DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, precum și ale art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 288/39/2019/a2.1 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.015D/2019. … 2.<!–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.–>Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că domnul Gabriel Dănuț Barbir a formulat în datele de 31 martie 2023 și 3 aprilie 2023 două cereri prin care a solicitat accesarea dosarelor electronice nr. 2.990D/2019 și nr. 3.015D/2019, în care are calitatea de autor al excepției de neconstituționalitate. Astfel cum rezultă din nota întocmită de grefierul-șef, aflată la dosarul cauzei, acesta a contactat telefonic în repetate rânduri Compartimentul Grefă, Registratură și Arhivă al Curții Constituționale cu scopul de a i se explica modalitatea de accesare a dosarelor mai sus menționate, având termen de judecată 4 aprilie 2023, dar, deși a fost îndrumat punctual cu privire la pașii care trebuie urmați, nu a reușit accesarea electronică a dosarelor. De asemenea, magistratul-asistent precizează că domnul Gabriel Dănuț Barbir a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri din care rezultă calitatea acestuia de moștenitor al soției sale decedate. … 4.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 538 din 10 noiembrie 2022. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>5.<!–>Prin Încheierea nr. 20 din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 288/39/2019/a2.1, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, precum și ale art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, cu prilejul judecării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect o cerere de recuzare. … 6.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, astfel cum rezultă din nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, dar și din preambulul acesteia, necesitatea adoptării actului normativ a fost determinată de modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și de punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil. Menționează că nici până astăzi nu există o lege de aprobare a acestei ordonanțe de urgență, astfel încât textul art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018, prin care s-au modificat dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, este lipsit de un veritabil fundament legal, ca, de altfel, toată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, act normativ ce a instituit o mare discriminare a justițiabililor cu venituri medii, întrucât a majorat de aproximativ 25 de ori nivelul cuantumurilor taxelor judiciare de timbru. Împrejurarea că Parlamentul a adoptat Legea nr. 212/2018 înainte de a adopta o lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 echivalează, în opinia autorilor excepției, cu faptul că, în mod tacit, s-a dat girul acestei ordonanțe de urgență, ridicând-o la rang de lege, ceea ce este în contradicție cu art. 15 alin. (1) din Constituție. În fine, se susține că art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 are un caracter general, care include aplicabilitatea în materia contenciosului administrativ și a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 7.<!–>Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța de judecată invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 361 din 23 mai 2019, apreciind că argumentele reținute în cuprinsul acestei decizii rămân valabile și pentru prezenta cauză. … 8.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>10.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, precum și cele ale art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:– Art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018:Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]18.<!–>La articolul 17, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:Art. 17 […] (2) Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.–> … <!–> … – Art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013:Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:a)–>cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei; … <!–> … … 12.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“, ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.“, ale art. 16 alin. (1) care prevăd că „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.“, precum și celor ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. … 13.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, Curtea a statuat că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României, astfel încât, cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. În preambulul acesteia s-au motivat existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării, respectiv existența unor condiții noi în care urmează să se desfășoare activitatea sistemului judiciar datorită adoptării noilor coduri, Codul civil și Codul de procedură civilă, și necesitatea finanțării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale. Din fișa legislativă a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 (PL-x nr. 394/2013) reiese că acesta se află la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării. În acest context, Curtea a observat că, în ceea ce privește Camera decizională, Constituția nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014). … 14.–>Împrejurarea că Parlamentul a adoptat Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, înainte de a adopta o lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, nu atrage vreun viciu de neconstituționalitate a acestui demers legislativ, ci reprezintă voința legiuitorului, exercitată în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. … 15.<!–>Prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, antereferită, paragrafele 13-15, Curtea a constatat, de asemenea, că nu poate fi reținută încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la principiul egalității, deoarece atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii. Totodată, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, în temeiul dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“. Îndeplinirea acestei obligații constituționale impuse prin textul de lege criticat vine să dea expresie art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia „în România, respectarea Constituției […] este obligatorie“. Această obligație se încadrează între cele la care face referire art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „cetățenii au obligațiile prevăzute de Constituție“. … 16.–>În ceea ce privește accesul liber la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, Curtea a statuat că acesta nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. … 17.<!–>În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. … 18.–>Referitor la dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, printr-o bogată jurisprudență, exemplu fiind Decizia nr. 647 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 martie 2023, paragraful 19 (făcând trimitere la Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018), Curtea a statuat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în sumă fixă de 100 de lei, care nu este de natură să afecteze justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât Curtea a apreciat că nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. … 19.<!–>Plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, iar, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări în ceea ce privește plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 288/39/2019/a2.1 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, precum și ale art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. <!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent, <!–>
Ingrid-Alina Tudora–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește