DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>10.<!–>Prin încheierile din 30 ianuarie 2019 și 20 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 27.797/3/2018 și nr. 27.800/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Mihai Dincă și de Traian Vasu în cauze având ca obiect obligarea caselor de pensii la plata diferențelor dintre indemnizația lunară încasată efectiv și indemnizația care s-ar fi cuvenit dacă se aplicau coeficienții prevăzuți de Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata. … 11.–>Prin Decizia civilă nr. 1.099 din 25 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.149/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ștefan Nanu într-o cauză având ca obiect apelul împotriva hotărârii prin care s-au respins cererea de obligare a casei de pensii la plata diferențelor dintre indemnizația lunară încasată efectiv și indemnizația care s-ar fi cuvenit dacă se aplicau coeficienții prevăzuți de Legea nr. 341/2004 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata. … 12.<!–>Prin încheierile din 5 februarie 2019, 19 aprilie 2019 și 4 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 11.931/3/2018, nr. 8.881/3/2018* și nr. 27.804/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Horia Niță, de Genu Scăunașu și de Ștefan Mihalcea în cauze având ca obiect apelul împotriva hotărârilor prin care s-au respins cererile de obligare a caselor de pensii la plata diferențelor dintre indemnizația lunară încasată efectiv și indemnizația care s-ar fi cuvenit dacă se aplicau coeficienții prevăzuți de Legea nr. 341/2004 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata. … 13.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, potrivit textelor de lege criticate, există revoluționari care primesc indemnizația în cuantum „cuvenit“ și revoluționari care primesc indemnizația plafonată, respectiv în cuantumul „aflat în plată“, ceea ce creează o discriminare între cele două categorii. Această discriminare nu este creată de Legea nr. 341/2004, ci prin legile de fundamentare a bugetului asigurărilor de stat, care impun un tratament diferențiat fără ca acesta să respecte criteriile de a fi obiectiv și rezonabil. Tratamentul diferențiat este raportat la momentul la care se naște dreptul la indemnizație, moment care nu poate fi asimilat unui criteriu obiectiv și rezonabil. … 14.<!–>Autorii invocă hotărârile din 16 septembrie 1996, 22 octombrie 1996, 18 februarie 2009 pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Gaygusuz împotriva Austriei, Stubbings și alții împotriva Regatului Unit, Andrejeva împotriva Letoniei și Decizia de admisibilitate din 16 decembrie 1974 pronunțată în Cauza Müller împotriva Austriei, prin care instanța europeană a decis că există discriminare în sensul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale atunci când persoane aflate în situații identice sau comparabile se bucură de un tratament preferențial unele față de altele și că o reducere substanțială a nivelului pensiei afectează substanța dreptului de proprietate și a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrânețe. … 15.–>Autorii arată că, aplicând jurisprudența menționată la spețele deduse judecății, rezultă că există tratament discriminatoriu între aceiași beneficiari, întrucât unii primesc indemnizațiile în cuantumul „cuvenit“, iar alții într-un cuantum plafonat la cel existent în plată. Diferența dintre cuantumurile indemnizației este dată de data nașterii dreptului la indemnizație, ceea ce nu reprezintă un criteriu obiectiv și rezonabil. De asemenea, nu există un scop legitim pentru a crea această diferențiere între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și nici un raport rezonabil de proporționalitate între scopul legitim și mijloacele utilizate pentru atingerea lui. … 16.<!–>Sunt invocate și deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 444 din 28 iunie 2018, prin care s-a reținut că măsura de suspendare repetată a acestor drepturi la indemnizație, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi, iar atunci „când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare“. … 17.–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că diversele categorii de beneficiari ai legii se află în situații diferite, iar indemnizațiile au un caracter reparatoriu, legiuitorul având deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora. … 18.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Dincă și Traian Vasu în dosarele nr. 27.797/3/2018 și nr. 27.800/3/2018 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ștefan Nanu, Horia Niță, Genu Scăunașu și Ștefan Mihalcea în dosarele nr. 10.149/3/2018, nr. 11.931/3/2018, nr. 8.881/3/2018* și nr. 27.804/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Cristina-Cătălina Turcu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește