DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2), ale art. 2, ale art. 3 alin. (1), ale art. 4, ale art. 5 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1), ale art. 7 alin. (1)-(6), ale art. 8, ale art. 12 alin. (1)-(3), ale art. 13 alin. (1) și (2), ale art. 14 alin. (2), ale art. 15 și ale art. 20 pct. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Eleonora Anghelescu în Dosarul nr. 43.723/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 299D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată în acest sens că nu se nesocotește principiul neretroactivității legii, deoarece nu este vorba despre raporturi juridice finalizate, nefiind soluționată cererea prin care să se stabilească întinderea obligației, iar legea nouă se aplică efectelor viitoare ale unor situații juridice născute anterior, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Faptul că se stabilesc noi termene în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților trebuie să răspundă și să verifice hotărârile comisiilor județene se înscrie în rațiunea pentru care legea a fost adoptată, aceea de a crea un mecanism prin care să se dea eficiență acestor măsuri compensatorii. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 15 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 43.723/3/2015, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2), ale art. 2, ale art. 3 alin. (1), ale art. 4, ale art. 5 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1), ale art. 7 alin. (1)-(6), ale art. 8, ale art. 12 alin. (1)-(3), ale art. 13 alin. (1) și (2), ale art. 14 alin. (2), ale art. 15 și ale art. 20 pct. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Eleonora Anghelescu într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtei Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 să emită o nouă hotărâre prin care să soluționeze cererile formulate de reclamantă în vederea acordării de despăgubiri sau compensații în temeiul Legii nr. 290/2003. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul neretroactivității legii, că, în cazul reclamantei, s-a emis o hotărâre de către Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, prin care s-au acordat despăgubiri pentru o parte din bunurile ce fac obiectul cererii de despăgubiri și s-a respins cererea pentru restul bunurilor. Printr-o sentință definitivă pronunțată de Tribunalul București, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost obligată să soluționeze contestația formulată împotriva acestei hotărâri. Consecutiv, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a admis contestațiile formulate împotriva hotărârii emise în baza prevederilor Legii nr. 290/2003 și dosarul aferent hotărârii a fost trimis către Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 spre reanalizare și emiterea unei noi hotărâri. … 6.<!–>Se arată că bunurile pentru care au fost acordate despăgubiri prin hotărârea emisă de Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 au fost evaluate conform Legii nr. 290/2003. Cu toate acestea, prin art. 7 alin. (6) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 se intervine retroactiv asupra valorii bunurilor care au fost deja evaluate conform Legii nr. 290/2003, stabilindu-se alte valori. Totodată, întrucât până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 a fost emisă hotărârea de către Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, sub imperiul Legii nr. 290/2003, rezultă că toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi și nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Autoarea excepției susține că a dobândit vocația la despăgubiri sau compensații pentru bunurile solicitate, precum și pentru recoltele neculese, conform regulilor și condițiilor prevăzute de legea sub imperiul căreia a fost emisă hotărârea comisiei locale. Or, prin textele de lege criticate se tinde la modificarea unor situații juridice formate anterior, ale căror efecte s-au consumat deja, inclusiv prin emiterea hotărârii în discuție. … 7.–>Se mai susține că se încalcă și art. 16 din Constituție, întrucât se instituie o diferență de tratament între persoanele în cazul cărora a fost emisă deja, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, o decizie a autorităților administrative implicate în procesul privind acordarea de despăgubiri și cele ale căror cereri urmează să se facă potrivit unor reguli noi, diferite, deși nu există o justificare obiectivă în ce privește schimbarea regulilor privind stabilirea valorii și acordarea despăgubirilor cuvenite pentru bunurile solicitate conform Legii nr. 290/2003. … 8.<!–>Se critică, totodată, aplicarea retroactivă, în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau chiar în cele deja soluționate de acestea la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, a prevederilor de lege referitoare la atribuția Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de a valida/invalida prin decizie hotărârile comisiilor pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 care conțin despăgubirile sau compensațiile acordate, a prevederilor de lege referitoare la dovada calității de moștenitor, a celor referitoare la dovada proprietății bunurilor ce fac obiectul cererilor de despăgubiri sau compensații și dovada calității de persoană îndreptățită, precum și a prevederilor legale privitoare la regulile prin care se stabilește valoarea despăgubirilor sau compensațiilor. … 9.–>Se arată că numai o instanță judecătorească învestită de lege cu soluționarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri judecătorești o poate invalida. Or, a recunoaște competența de reexaminare a existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la despăgubiri sau compensații în temeiul altor reguli și criterii înseamnă a recunoaște un control administrativ asupra unei hotărâri judecătorești, deci o cale de atac neprevăzută de lege, ceea ce contravine dispozițiilor art. 129 din Constituție. … 10.<!–>Se mai susține că se încalcă și art. 44 din Constituție, precum și principiul securității raporturilor juridice și cel al încrederii legitime, consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat totodată că o decizie administrativă prin care i se recunoaște părții interesate dreptul de a primi despăgubiri reprezintă un bun, conform art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.–>De asemenea, se invocă și prevederile art. 6 paragraful 1 din aceeași convenție, susținându-se că se încalcă dreptul la un proces echitabil, prin nesocotirea egalității armelor între părțile aflate în litigiu, în cazul în care interpretarea prevederilor de lege criticate ar fi în sensul că noile termene și condiții s-ar aplica retroactiv și litigiilor aflate deja pe rolul instanțelor sau chiar asupra celor deja soluționate de acestea la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014. Intervenția statului într-un litigiu în care el însuși este implicat ca pârât, prin emiterea unei noi reglementări care îi este net favorabilă, încalcă principiul egalității armelor, în detrimentul părții adverse. În plus, aplicarea în litigiile pendinte a unor norme legale noi care ar conduce la o soluție diferită de cea previzibilă la introducerea acțiunii contravine principiului neretroactivității legii civile, dreptului de acces liber la justiție și dreptului la un proces echitabil. Dispozițiile Legii nr. 164/2014 sancționează atitudinea persoanelor care au formulat cereri de chemare în judecată în considerarea termenelor și condițiilor prevăzute de dispozițiile Legii nr. 290/2003, în vigoare la momentul sesizării instanțelor, obligându-le să se supună noii ordini de drept intervenite ulterior și anulându-le drepturi câștigate și născute sub imperiul vechii legi, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil. … 12.<!–>Se arată că noua reglementare tinde să genereze discriminări între beneficiarii Legii nr. 290/2003, întrucât simpla împrejurare de fapt constând în soluționarea cu întârziere a cererilor persoanelor îndreptățite la despăgubiri de către comisiile constituite în cadrul prefecturilor sau a contestațiilor formulate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților de către solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 nu poate justifica pe plan legislativ tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor îndreptățite la despăgubiri sau compensații aflate în situații identice. … 13.–>Se mai susține că prevederile de lege criticate sunt neclare și imprevizibile, putând genera interpretări contradictorii în ce privește legea aplicabilă soluționării cererilor privind acordarea de despăgubiri sau compensații în situațiile în care s-au emis hotărâri de respingere a cererii sau de acordare a despăgubirilor până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nefăcându-se o distincție clară între cererile în care s-au emis hotărâri de respingere sau de acordare a despăgubirilor și cele aflate în curs de soluționare la comisiile județene. … 14.<!–>Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile criticate nu contravin exigențelor impuse de dispozițiile constituționale și convenționale invocate în motivarea criticii de neconstituționalitate. Faptul că legiuitorul a intervenit printr-un act normativ nou asupra modalităților de acordare a despăgubirilor nu este de natură a avea caracter retroactiv. Totodată, prin măsurile adoptate, dispozițiile Legii nr. 164/2014 nu aduc atingere dreptului la acces la justiție și nici dreptului de proprietate privată, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>17.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (1) și (2), ale art. 2, ale art. 3 alin. (1), ale art. 4, ale art. 5 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1), ale art. 7 alin. (1)-(6), ale art. 8, ale art. 12 alin. (1)-(3), ale art. 13 alin. (1) și (2), ale art. 14 alin. (2), ale art. 15 și ale art. 20 pct. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prevederile legale criticate au, în esență, următorul conținut:– art. 1 prevede că sunt îndreptățiți la acordarea de despăgubiri/compensații cetățenii români și moștenitorii legali sau testamentari ai acestora pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și pentru bunurile sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Dovada calității de moștenitor se face prin certificatul de moștenitor, prin certificatul de calitate de moștenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care se atestă această calitate; … – art. 2 stabilește că, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, singura măsură compensatorie de care pot beneficia persoanele menționate este acordarea de despăgubiri bănești; … – art. 3 alin. (1) prevede că dispozițiile referitoare la stabilirea despăgubirilor se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003 pentru care nu s-au emis hotărâri de respingere a cererii sau de acordare a despăgubirilor până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014; … – art. 4 prevede că cererile aflate în curs de soluționare la comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003 se analizează și se soluționează pe baza actelor care atestă existența dreptului la despăgubiri, certificate de autoritățile competente, acte care pot fi completate cu declarații ale martorilor, autentificate; … – art. 5 prevede competența de stabilire și modul de calcul al valorii bunurilor pentru care se acordă despăgubiri; … – art. 6 alin. (1) reglementează modul de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor de către comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003; … – art. 7 consacră competența Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de a analiza dosarele aferente hotărârilor comisiilor județene, respectiv a municipiului București, din punctul de vedere al existenței și întinderii dreptului la acordarea despăgubirilor, de a valida sau invalida hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București și de a stabili, dacă este cazul, valoarea bunurilor neevaluate inițial; … – art. 8 prevede posibilitatea de atacare a deciziilor de validare/invalidare ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și competența secțiilor civile ale tribunalelor de soluționare a litigiilor privind modalitatea de aplicare a prevederilor Legii nr. 164/2014; … – art. 12 instituie un termen de decădere de 120 de zile în care persoanele care au formulat cereri de acordare de despăgubiri pot completa, cu înscrisuri, dosarele aflate în curs de soluționare la comisiile județene, respectiv a municipiului București ori la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, termen ce poate fi prelungit pentru o perioadă de 60 de zile; … – art. 13 prevede termenele în care comisiile județene, respectiv a municipiului București au obligația de a soluționa, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014; … – art. 14 stabilește că hotărârile emise de comisiile județene, respectiv a municipiului București după data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 se validează/se invalidează de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin decizie, în termen de 18 luni de la data înregistrării lor; … – art. 15 instituie dreptul persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești în cazul nerespectării termenelor stabilite la art. 13 și 14; … – art. 20 pct. 1-4 abrogă o serie de articole din Legea nr. 290/2003. … … 19.<!–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind caracteristicile statului român, art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea normelor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege și art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și prevederilor art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din aceeași convenție. … 20.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile Legii nr. 164/2014 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare celor formulate în cauza de față. Analizând expunerea de motive a Legii nr. 164/2014, Curtea a statuat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispozițiile Legii nr. 164/2014 nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile. Sub acest aspect, Curtea a observat că legiuitorul, având în vedere că reglementările anterioare s-au dovedit ineficiente și nu au permis o reală verificare a existenței drepturilor pentru care se solicitau despăgubiri, a considerat necesar ca noul act normativ să stabilească o serie de măsuri care să acopere toate situațiile regăsite în cererile nesoluționate. Prin urmare, Legea nr. 164/2014 nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din vechea reglementare (Legea nr. 9/1998 și Legea nr. 290/2003) cu privire la modalitatea de despăgubire a persoanelor îndreptățite și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Ca atare, dispozițiile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, prin care acesta nu refuză plata despăgubirilor stabilite conform Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003, ci doar stabilește anumite măsuri pentru finalizarea procesului de despăgubire (Decizia nr. 298 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, paragraful 19). … 21.<!–>În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea în acest sens Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). … 22.–>Altfel spus, raportat la cauza de față, inegalitatea de tratament juridic invocată prin raportare la acele persoane cărora le-au fost aplicate prevederile Legii nr. 290/1998 anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 298 din 12 mai 2016, precitată, paragraful 17). … 23.<!–>De asemenea, Curtea a constatat că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația anterioară ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului actual, în considerarea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementând dreptul persoanelor fizice și juridice la respectarea bunurilor, lasă în competența statelor semnatare ale Convenției adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat, necesare în vederea acordării de despăgubiri. În acest sens, Curtea a observat că, prin prevederile de lege criticate, statul nu contestă existența unui bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate și nu refuză punerea în aplicare a acestora (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 173 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, Decizia nr. 248 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 30 august 2016, Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, sau Decizia nr. 135 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 17 iunie 2021). … 24.–>Curtea a statuat că este dreptul suveran al legiuitorului să aprecieze întinderea și amploarea măsurilor pe care le stabilește prin lege (a se vedea Decizia nr. 219 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 14 aprilie 2011). Sub acest aspect, Curtea a observat că în expunerea de motive la Legea nr. 164/2014 se precizează că „măsura compensării bănești exprimă voința legiuitorului de a acorda o reparație echitabilă și corespunde, în primul rând, intereselor persoanelor îndreptățite. În același timp, aceasta reprezintă și singura măsură viabilă și sustenabilă din punct de vedere economic, din moment ce compensarea cu terenuri nu mai poate fi o alternativă după ce statul român s-a obligat să pună bunurile imobile disponibile, aflate în domeniul public și privat al statului, la dispoziția persoanelor îndreptățite la retrocedare conform Legii nr. 164/2014 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România“ (Decizia nr. 865 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragrafele 19 și 20). … 25.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 26.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eleonora Anghelescu în Dosarul nr. 43.723/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), ale art. 2, ale art. 3 alin. (1), ale art. 4, ale art. 5 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1), ale art. 7 alin. (1)-(6), ale art. 8, ale art. 12 alin. (1)-(3), ale art. 13 alin. (1) și (2), ale art. 14 alin. (2), ale art. 15 și ale art. 20 pct. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2023.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Valentina Bărbățeanu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește