DECIZIA nr. 185 din 28 martie 2019

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Societatea H.Essers – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 2.267/103/2015 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.853D/2017. … 2.–>La apelul nominal se prezintă autoarea excepției prin avocat Cristian Dumitru Miheș, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Ștefan Mihail Popescu. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care arată că dispozițiile art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 sunt neconstituționale în măsura în care vor fi interpretate că produc o imunitate pentru liderii sindicali. Arată că, în speță, Ștefan Mihail Popescu a primit convocatorul pentru cercetarea disciplinară, iar în aceeași zi, în calitate de președinte al sindicatului, a încheiat cu sine contractul de muncă, în calitate de salariat al acestei organizații. Această acțiune a urmărit obținerea imunității prin suspendarea de drept a contractului individual de muncă încheiat cu autoarea excepției și a făcut imposibilă cercetarea disciplinară de către aceasta. Se creează o diferență de tratament juridic nejustificată pentru liderii sindicali care au și calitatea de salariați ai sindicatului și cei care nu au această din urmă calitate ori reprezentanții salariaților care nu beneficiază de o asemenea protecție, iar declanșarea acestei imunități este exclusiv la dispoziția celui vizat. Or, aceste situații sunt incompatibile cu art. 16,art. 44 și art. 45 din Constituție. În consecință, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și depune înscrisuri în vederea susținerii acesteia. … 4.–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că autoarea acesteia solicită, în realitate, interpretarea textului de lege criticat în raport cu un alt text de lege, respectiv art. 49 alin. (6) din Legea nr. 53/2003, și doar apoi cu privire la prevederile constituționale. Arată că nici dispozițiile art. 49, nici cele ale art. 50 din Codul muncii nu vorbesc despre suspendarea răspunderii disciplinare, ci doar despre suspendarea de drept a contractului individual de muncă. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 22 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.267/103/2015, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea H.Essers – S.R.L. din Oradea. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile art. 50 lit. e) din Codul muncii contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 45 privind activitatea economică, în măsura în care aplicarea acestora are drept consecință imposibilitatea exercitării prerogativei disciplinare împotriva unui salariat care ocupă o funcție salarizată în cadrul sindicatului, pentru fapte care nu au legătură cu activitatea sindicală. În acest sens arată că imunitatea sindicală, în unele cazuri, cum este cel al unui membru în conducerea unui sindicat, poate fi activată după bunul plac al celui care dorește să fraudeze legea, într-o înțelegere cu conducerea sindicatului. Astfel, președintele sindicatului poate avea la dispoziție, în raport cu angajatorul, un instrument discreționar, pe care îl poate utiliza oricând, respectiv îl poate menține în vigoare atât timp cât este nevoie pentru a nu fi tras la răspundere disciplinară. În aceste condiții, este înfrânt principiul constituțional al egalității în fața legii atât în raport cu angajatorul, cât și cu ceilalți salariați, care nu pot beneficia de dispozițiile art. 50 lit. e) din Codul muncii. … 7.–>O altă consecință este aceea că angajatorul nu mai poate dispune de prerogativele dreptului de proprietate, respectiv nu mai poate desfășura în mod previzibil o activitate economică. … 8.<!–>Odată cu aplicarea prevederilor art. 50 lit. e) din Codul muncii devin incidente dispozițiile art. 49 alin. (6) din Codul muncii, care prevăd că în cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, exceptând situațiile în care contractul individual de muncă încetează de drept. Constatarea abaterilor disciplinare, precum și aplicarea sancțiunilor disciplinare sunt o componentă importantă a dreptului la proprietate, precum și a dreptului la desfășurarea unei activități economice. În condițiile în care această prerogativă disciplinară nu poate fi exercitată, ridicându-se impedimente unilaterale și arbitrare din partea salariatului care urmează a fi cercetat prealabil disciplinar, acesta este la adăpost de eventuale sancțiuni de dreptul muncii. În cele din urmă, neexistând pericolul ori posibilitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare, acesta poate avea conduite contrare legii, regulamentelor interne, atribuțiilor de serviciu, pentru că, atâta vreme cât acestea intră in sfera răspunderii disciplinare, nu va răspunde în niciun fel, beneficiind de imunitatea conferită de art. 50 lit. e) din Codul muncii. … 9.–>Codul muncii acordă protecție salariaților care desfășoară activitate sindicală ca reprezentanți aleși în organele de conducere ale sindicatelor, în condițiile art. 220, dar această protecție se acordă pe toată durata exercitării mandatului și pentru aspecte care țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate. … 10.<!–>În susținerea celor mai sus arătate, autoarea excepției invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, paragrafele 37 și 38. … 11.–>Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 12.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.–>Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, arată că, deși autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor art. 16,art. 44 și art. 45 din Constituție, critica de neconstituționalitate nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre art. 50 lit. e) din Codul muncii și aceste texte constituționale, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, arată că aspectele invocate de autoarea excepției relevă aspecte ce țin de aplicarea legii. Or, instanța de contencios constituțional nu are competența de a se pronunța asupra modului de aplicare a unor dispoziții de lege. … 14.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>15.<!–>Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. … 16.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situații:e)<!–>îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat. … –> … 17.<!–>Autoarea excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 45 privind libertatea economică. … 18.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate fac parte din conținutul reglementării Legii nr. 53/2003 referitoare la cauzele de suspendare de drept a contractului individual de muncă. Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (2) și (6) din același act normativ, „suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator“, iar „în cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.“ … 19.<!–>Analizând dispozițiile art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 și motivele de neconstituționalitate invocate de autoarea excepției, Curtea reține că suspendarea contractului individual de muncă al salariatului în ipoteza art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 constituie, în fapt, o consecință logică a faptului că liderul sindical încheie un contract individual de muncă cu organizația sindicală, fiind salarizat pentru exercitarea activității în cadrul acestei organizații. Textul de lege supus analizei de constituționalitate nu prevede o imunitate specială a liderului sindical față de răspunderea disciplinară, ci doar garantează păstrarea locului de muncă în condițiile în care salariatul se implică deplin în activitatea sindicală, prin exercitarea unei funcții de conducere salarizate. … 20.–>Ceea ce critică, în realitate, autoarea excepției sunt efectele generale ale suspendării contractului individual de muncă, reglementate de art. 49 alin. (6) din Legea nr. 53/2003, potrivit cărora: „În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.“ Curtea Constituțională nu a fost sesizată însă cu excepția de neconstituționalitate a acestui text de lege, iar o eventuală pronunțare asupra acestuia ar avea semnificația unei sesizări din oficiu a Curții, care nu este posibilă având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (…)“, iar potrivit art. 29 alin. (1) din același act normativ, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. … 21.<!–>De altfel, Curtea reține că nici art. 49 alin. (6) din Legea nr. 53/2003 nu are ca efect exceptarea salariatului de la răspunderea disciplinară pentru alte fapte decât cele privind activitatea sindicală, neinstituind o interdicție absolută de derulare a procedurii disciplinare și de sancționare a salariatului, ci doar o suspendare a termenelor care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă. … 22.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Societatea H.Essers – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 2.267/103/2015 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Patricia Marilena Ionea–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește