DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025

Dosar nr. 2.671/1/2024<!–>

1.–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.671/1/2024, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). … 2.<!–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.–>La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament. … 4.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.669/93/2022. … 5.–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile au depus, în termen legal, puncte de vedere asupra chestiunii de drept. … 6.<!–>De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept. … 7.–>În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE,<!–>–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:<!–>I.–>Titularul și obiectul sesizării8.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 25 octombrie 2024, în Dosarul nr. 1.669/93/2022, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Alcătuirea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații nr. M.24/30/8.147/2016, cu modificările și completările ulterioare (Metodologia aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016), pe baza salariului la nivelul maxim din cadrul angajatorului, recunoscut și acordat prin hotărâre judecătorească, ce acoperă și perioada celor 6 luni.–> … 9.<!–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 19 noiembrie 2024, cu nr. 2.671/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la data de 19 mai 2025. … … II.–>Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile10.Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații nr. M.24/30/8.147/2016, cu modificările și completările ulterioare +
Articolul 17Partea a II-a a fișei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepția pct. 7 și 8, care se completează de către structura financiar-contabilă, după cum urmează: (…) f) până la data de 31.12.2028, în situația persoanelor care se încadrează în prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, la pct. 7 se specifică Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese, actualizate, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, utilizându-se formatul în vigoare până la data de 31.12.2023; (…)<!–> … … III.–>Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept11.<!–>Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov – Secția civilă, la data de 21 iunie 2022, cu nr. 1.669/93/2022, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat:– obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la recalcularea și comunicarea către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne a bazei de calcul al pensiei, utilizată la stabilirea pensiei de serviciu, cu includerea în această bază de calcul a nivelului maxim al salariului lunar efectiv acordat și plătit de Administrația Națională a Penitenciarelor reclamantului, astfel cum a stabilit instanța judecătorească, prin hotărâre definitivă, respectiv Decizia nr. 502 din 11 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; … – anularea Hotărârii nr. xxxxx din data de 17 mai 2022 a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; … – anularea Deciziei de pensie nr. xxxxxx din 22 martie 2022 și obligarea Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei noi decizii de acordare a pensiei militare de stat, conform bazei de calcul refăcute și comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor; … – obligarea Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la plata diferențelor dintre pensia astfel recalculată și cea plătită efectiv, de la momentul pensionării (data de 14 februarie 2022) și până la data emiterii noii decizii, actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare, în raport cu scadența lunară a fiecărei sume. … … 12.–>Prin Sentința civilă nr. 356 din 27 februarie 2024, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a admis cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor la recalcularea și comunicarea către pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a bazei de calcul recalculate, cu includerea în baza de calcul a sumelor datorate de Administrația Națională a Penitenciarelor și încasate de reclamant în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 4.649 din 18 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția civilă, modificată prin Decizia nr. 502 din 11 martie 2021 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; a anulat Hotărârea nr. xxxxx din 17 mai 2022 a Comisiei de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; a anulat Decizia privind acordarea pensiei militare de stat nr. xxxxxx din 22 martie 2022, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne; a obligat pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să se recalculeze pensia militară de stat, conform bazei de calcul refăcute de Administrația Națională a Penitenciarelor, care să includă și drepturile salariale la care a fost obligat angajatorul și care au fost achitate de acesta, în baza titlului executoriu anterior menționat; a obligat Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la plata diferențelor cuvenite din pensie începând cu data pensionării, 14 februarie 2022, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare aferentă. … 13.<!–>Pentru a se pronunța astfel, referitor la chestiunile ce interesează prezenta sesizare, instanța de fond a reținut că în favoarea reclamantului a fost recunoscut, prin hotărâre judecătorească definitivă, beneficiul recalculării salariului la nivelul maxim stabilit în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, începând cu data de 16 ianuarie 2016, reclamantul având acest beneficiu inclusiv pentru perioada celor șase luni alese în vederea calculării veniturilor pentru stabilirea pensiei conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015). Constatând că, deși drepturile recunoscute reclamantului prin hotărâre judecătorească au fost plătite acestuia de către fostul angajator, ele nu au fost avute în vedere la constituirea bazei de calcul al pensiei, tribunalul a constatat cererea întemeiată și a admis-o ca atare. … 14.–>Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții. … 15.<!–>Prin apelul formulat, apelanții-pârâți Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne au arătat că nu au fost părți în procesul în care s-a pronunțat sentința judecătorească ce constituie titlu executoriu, astfel că nu le revine vreo obligație din punerea ei în executare. … 16.–>Apelanta-pârâtă Administrația Națională a Penitenciarelor, în ce interesează chestiunea de drept pendinte, a arătat că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu reprezintă doar un simplu cuantum rezultat din media soldelor/salariilor lunare brute efectiv încasate, ci este o transpunere, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcția de bază prin raportare strictă la legislația specifică de salarizare aplicabilă polițiștilor de penitenciare, cu reținerea strictă doar a elementelor din această legislație, eventual în aplicarea ei etapizată. În acest sens, a invocat Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.295 din 28 decembrie 2020 (Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020). … 17.<!–>Reclamantul a obținut în instanță recalcularea salariului la nivelul maxim stabilit în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru aceeași funcție/grad/gradație/vechime în muncă/specialitate pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, începând cu 16 ianuarie 2016, calcul ce a presupus acordarea a două elemente care nu sunt legiferate de legislația de salarizare specifică polițiștilor de penitenciare, mai exact, sporul de mobilitate de 25% și sporul de confidențialitate de 25%, în cuantum total de 2.244 lei brut lunar, respectiv, 1.313 lei net lunar. Aceste elemente nu reprezintă venituri salariale, nefiind cuprinse în legislația de salarizare specifică funcționarilor publici cu statut special/polițiștilor de penitenciare, ci doar sume câștigate în instanță, având caracter conjunctural, în cauze similare și prin raportarea la situația concretă a reclamantului, acestea au fost incluse în valoarea nivelului maxim (așa cum sa dispus de către instanță), care a stat la baza determinării diferenței dintre acesta și salariul încasat de reclamant. Simpla includere a sumelor corespunzătoare celor două sporuri în veniturile lunare ale reclamantului nu le conferă natură salarială conform legislației de salarizare specifică sistemului penitenciar-parte componentă a sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 756/2016)*1).*1) În vigoare până la 28 noiembrie 2024, când a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.518/2024 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor.–> … 18.<!–>În situația în care s-ar dispune includerea în baza de calcul al pensiei militare de stat a reclamantului a sporului de mobilitate și de confidențialitate, în procent de 25% fiecare, s-ar obține un cuantum majorat artificial al pensiei militare de stat (prin includerea unor elemente excluse – cele două sporuri care nu se cuvin polițiștilor de penitenciare, potrivit legislației de salarizare specifică), ceea ce ar aduce atingere chiar substanței dreptului la pensie reglementat de art. 47 din Constituție și ar institui un tratament discriminatoriu față de pensiile de serviciu acordate celorlalți polițiști de penitenciare, militari și polițiști din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care au deținut aceeași funcție/grad/gradație/vechime în muncă/ specialitate cu reclamantul pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, generând o majorare artificială a pensiei. … 19.–>Aceeași intimată, Administrația Națională a Penitenciarelor, a depus întâmpinări la apelurile formulate de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat ca, în analiza efectuată asupra întregii cauze, instanța de apel să aibă în vedere și contextul pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a două hotărâri prin care s-a tranșat de o manieră definitivă natura juridică a sumelor de bani achitate în raport cu salariul lunar, respectiv Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, și Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024. … 20.<!–>Chiar dacă cele două spețe vizează o altă categorie socioprofesională decât cea a polițiștilor de penitenciare și se referă la sume de bani ce provin din recalculări salariale care privesc aplicarea anumitor coeficienți de multiplicare ca element component pentru determinarea indemnizației de încadrare (în cazul magistraților), ceea ce au în comun cu prezentul dosar este faptul că toate se referă la elemente componente ale salariilor lunare stabilite prin hotărâri judecătorești (în cazul magistraților hotărâri ce au obligat la punerea în plată a unor anumiți coeficienți de ierarhizare, iar în cazul prezentei acțiuni o hotărâre ce a obligat la acordarea unui nivel maxim în plată cu includerea a două sporuri – mobilitate și confidențialitate, fiecare în cuantum de 25%). … 21.–>La termenul de judecată din 25 octombrie 2024, Curtea a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, pentru a da o hotărâre de principiu prin care să dea dezlegare chestiunii de drept menționate. … 22.<!–>Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și suspendarea cauzei. … … IV.–>Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării23.<!–>Instanța de trimitere a constatat îndeplinite cerințele art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, referitoare la existența unei chestiuni de drept ce condiționează judecata, raportat la modul de stabilire a dreptului de pensie al unei categorii de personal plătite din fonduri publice, susceptibilă de aplicare repetată, generală, oricând sar pune problema alcătuirii situației soldelor/salariilor lunare brute ce intră în calculul pensiei, pe baza elementelor prevăzute strict și limitativ de lege, sau raportat la salariul maxim existent la nivelul angajatorului, acordat pe cale judecătorească, indiferent de elementele pe care le-ar include, de algoritmul de calcul, obiectul, cauza majorării și nivelul reieșit, chestiune pe care instanța supremă nu a tranșat-o anterior și care nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii, având totodată îndeplinită și rațiunea asigurării unei practici nu doar judiciare, dar și socioeconomice, unitare, în scopul uniformizării și egalizării tratamentului în fața legii, și pentru ca în acest fel legiuitorul să fie în măsură să cunoască efectele asupra bugetului general consolidat, pentru a-l prevedea în consecință. Din acest punct de vedere, faptul că practica în materia restrânsă a consilierilor juridici din administrația penitenciarelor ar fi unitară nu realizează scopul pentru care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, pe de o parte, pentru că problema de drept este susceptibilă de aplicare generală, în continuare, cei 60 de consilieri neepuizând nici categoria profesională în mod permanent, nici ipoteza legii chestionate. Pe de altă parte, dar pornind de la aceeași premisă, pentru că legiuitorul care a edictat menționata ordonanța de urgență, precum și cei care o pun în aplicare în practica propriu-zisă au nevoie să cunoască conținutul drepturilor cu caracter general pe care sunt ținuți să le acorde, cu alte cuvinte, chiar legea aplicabilă, în condițiile în care o interpretare obligatorie face corp comun cu ea, spre deosebire de o hotărâre judecătorească ce are efecte relative, chiar dacă recunoaște drepturi cu potențial de aplicare generală. Astfel, dacă generalitatea dreptului salarial plătit din fonduri publice impune ca el să fie recunoscut la același nivel, tuturor în situații identice sau comparabile, atunci aceasta să se stabilească prin decizie care are efecte similare cu ale legii, pentru că altfel s-ar perpetua situațiile de inegalitate între cei care trebuie să beneficieze de tratament identic. Faptul că până în prezent toată lumea ar fi procedat la judecată și că toate cererile vor fi fost admise, în același fel, poate reprezenta cel mult o situație circumstanțială, de fapt, iar nu de drept, pentru că din acest ultim punct de vedere, nu se poate exclude posibilitatea unei excepții. Or, așa cum se prezintă scopul fundamental al ordonanței de urgență cu dispoziții speciale, acesta depășește chiar și intenția egalizării salariale și a tratamentului judiciar, mergând până la egalizarea tratamentului în fața legii. Acest scop subzistă chiar dacă practica la acest moment ar fi unitară, pentru toate raporturile juridice care ipotetic intră și vor intra în sfera de aplicare a normei cu privire la alcătuirea bazei de calcul al pensiei pe baza salariilor/soldelor din intervalul de 6 luni, cu elementele actualizate preluate strict și limitativ din lege sau luând în considerare starea de fapt și de drept consfințită prin hotărâre judecătorească cu privire la alcătuirea salariului, la nivel maxim în cadrul angajatorului, adică atunci când respectiva hotărâre sancționează obligația prin raportare la alte elemente decât cele prevăzute în algoritmul legii în sens matematic, tehnic, contabil, cum este standardul egalitar care are drept criteriu existența unor diferențe în fapt, indiferent de obiectul și cauza în drept care le-ar genera (în speță, salariul majorat pe cale judiciară a rezultat din includerea sporurilor de mobilitate și confidențialitate de câte 25% din salariul de bază lunar la nivelul anului 2009). … 24.–>De asemenea, instanța de trimitere a reținut și că problema de drept este relativ recent ivită pe rolul instanțelor, ceea ce, departe de a fi o cauză de inadmisibilitate, justifică, așa cum s-a spus, sesizarea, în scopul fundamental pentru care a fost adoptat temeiul ei, anume necesitatea asigurării de urgență a unei practici uniforme și unitare – care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale și de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, beneficii atât pe planul înfăptuirii justiției în mod egal, cât și al asigurării egalității în fața legii, în raporturile socioeconomice. … 25.<!–>Atât expunerea de motive din preambul, cât și textele art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt restrictive cât privește marja de apreciere de care mai dispune o instanță învestită cu o cauză având obiectul prevăzut la art. 1, cu privire la posibilitatea sesizării problemei de drept care implică salariile și pensiile cuvenite personalului plătit din fonduri publice și care nu a primit vreo soluție din partea instanței supreme. Astfel, ea este obligată la solicitarea de care vorbește art. 2 alin. (1), interesul legii fiind exprimat în favoarea unei soluții obligatorii cu caracter general, pentru a nu mai fi tratate distinct cauze similare, în orice context al aplicării legii, socioeconomic și juridic, ce nu diferă din punctul de vedere al stării de fapt, doar al interpretării în drept pe care ar da-o cei învestiți cu aplicarea legii, că sunt angajatori, case de pensii sau instanțe, acestea din urmă, cu condiția de a fi sesizate, dar în condițiile în care, teoretic, nu li se poate cere imperativ o anumită soluție, căci aceasta ar afecta independența exclusivă de principiul obligativității precedentului care nu este o regulă a sistemului juridic românesc. … … V.–>Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept26.<!–>Prin punctul de vedere formulat, intimatul-reclamant a arătat că nu este de acord cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu obligă la sesizarea instanței supreme în toate situațiile, ci numai atunci când sunt anumite neclarități, or, în cazul său, instanța a stabilit recalcularea salariului, astfel încât să nu mai existe cel vechi și niște drepturi adăugate, ci doar noul salariu. De asemenea, litigiul nu are aplicabilitate generală, ci doar cu privire la 60 de persoane din toată țara, respectiv consilierii juridici din sistemul administrației penitenciarelor. Totodată, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 3 și nr. 4 din 11 martie 2024 nu au aplicabilitate, întrucât nu vizează toate drepturile salariale obținute de salariați, spre exemplu, valoarea de referință sectorială, cu aplicabilitate generală, ci numai pe cele aferente coeficientului de ierarhizare DIICOT. Arată și că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât nu există practică neunitară. … 27.–>După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au depus, în termen legal, puncte de vedere asupra chestiunii de drept. … 28.<!–>Apelanta-pârâtă Administrația Națională a Penitenciarelor a apreciat că se impune pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept supusă analizei, în sensul în care hotărârea judecătorească de acordare a unor drepturi bănești să nu fie inclusă în baza de calcul al pensiei, deoarece ar conduce la încălcarea principiilor de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, prevăzute de art. 2 lit. a) și b) din Legea nr. 223/2015. … 29.–>Intimatul-reclamant a achiesat la punctul de vedere exprimat de judecătorii-raportori. … … VI.<!–>Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept30.–>Instanța de trimitere a apreciat că situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016, se alcătuiește pe baza elementelor actualizate preluate din lege în sens literal, iar nu în sensul în care ar rezulta din prezumția pronunțării hotărârii judecătorești, pe baza și în conformitate cu legea. Chiar dacă ceea ce rezultă din hotărârea judecătorească drept element majorat (la nivel maxim în cadrul angajatorului) este salariul/solda susceptibilă de aplicare generală, iar nu un element variabil ca existență și întindere în salarizarea respectivei categorii de personal plătit din fonduri publice, sunt aplicabile prin analogie statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din deciziile nr. 3 și nr. 4 din 11 martie 2024, în condițiile în care ceea ce se sancționează prin hotărâre judecătorească nu este neplata totală sau parțială a salariului determinat prin aplicarea matematică a algoritmului legal, ci un mod de stabilire a acestuia care să asigure împotriva tratamentului discriminatoriu, fără ca asta să însemne și reglementarea pe cale jurisprudențială a unui drept întocmai cum ar face-o legea, care ulterior să fie apt să modifice și baza de calcul al pensiei în elementele reglementate strict și limitativ, atât din punctul de vedere al obiectului, cât și al cuantumului, și unul și altul devenind, în funcție de sursele nelimitate ale cauzelor unei posibile discriminări, imposibil de cunoscut cu adevărat și cu certitudinea ce trebuie să caracterizeze o dispoziție de generală aplicare. Este un sofism acesta că dintr-o hotărâre judecătorească rezultă salariul legal, cu consecința că persoana interesată nu îl deține și nu îl poate obține direct, în aplicarea legii, ci este obligată să dea angajatorul în judecată, iar judecătorul să îi admită cererea fără niciun filtru al propriei judecăți în cauza sau temeiul legal textual al respectivului drept. Așa cum s-a statuat și în deciziile instanței supreme anterior menționate, hotărârile judecătorești, indiferent de obiectul lor, că ar privi drepturi ocazionale sau susceptibile de aplicare generală, în același fel, câtă vreme nu rămân în cadrul strict al legii pentru a justifica cel puțin neplata unei părți din salariul legal, nu au aptitudinea de a schimba cadrul legal prin care se determină baza de calcul al pensiei, raportat la elementele de salarizare prevăzute special de lege pentru o categorie de personal, având, ca unic scop, acoperirea și repararea unui prejudiciu rezultat dintr-un tratament discriminatoriu constatat în fapt, indiferent de cauza care l-a generat și de oricâte astfel de cauze s-ar putea înregistra în concret și ar fi sancționate în jurisprudență. În caz contrar, cum s-a spus, s-ar isca o incertitudine absolută și insolubilă cu privire la drepturile de pensie cuvenite aceleiași categorii de personal, în aceleași condiții, după motivele și cauzele după care teoretic, ar putea să difere, în cadrul unui angajator sau altuia, drepturile salariale ale angajaților. Se apreciază, așadar, că atâta vreme cât salariile recalculate rezultă dintr-un principiu al legii consacrat jurisprudențial și nu din aplicarea în elementele ei stricte și abstracte la cazul concret, în afara oricărei comparații de fapt, sumele de bani obținute cu acest titlu nu sunt apte să modifice situația salariilor care alcătuiesc tehnic-legislativ baza de calcul al pensiei, nici din punctul de vedere al elementelor salariale, nici al cuantumului acestora care s-ar culege din alte acte decât din lege, cum ar fi dintr-o hotărâre judecătorească (ori tot atâtea câte ar constata diferențe susceptibile de compensare), întrucât tratamentul reparator e posibil pe cale jurisprudențială, dar nu are și abilitatea de a produce o modificare cu efecte generale, adică de a genera lege, înlocuind-o pe cea existentă cu prescripțiile variabile pe care le-ar putea conține hotărârile judecătorești, în incalculabila lor diversitate. … … VII.<!–>Jurisprudența instanțelor naționale în materie31.–>La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr redus de hotărâri judecătorești și opinii teoretice cu privire la dispozițiile legale care formează obiectul sesizării. … 32.<!–>Astfel, la nivelul instanțelor din cadrul Curții de Apel București și al Tribunalului Iași – Secția I civilă, s-a reținut că situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive sau ultimelor 6 luni de activitate, întocmită conform art. 17 lit. f) din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016, se realizează cu respectarea strictă a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015. … 33.–>Cu alte cuvinte, întocmirea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază presupune transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie. … 34.<!–>Eventuala obținere ulterioară, pe cale judecătorească, a plății unor drepturi de natură salarială, altele decât cele prevăzute de lege pentru categoria socioprofesională din care persoana interesată face parte, nu justifică modificarea situației întocmite în temeiul art. 17 lit. f) din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016, situație care trebuie să cuprindă întocmai drepturile de natură salarială de care pensionarul a beneficiat efectiv în cele 6 luni alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015. … 35.–>Au existat și instanțe care au apreciat că baza de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015 trebuie să includă și diferențele salariale acordate prin hotărâre judecătorească definitivă (Curtea de Apel Cluj – secțiile a III-a contencios administrativ și fiscal și a IV-a litigii de muncă și asigurări sociale), iar alte instanțe au opinat că pot fi incluse doar sumele acordate ca diferențe salariale, iar nu ca despăgubiri (Tribunalul Vaslui). … 36.<!–>Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. … 37.–>Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. … … VIII.<!–>Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii38.–>Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.295 din 28 decembrie 2020, s-a statuat că:În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:<!–>Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. (…)–> … 39.<!–>Prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, s-a statuat că:În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:–>Drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu.<!–>Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați.–> … 40.<!–>Prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, s-a statuat că:În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:–>Drepturile acordate judecătorilor și procurorilor, prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri.<!–>Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați.–>Indemnizațiile de încadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 și care corespund funcției, gradului profesional, vechimii în funcție și gradației fiecărui judecător sau procuror în parte.<!–> … … IX.–>Raportul asupra chestiunii de drept41.<!–>Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că lipsește condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile, care să necesite a fi dezlegată prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. … … X.–>Înalta Curte de Casație și JustițieExaminând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:42.<!–>Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 43.–>Dispozițiile acestei ordonanțe de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. … 44.<!–>Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i)–>existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; … (ii)<!–>cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; … (iii)–>existența unei veritabile chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; … (iv)<!–>chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … … 45.–>Referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în calea de atac a apelului (ultimă instanță, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă), conform art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel fiind învestită cu judecarea unui litigiu privind drepturile de pensie ale personalului plătit din fonduri publice. … 46.<!–>De asemenea, este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate, precum și aceea de a nu exista un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune. … 47.–>Totodată, se constată că problema de drept se află în legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, includerea sau nu în baza de calcul al pensiei militare de stat a reclamantului a sumelor acordate acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă constituind problema esențială care trebuie dezlegată în apel. … 48.<!–>În schimb, nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile, care să necesite a fi dezlegată pe calea mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, completată cu dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă. … 49.–>Astfel cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (spre exemplu, Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.191 din 29 noiembrie 2024). … 50.<!–>Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 61 din 28 octombrie 2024, anterior amintită; nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.330 din 31 decembrie 2024; nr. 89 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.291 din 20 decembrie 2024; nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025 etc.). … 51.–>Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie denaturat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept cu caracter de principiu, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, ar genera o practică judiciară neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.329 din 31 decembrie 2024). … 52.<!–>În strânsă legătură cu această condiție de fond, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând de altfel și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 65). … 53.–>Prin punctul de vedere exprimat potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul de judecată este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a normelor juridice aplicabile, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară. Cu alte cuvinte, încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, demonstrând astfel dificultatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării (Decizia nr. 90 din 17 martie 2025 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 24 aprilie 2025, paragrafele 66-67). … 54.<!–>Această condiție nu este îndeplinită în cauză, întrucât instanța de trimitere s-a rezumat să expună unele considerente abstracte cu privire la scopul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, apreciind că pronunțarea unei decizii cu caracter de principiu, dată în interpretarea legii, este necesară chiar și în prezența unei practici judiciare unitare cu privire la cauze similare celei care a ocazionat sesizarea, această împrejurare fiind însă considerată una circumstanțială și fără caracter decisiv. … 55.–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat însă în mod constant că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). Dezideratul aplicării uniforme și previzibile a legii există în toate cauzele, însă pentru sesizarea instanței supreme este necesar ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de rezolvarea unei chestiuni de drept cu caracter de principiu și care prezintă o dificultate suficientă pentru a reclama intervenția instanței supreme. … 56.<!–>În concret, încheierea de sesizare nu argumentează în niciun fel în ce constă dificultatea de interpretare a normelor juridice aplicabile în cauză, instanța de trimitere rezumându-se la a argumenta aprecierea sa preliminară, potrivit căreia hotărârile judecătorești pronunțate pentru înlăturarea unei stări de discriminare nu au aptitudinea de a schimba baza de calcul al pensiei, care trebuie determinată în mod strict cu privire la elementele de salarizare prevăzute de lege pentru respectiva categorie de personal. … 57.–>Din materialul aflat la dispoziția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rezultă că prin Decizia civilă nr. 502 din 11 martie 2021 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a fost obligată pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor să recalculeze în favoarea reclamantului, la acea dată director al direcției juridice din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, drepturile salariale ale acestuia la nivelul maxim stabilit în cadrul instituției pentru activitatea în aceleași condiții, respectiv aceeași funcție/grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate. … 58.<!–>Rezultă din actele dosarului și din susținerile concordante ale părților că reclamantului i s-au recalculat drepturile salariale în conformitate cu această hotărâre, inclusiv cu privire la cele 6 luni de activitate care reprezintă baza de calcul al drepturilor sale de pensie, în condițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. … 59.–>Potrivit acestui text de lege, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 la aceeași lege, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ o seamă de venituri enumerate expres și limitativ de la lit. a)-o^6) din acel articol, ipoteze la care se adaugă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. p) din aceeași lege, alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. … 60.<!–>De altfel, instanța de trimitere nu a indicat un text de lege susceptibil de interpretări diferite, ci a dorit să afle cum se valorifică o hotărâre judecătorească pronunțată cu privire la drepturi salariale recunoscute exclusiv pe criteriul nediscriminării și al egalizării cu salariul maxim în plată la nivelul unei categorii socioprofesionale, în stabilirea bazei de calcul al pensiei militare. Or, acest aspect se subsumează unei chestiuni de aplicare a legii situației de fapt concrete deduse judecății, atribut exclusiv al instanței de trimitere. … 61.–>În condițiile în care nu a fost argumentată și nici nu rezultă în concret vreo dificultate de interpretare a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2025 (care, de altfel, nici nu au fost menționate în întrebare) și nici a Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016 – normă tehnică și nu de drept substanțial, invocată formal în cuprinsul încheierii de sesizare și, de altfel, nerelevantă pentru soluționarea cauzei -, nu se poate reține că este îndeplinită condiția dificultății chestiunii de drept. … 62.<!–>Este atribuția exclusivă a instanței de judecată să deceleze dacă drepturile recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă prin raportare la principiile nediscriminării și egalizării pot fi incluse în baza de calcul al pensiilor militare, aplicând textele de lege incidente în cauză prin prisma interpretărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție normelor ce guvernează principiile salarizării în sistemul Legii-cadru nr. 153/2017, dar și prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și ținând cont de diferențele specifice de reglementare pentru acest domeniu. … 63.–>În acest sens, în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție se regăsesc suficiente repere pentru soluționarea cauzei în coordonatele stabilite prin deciziile de unificare. … 64.<!–>Prin Decizia nr. 63 din 26 septembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-au stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, următoarele:Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.–>În interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabilește că: Pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.<!–> … 65.–>Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. … 66.<!–>Valorificarea și aplicarea acestor dezlegări, în contextul circumstanțelor fiecărei cauze, rămân atributul exclusiv al instanței de trimitere, iar modalitatea în care sesizarea a fost formulată, aducând în dezbatere un caz particular, este incompatibilă cu dezlegarea de principiu pe care instanța supremă o poate oferi în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile. … 67.–>Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, … <!–> …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.669/93/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Alcătuirea situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciul Român de Informații nr. M.24/30/8.147/2016, cu modificările și completările ulterioare, pe baza salariului la nivelul maxim din cadrul angajatorului, recunoscut și acordat prin hotărâre judecătorească, ce acoperă și perioada celor 6 luni.–><!–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.–>Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2025.<!–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
MARIANA CONSTANTINESCU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Elena Adriana Stamatescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește