 ART. 1
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ART. 3REFERIRE LAREGULAMENT 14/03/2023 ART. 36
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Dosar nr. 2.577/1/2024<!–>

Mariana Constantinescu–> – vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție – președintele completului<!–>
Adina Georgeta Ponea–> – pentru președintele Secției I civile<!–>
Adina Oana Surdu–> – președintele Secției a II-a civile<!–>
Elena Diana Tămagă–> – președintele Secției de contencios administrativ și fiscal<!–>
Lavinia Curelea–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Andreia Liana Constanda–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Ileana Ruxandra Tirică–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Mariana Hortolomei–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Liviu Eugen Făget–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Mărioara Isailă–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Roxana Popa–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Minodora Condoiu–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Mirela Polițeanu–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Ianina Blandiana Grădinaru–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Gabriela Elena Bogasiu–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Gheza Attila Farmathy–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Maria Hrudei–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Vasile Bîcu–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Ionel Florea–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>

–>1.<!–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.577/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). 2.–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3.<!–>La ședința de judecată participă doamna magistratasistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în Dosarul nr. 5.552/109/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.5.<!–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere de către părți.6.–>Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE, <!–>–>
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: <!–>I.–>Titularul și obiectul sesizării7.<!–>Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 10 octombrie 2024, în Dosarul nr. 5.552/109/2021, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:interpretarea dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv dacă majorarea salariului de bază conform Legii nr. 51/2020 atrage și mărirea corespunzătoare a sumei reprezentând sporurile cuvenite angajatului;interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, respectiv dacă la stabilirea cuantumului sporurilor cuvenite angajaților trebuie avute în vedere sau nu majorările acordate prin act administrativ al angajatorului unui alt salariat care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție.8.–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 13 noiembrie 2024 cu nr. 2.577/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 5 mai 2025.II.<!–>Dispozițiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile9.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020): +
Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…)12.<!–>La articolul 34, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2)–>Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.» (…)<!–>
10.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020): +
Articolul I(…) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)<!–>
11.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021): +
Articolul I(…) (5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)<!–>
12.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022): +
Articolul I(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)
13.Legea nr. 51/2020 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 51/2020): +
Articolul ILegea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.<!–>La articolul 38, după alineatul (4^2) se introduce un nou alineat, alineatul (4^3), cu următorul cuprins:(4^3)–>Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog, potrivit anexei nr. II, beneficiază, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.» (…)
14.Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017): +
Articolul 6PrincipiiSistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (…)b)<!–>principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție; c)–>principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (…)
+
Articolul 38(…) (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (…)<!–>
III.–>Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării15.<!–>Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 11 iunie 2021, reclamantele au solicitat obligarea pârâtului Spitalul Municipal Câmpulung la acordarea sporurilor cuvenite, calculate la nivelul salariului mărit stabilit în baza Legii nr. 51/2020, și obligarea pârâtului la plata diferenței drepturilor salariale începând cu data de 1 iulie 2020 și până la data achitării efective a acestora, actualizate cu dobânda legală și rata inflației.16.–>În motivare, reclamantele au arătat, în esență, că sunt angajate la Spitalul Municipal Câmpulung în funcția de chimist principal – specialitate biochimie medicală, iar începând cu data de 1 iulie 2020 au beneficiat de majorarea salariului, în temeiul Legii nr. 51/2020, și, deși au solicitat pârâtului să procedeze la calcularea și acordarea sporurilor prin raportare la salariul mărit, au întâmpinat un refuz din partea acestuia, care a continuat să le achite sporurile prin raportare la salariul avut anterior datei de 1 iulie 2020. Au mai arătat reclamantele că pârâtul a calculat sporurile prin raportare la salariul de bază mărit în temeiul Legii nr. 51/2020 unei singure persoane din cadrul laboratorului de analize medicale.17.<!–>Prin cererea depusă la 15 octombrie 2021, reclamantele au solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale constând în diferența sporurilor cuvenite calculate la nivelul mărit al salariului stabilit în baza Legii-cadru nr. 153/2017 pentru perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019.18.–>Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 51/2020 la data de 1 iulie 2020, personalul din sistemul sanitar care ocupa funcția de chimist, potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2027, beneficiază de salariile prevăzute în lege pentru anul 2022, iar în cazul de față reclamantelor le-au fost majorate salariile la nivelul grilei din anul 2022.19.<!–>Prin Sentința civilă nr. 3.692 din 3 octombrie 2023, Tribunalul Argeș a admis acțiunea completată, reținând că reclamantele sunt angajatele Spitalului Municipal Câmpulung, în funcțiile de chimist principal, gradația 5, în cadrul laboratorului de analize medicale. 20.–>A mai reținut prima instanță că dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018), art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 au fost aplicate de către pârâtă în perioada 1 ianuarie 2019-31 mai 2023, însă modul de calcul nu s-a aplicat unitar pentru toți salariații. Astfel, deși ambele reclamante și numita X ocupă aceeași funcție, respectiv chimist principal, gradație 5, și toate trei au beneficiat de majorarea salariului, începând cu data de 1 iulie 2020, în baza Legii nr. 51/2020, în cazul angajatei X sporurile salariale prevăzute de lege nu au fost aplicate la baza de calcul egală cu salariul aferent anului 2018, ca în cazul reclamantelor, ci la salariul de bază realizat în lunile pentru care au fost calculate sporurile.21.<!–>Prima instanță a reținut că pârâta a încălcat dispozițiile art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora sistemul de salarizare are la bază principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție, dar și principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală.22.–>Prin cererea de apel, pârâtul a arătat, în esență, că Legea nr. 51/2020 majorează doar salariile de bază ale personalului în discuție, nu și cuantumul sporurilor, iar aplicarea sporurilor la salariul majorat conform Legii nr. 51/2020 nu este posibil întrucât s-ar încălca legile anuale de salarizare, care obligă la menținerea cuantumului sporurilor la nivelul aflat în plată al anului anterior.IV.<!–>Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii23.–>Instanța de trimitere a reținut caracterul admisibil al prezentului demers, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că obiectul dosarului („litigiu de muncă – calcul drepturi salariale“) se circumscrie domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) din acest act normativ, iar sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, în opinia instanței de trimitere, față de dispozițiile art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență.24.<!–>De asemenea, în opinia instanței de trimitere chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 raportat la dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020, respectiv art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, normele legale menționate nefiind clare în privința domeniului de aplicare și a efectelor pe care le produc, respectiv: dacă, în aplicarea principiilor egalității și nediscriminării, se impune ca la stabilirea cuantumului sporurilor pentru un anumit salariat să fie avute în vedere sau nu majorările acordate prin act administrativ al angajatorului unui alt salariat care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție; dacă majorarea salariului de bază conform Legii nr. 51/2020 pentru personalul din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog atrage și mărirea corespunzătoare a sumei reprezentând sporurile cuvenite acestui personal.25.–>Chestiunea de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate, iar de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât acțiunea are ca obiect obligarea pârâtului la acordarea sporurilor cuvenite, calculate la nivelul salariului mărit stabilit în baza Legii nr. 51/2020, reclamantele susținând, printre altele, că unitatea spitalicească pârâtă a acordat drepturile mărite unei singure angajate.26.<!–>Chestiunea de drept este nouă, nefiind identificată o jurisprudență conturată a instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestor texte legale în situații similare celei deduse judecății.27.–>În urma consultării jurisprudenței instanței supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.V.<!–>Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept28.–>Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept.29.<!–>După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părți.VI.–>Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept30.<!–>Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut, cu privire la prima întrebare din sesizare, că Legea nr. 51/2020 a introdus o excepție de la dispozițiile art. 38 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017, referitoare la creșterea etapizată a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare pentru perioada 2019-2022, dispunându-se ca personalul din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog să beneficieze, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.31.–>Dispozițiile art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 au reglementat menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului precedent, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.32.<!–>Cât timp aceste măsuri fiscal-bugetare au aplicabilitate generală în sectorul bugetar și legea nu a reglementat excepții de la aceste măsuri, rezultă că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 51/2020, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog nu a beneficiat și de acordarea sporurilor calculate prin raportare la salariul de bază majorat conform acestei legi.33.–>Astfel, se apreciază că actele normative sus-menționate au înghețat chiar cuantumul sporurilor/indemnizațiilor/ compensațiilor/primelor, respectiv suma efectivă, iar nu numai procentul acestor elemente ale sistemului de salarizare, după cum au susținut reclamantele. Acestea apreciază că diferitele sporuri (în procent) trebuie să fie aplicate la noul nivel al salariului de bază (cel ulterior datei de 1 iulie 2020), ceea ce ar duce la o majorare a cuantumului efectiv.34.<!–>Legat de cea de a doua întrebare din sesizare, opinia instanței de trimitere este în sensul că principiile egalității și nediscriminării nu pot fi disociate de principiul legalității, astfel încât nu este suficientă existența unor acte administrative ale angajatorului în baza cărora s-a acordat dreptul în litigiu unui alt salariat care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție, fiind necesar ca dreptul să fie prevăzut de lege.35.–>Cu privire la această chestiune, poate fi reținut în mod corespunzător raționamentul expus de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept într-o decizie recentă, nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024: „(…) principiul egalității, în componenta ce obligă la recunoașterea unor salarii egale pentru toate persoanele care sunt încadrate pe aceeași funcție și desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții de vechime și calificare, pleacă tot de la premisa că salariile maxime aflate în plată ce îndeplinesc aceste condiții [potrivit art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017] sunt stabilite cu respectarea legii, indiferent că sunt sau nu sunt recunoscute prin hotărâri judecătorești.“ (paragraful 93).36.<!–>S-a mai reținut prin aceeași decizie că „(…) principiul legalității trebuie să fie avut în vedere în egală măsură cu principiile egalității și nediscriminării la momentul solicitării egalizării salariilor cu cele stabilite prin hotărâri judecătorești, astfel încât fiecare dintre ele condiționează admiterea cererii – firește, dacă acțiunea are ca obiect egalizarea, și nu exclusiv aplicarea normei ce reglementează dreptul salarial în discuție.“ (paragraful 118)37.–>Prin urmare, chiar și în situația existenței unor salariați care prestează aceeași activitate și au aceeași vechime în muncă și în funcție precum reclamantul și care au beneficiat de anumite drepturi sau majorări salariale prin act administrativ al angajatorului, se impune ca instanța să analizeze în concret situația reclamantului și îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea drepturilor în litigiu, constatarea existenței stării de discriminare față de un alt salariat nefiind suficientă în sine pentru a se reține temeinicia pretențiilor.VII.<!–>Practica judiciară a instanțelor naționale în materie38.–>Potrivit răspunsurilor transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu a fost identificată practică judiciară.39.<!–>Au fost transmise puncte de vedere teoretice exprimate de judecătorii de la instanțele aflate în circumscripțiile teritoriale ale două curți de apel care coincid cu opinia exprimată prin încheierea de sesizare de către completul de judecată al instanței de trimitere.40.–>Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII.<!–>Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție41.–>În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică:Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care s-a stabilit că „În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale“;Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, prin care s-a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a), b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept“;Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 15 februarie 2024, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) și art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, principiul nediscriminării nu poate fi invocat pentru acordarea sporurilor prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 la nivel maxim, dacă astfel s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din același act normativ“;Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept ce vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) și art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare prin includerea unor drepturi salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive;Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, prin care s-a stabilit că: „Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație» din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.IX.<!–>Raportul asupra chestiunii de drept42.–>Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind întrunite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție43.–>Având în vedere că prezenta sesizare este întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, admisibilitatea sesizării formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:(i)<!–>existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii)–>cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;(iii)<!–>existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;(iv)–>chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.44.<!–>Din examinarea încheierii de sesizare și a documentației anexate acesteia rezultă faptul că sunt îndeplinite condițiile referitoare la stadiul procedurii și calitatea instanței de trimitere, întrucât cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile este formulată de un complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurărilor sociale din cadrul Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, instanța de trimitere fiind învestită cu soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3.692 din 3 octombrie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș într-un litigiu ce se circumscrie sferei de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.45.–>Este îndeplinită și condiția legăturii dintre chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări și modalitatea de soluționare a fondului cauzei, în contextul în care dispozițiile a căror interpretare se solicită pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt hotărâtoare pentru aprecierea temeiniciei pretențiilor deduse judecății în dosarul în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile.46.<!–>Nu sunt îndeplinite însă condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept și nici aceea ca instanța supremă să nu fi statuat cu privire la modul de interpretare a dispozițiilor subsumate cererii de pronunțare a hotărârii preliminare. 47.–>Prin intermediul primei întrebări instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să statueze dacă majorarea salariului de bază, operată prin Legea nr. 51/2020 în favoarea personalului din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog, atrage și o majorare corespunzătoare a sumei reprezentând sporurile cuvenite acestei categorii de angajați, în contextul în care prin dispozițiile art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 legiuitorul a prevăzut plafonarea cuantumului sporurilor cuvenite personalului din sfera de referință a Legii-cadru nr. 153/2017, menținând, succesiv, nivelul acestor sporuri la cel cuvenit pentru luna decembrie 2018.48.<!–>O primă constatare ce pledează pentru concluzia inadmisibilității sesizării este aceea că instanța de trimitere nu a furnizat niciun argument de natură a contura existența, în cauza cu care este învestită, a unei veritabile chestiuni de drept, fiind de observat că, prin argumentele expuse, instanța de trimitere prezintă o interpretare clară și argumentată a prevederilor legale subsumate întrebării formulate, fără a reliefa niciun argument de natură a caracteriza normele analizate ca având un conținut neclar, echivoc sau susceptibil de interpretări diferite, ce comportă riscul apariției unei practici judiciare neunitare. 49.–>În ceea ce privește condiția negativă ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, se constată că prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat în sensul că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023), în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.50.<!–>Considerentele menționate în cuprinsul Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept oferă repere lipsite de echivoc în privința modalității de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, sub aspectul determinării cuantumului sporurilor pentru fiecare etapă de aplicare a legii, astfel că la data soluționării prezentei sesizări nu subzistă condiția ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept supuse analizei în prezentul dosar.51.–>În acest sens se arată în cuprinsul deciziei amintite, la paragrafele 89-91 și 94-100, că prima etapă de aplicare a legii de salarizare, reglementată prin art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, privește perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, pentru care a fost adoptată măsura menținerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.52.<!–>A doua etapă, reglementată prin art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, privește anul 2018 și stabilește că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.53.–>Pentru cea de-a treia etapă, aferentă anilor 2019-2022, art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) din aceeași lege.54.<!–>În ceea ce privește sporurile, în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, cuantumul acestora a fost menținut în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, pentru ca, începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al sporurilor să fie majorat cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.55.–>Pentru perioada 2019-2022 au fost reglementate [în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017] doar creșteri ale salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018, în Legea-cadru nr. 153/2017 neexistând nicio dispoziție referitoare la sporuri sau la celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar.56.<!–>În schimb, prin dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma inițială, s-a stabilit că: „începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“57.–>Așadar, de la majorările care au vizat, indiscutabil, doar salariile de bază, după cum în mod expres prevăd normele citate anterior, legiuitorul a exceptat o serie de drepturi salariale, astfel că, în acest context, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, inclusiv al celui pentru condiții de muncă, ce interesează cauza de față, a fost plafonat, prin voința legiuitorului, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018.58.<!–>Dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, fiind păstrată, de principiu, soluția legislativă din cuprinsul acestora.59.–>În acest sens s-a prevăzut că: „Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“60.<!–>Această măsură de politică fiscal-bugetară a fost menținută și în continuare, prin acte normative succesive, care au prevăzut plafonarea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar sau solda lunară la nivelul celui acordat pentru luna decembrie a anului anterior, astfel că, începând cu 1 ianuarie 2019, acesta a rămas neschimbat.61.–>Prin urmare, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție statuează, în cuprinsul Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024, că interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (2), (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind aplicarea etapizată a legii, în corelare cu prevederile art. 23 din aceeași lege-cadru și cu prevederile celorlalte acte normative analizate, conduce la concluzia că, deși salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice au crescut etapizat, prin raportare la ipotezele de aplicare în timp a Legii-cadru nr. 153/2017, până la atingerea valorii nominale a salariilor de bază conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, sporurile și celelalte categorii de elemente ale sistemului de salarizare ce fac parte din salariul brut, inclusiv sporul pentru condiții de muncă, au rămas plafonate întrucât, prin legile anuale de salarizare, nivelul acestora s-a raportat la anul precedent, posibilitatea ordonatorilor de credite de a le majora și de a le acorda în alte limite fiind suspendată succesiv prin dispozițiile legale anterior menționate.62.<!–>Deși Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a vizat sporul pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, considerentele acestei decizii sunt pe deplin valabile și în privința modalității de interpretare a dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 prin raportare la dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020, întrucât, așa cum însăși instanța de trimitere subliniază prin încheierea de sesizare, prin dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020 s-a prevăzut exclusiv majorarea salariilor de bază în privința personalului din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog, nu și a sporurilor cuvenite categoriei în discuție.63.–>În raport cu aceste considerente, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă apare ca fiind inadmisibilă, din moment ce problema de drept ridicată este identică celei dezlegate prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, unde instanța supremă a statuat cu valoare principială asupra modului de interpretare a dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.64.<!–>Aceeași este concluzia și cu privire la cea de-a doua întrebare formulată de instanța de trimitere, întrucât sesizarea nu cuprinde o veritabilă chestiune de drept asupra căreia instanța supremă să nu fi statuat.65.–>Sub acest aspect, se constată, pe de o parte, că instanța de trimitere nu expune niciun argument de natură a caracteriza problema de drept ce formează obiectul celei de a doua întrebări ca fiind o veritabilă chestiune de drept, or, așa cum deja s-a stabilit în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în condițiile în care instanța de trimitere expune o interpretare clară și argumentată în privința chestiunii de drept în discuție, fără a fi prezentate și argumentate diferite interpretări posibile ale textului legal ori elemente care să conducă la concluzia că acesta ar avea un caracter complex ori precar, lacunar sau contradictoriu, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile.66.<!–>Pe de altă parte, însăși instanța de trimitere face referire, cu prilejul exprimării punctului de vedere în condițiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la reperele jurisprudențiale consfințite de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a principiilor prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, ceea ce atestă că nu este îndeplinită nici condiția ca instanța supremă să nu fi statuat de principiu asupra problemei de drept aflate în discuție.67.–>În concret, instanța de trimitere a subliniat faptul că prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în sensul că principiul egalității, în componenta ce obligă la recunoașterea unor salarii egale pentru toate persoanele care sunt încadrate pe aceeași funcție și desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții de vechime și calificare, pleacă tot de la premisa că salariile maxime aflate în plată sunt stabilite cu respectarea legii, astfel că aplicarea acestui principiu presupune ca instanța de trimitere să analizeze în concret situația reclamantului și îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea drepturilor în litigiu, constatarea existenței stării de discriminare față de un alt salariat nefiind suficientă în sine pentru a se reține temeinicia pretențiilor.68.<!–>Suplimentar celor reținute de instanța de trimitere, se constată că modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 a făcut obiectul preocupării instanței supreme și cu prilejul examinării altor întrebări formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind de remarcat Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, respectiv Decizia nr. 13 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 3 martie 2025, în cuprinsul cărora Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în sensul că principiile egalității și nediscriminării nu pot fi disociate de principiul legalității stabilirii drepturilor salariale cuvenite pentru toate persoanele care sunt încadrate pe aceeași funcție și desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții de vechime și calificare.69.–>În plus, soluțiile și considerentele deciziilor nr. 80 din 11 decembrie 2023, nr. 40 din 16 septembrie 2024 și nr. 13 din 27 ianuarie 2025 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au determinat respingerea, ca inadmisibile, a unor cereri ulterioare de pronunțare a hotărârii prealabile în vederea interpretării acelorași principii precum cele ce fac obiectul prezentei sesizări, fiind de menționat, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 54 din 24 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 2 aprilie 2025, și Decizia nr. 6 din 20 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2025, unde se subliniază faptul că pe calea mai multor interpretări de principiu menite să asigure practica judiciară unitară și previzibilă, jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a oferit reperele concrete de interpretare a dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4), precum și ale art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017.70.<!–>Pentru aceste considerente, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel că se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în Dosarul nr. 5.552/109/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:interpretarea dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv dacă majorarea salariului de bază conform Legii nr. 51/2020 atrage și mărirea corespunzătoare a sumei reprezentând sporurile cuvenite angajatului;interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, respectiv dacă la stabilirea cuantumului sporurilor cuvenite angajaților trebuie avute în vedere sau nu majorările acordate prin act administrativ al angajatorului unui alt salariat care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție.–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.<!–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE <!–>
MARIANA CONSTANTINESCU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Mihaela Lorena Repana–>
––<!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters