DECIZIA nr. 158 din 27 martie 2018

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>9.–>Prin Sentința penală nr. 730 din 21 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 24.675/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 456 alin. (1) și art. 458 teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Volintiru Cornel Teodor în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect pronunțarea asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire. … 10.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece prin sintagma „instanța care a judecat cauza în primă instanță“ legea dă posibilitatea unor interpretări multiple, astfel că dispozițiile legale criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate a legii. Ca atare, se acceptă ca o instanță inferioară să caseze o hotărâre pronunțată de o instanță superioară, care a judecat cauza pe fond, sau mai bine zis convingerile a doi judecători de la curtea de apel sunt supuse controlului judecătoresc exercitat de către un judecător de la judecătorie, ceea ce este de neconceput. Arată că obiectul cererii de revizuire îl constituie Decizia nr. 825 din 10 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, și nu Sentința nr. 1.199 din 30 decembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, care a fost desființată (anulată) prin admiterea apelurilor de către curtea de apel. Prin urmare, sentința instanței de fond a fost lipsită de efecte, pentru că nu a rămas definitivă prin nerecurare sau prin respingerea recursurilor declarate de părți și deci competența de a soluționa cererea de revizuire revine instanței care, casând Sentința nr. 1.199 din 30 decembrie 2013, a soluționat cauza pe fond, respectiv Curtea de Apel București, care a pronunțat Decizia nr. 825 din 10 iunie 2015. … 11.–>Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale vizate care reglementează instanța căreia i se adresează cererea de revizuire și, respectiv, instanța competentă să soluționeze această cerere, sunt clare, neexistând motive care să conducă la concluzia că ar fi încălcate prevederile constituționale invocate de autor. … 12.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.–>Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece sunt clare, lipsite de echivoc privind instanța căreia i se adresează cererea de revizuire și care este competentă a o judeca. … 14.<!–>Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Prevederile legale contestate nu aduc atingere art. 16 din Constituție, întrucât principiul egalității cetățenilor nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 77 din 20 februarie 2003). Mai mult, este constituțională instituirea prin dispozițiile legale criticate a unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește revizuirea, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. … 15.–>Nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală, întrucât dispozițiile legale criticate nu instituie niciun fel de cenzură referitoare la acest drept. Împrejurarea că cererea de revizuire este adresată instanței care a judecat cauza în primă instanță nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire, reprezentând o procedură prealabilă. Prin art. 459 din Codul de procedură penală a fost instituită procedura prealabilă a admiterii în principiu a cererii de revizuire, stabilindu-se în alin. (2) că admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu. … 16.<!–>Or, prin natura și conținutul ei specific, o astfel de procedură prealabilă, de examinare a revizuirii sub aspectul admisibilității în principiu, nu vizează însăși soluționarea căii extraordinare de atac. Altfel spus, instanța se pronunță asupra unei probleme care privește exclusiv buna administrare a justiției, ca și în cazul judecării recuzării sau a strămutării pricinilor, nefiind, astfel, încălcate prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 17.–>De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că „statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale“. … 18.<!–>Cât privește critica de neconstituționalitate a art. 456 alin. (1) și art. 458 teza întâi din Codul de procedură penală, față de art. 23 și art. 53 din Legea fundamentală, Avocatul Poporului arată că acestea nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate. În jurisprudența sa, Curtea de la Strasbourg a statuat că prezumția de nevinovăție este încălcată „dacă, fără stabilirea legală prealabilă a culpabilității unui învinuit și, îndeosebi, fără ca acesta să aibă ocazia să își exercite drepturile de apărare, o decizie judiciară care îl privește reflectă sentimentul că este vinovat“ (a se vedea Hotărârea din 25 martie 1983, pronunțată în Cauza Minelli împotriva Elveției). … 19.–>Totodată, nu este afectat nici dreptul la apărare, întrucât dispozițiile legale criticate nu conțin norme care, prin natura lor, ar îngrădi dreptul autorului de a se apăra și de a se prevala de toate garanțiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil. … 20.<!–>În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) și art. 124 din Constituție, se arată că dispozițiile legale contestate nu încalcă principiul supremației Constituției și al obligativității legii și nici trăsăturile și valorile supreme ale statului român și nici pe cel care stabilește că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți și se înfăptuiește în numele legii. … 21.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 456 alin. (1) și art. 458 teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Volintiru Cornel Teodor în Dosarul nr. 24.675/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește