DECIZIA nr. 194 din 26 mai 2025

Dosar nr. 2.712/1/2024<!–>

–>1.<!–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.712/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). … 2.–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.<!–>La ședința de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament. … 4.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.461/103/2023. … 5.<!–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, fiind formulat un punct de vedere la raport de Inspectoratul de Poliție Județean Neamț. … 6.–>Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE,<!–>–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:<!–>I.–>Titularul și obiectul sesizării7.<!–>Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 20 septembrie 2024, în Dosarul nr. 2.461/103/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă actualizarea soldei de grad în baza dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (3) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. I alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se dispune începând cu data de 1 ianuarie 2023 în cuantumul prevăzut de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv de polițiștii și polițiștii de penitenciare.–> … 8.<!–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 26 noiembrie 2024 cu nr. 2.712/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 26 mai 2025. … … II.–>Dispozițiile legale și infralegale relevante9.Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)Anexa nr. 6, capitolul II, art. 7 alin. (1) și (3) +
Articolul 7(1)Pentru gradul militar pe care îl deține, ca drept al titularului și recunoaștere în plan social, personalul militar, respectiv polițistul și funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deținut. +
Articolul 7(3)<!–>Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.–> … 10.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) +
Articolul I(5)În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. +
Articolul I(6)<!–>Începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se exceptează de la prevederile alin. (5). … 11.–>Hotărârea Guvernului nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv de polițiștii și polițiștii de penitenciare … … III.<!–>Expunerea succintă a procesului12.–>Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la data de 23 noiembrie 2023 cu nr. 2.461/103/2023, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Neamț la emiterea unei noi fișe de pensie, care să actualizeze valoarea salariului de grad profesional cuvenit de la 1 ianuarie 2023, proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară conform Legii-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VI, capitolul II, art. 7 alin. (3) și art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, în raport cu valoarea salariului minim prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, cuantum efectiv stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2023, iar în subsidiar, în măsura în care se va aprecia că Adresa nr. 844.302 din 20.09.2023 este un act administrativ, să se anuleze aceasta. … 13.<!–>Prin Sentința civilă nr. 141 din 8 martie 2024 pronunțată de Tribunalul Neamț a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, dispunându-se obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului Neamț la emiterea unei noi fișe de pensie, care să actualizeze valoarea salariului de grad profesional cuvenit reclamantului, de la 1 ianuarie 2023, proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară conform Legii-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VI, capitolul II, art. 7 alin. (3) și art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, în raport cu valoarea salariului minim prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022. … 14.–>Împotriva acestei sentințe a promovat recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Neamț. … 15.<!–>În motivare s-a arătat, în esență, că structura financiară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț a procedat la întocmirea documentelor care fac parte din dosarul de pensionare al reclamantului în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, potrivit cărora baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută de alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. … 16.–>Recurentul a învederat că, potrivit dispozițiilor art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare, actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se exceptează de la prevederile alin. (5), respectiv se realizează potrivit art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin hotărâre a Guvernului. … 17.<!–>A mai arătat faptul că Guvernul a emis Hotărârea nr. 28/2023, pentru actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv polițiștii de penitenciare, act ce a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2023, după încetarea raportului de muncă al reclamantului, neputând fi avut în vedere la stabilirea bazei de calcul utilizate pentru stabilirea pensiei. … 18.–>Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. … 19.<!–>La termenul de judecată din 20 septembrie 2024, din oficiu, Curtea a pus în discuția părților aspectele legate de oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 20.–>Prin Încheierea de ședință pronunțată la 20 septembrie 2024 sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. … … IV.<!–>Punctul de vedere al părților21.–>Părțile nu au exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept. … … V.<!–>Punctul de vedere al instanței de trimitere22.–>Completul de judecată care a formulat sesizarea a reținut faptul că în categoria persoanelor care beneficiază de actualizarea soldei de grad intră toate persoanele al căror drept de pensie a fost deschis începând cu data de 1 ianuarie 2023, neexistând vreo justificare pentru limitarea acestei sfere doar la persoanele al căror drept de pensie a fost deschis după data de 13 ianuarie 2023, data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 28/2023, cât timp prevederile legale impun ca dată de referință data de 1 ianuarie 2023. … … VI.<!–>Jurisprudența instanțelor naționale23.–>Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a rezultat o opinie unanimă, potrivit căreia actualizarea soldei de grad în baza dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (3) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit prevederilor art. I alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, se dispune începând cu data de 1 ianuarie 2023 în cuantumul prevăzut de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 28/2023. … 24.<!–>S-a mai arătat că din interpretarea sistematică a art. I alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 rezultă că, începând cu data de 1 ianuarie 2023, actualizarea soldei de grad/salariului cuvenite polițiștilor/militarilor nu mai este limitată la nivelul anului precedent, împrejurare a cărei relevanță trebuie raportată la prevederile art. 7 alin. (1) și (3) ale cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 25.–>Totodată, s-a reținut că preambulul Hotărârii Guvernului nr. 28/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 13 ianuarie 2023 și intrată în vigoare la aceeași dată, evidențiază că aceasta a fost adoptată în temeiul art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât nu poate deroga de la conținutul acestei legi, a cărei aplicare a fost consacrată prin art. I alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. … 26.<!–>Prin urmare, dreptul la actualizare este consacrat de prevederile art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului“, iar data de la care se face actualizarea este determinată de lege, mai precis de art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, ca fiind data de 1 ianuarie 2023. Cu alte cuvinte, actualizarea a devenit aplicabilă de la data de 1 ianuarie 2023 și nu de la momentul intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 28/2023, care a fost emisă în vederea executării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și care nu poate lipsi de aplicare acest din urmă act normativ. … 27.–>În sprijinul acestei opinii au fost transmise puncte de vedere teoretice exprimate de judecătorii Curții de Apel București, ai Tribunalului Ialomița, ai Tribunalului Ilfov, ai Curții de Apel Iași, ai Tribunalului Iași, ai Tribunalului Vaslui și ai Tribunalului Prahova. … 28.<!–>Curtea de Apel Constanța a comunicat Sentința civilă nr. 283 din 30 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.534/118/2023 de Secția de contencios administrativ și fiscal a acestei instanțe, care privește un raport juridic în cadrul căruia reclamanții au invocat dreptul de indexare/actualizare a pensiei, însă, în cauză, a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii, nefiind incidente dispozițiile legii contenciosului administrativ, astfel cum aceasta a fost indicată de reclamanți. … 29.–>Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. … 30.<!–>Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. … … VII.–>Jurisprudența Curții Constituționale a României31.<!–>Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. … … VIII.–>Raportul asupra chestiunii de drept32.<!–>Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale. … … IX.–>Înalta Curte de Casație și Justiție33.<!–>Temeiul sesizării îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde dispoziții speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519–521 din Codul de procedură civilă. … 34.–>Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol „prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. … 35.<!–>Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 36.–>Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 37.<!–>Examinând sesizarea instanței de trimitere, din perspectiva întrunirii condițiilor de admisibilitate enunțate supra, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două condiții, impuse de prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. … 38.–>Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se circumscrie domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece privește îndreptățirea reclamantului de a beneficia, pentru calculul drepturilor la pensie, de actualizarea salariului aferent lunii ianuarie 2023, proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului. … 39.<!–>De asemenea, se constată că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus de către Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.461/103/2023, litigiul aflându-se în stadiul procesual al recursului. … 40.–>În egală măsură, chestiunea de drept deferită instanței supreme nu a făcut obiectul unei statuări anterioare punctuale a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul vreunuia dintre mecanismele de asigurare a unei jurisprudențe unitare. … 41.<!–>Cu toate acestea, prin raportare la jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la necesitatea existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile și dificile, care să impună lămurirea sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente, astfel încât să justifice declanșarea mecanismului de prevenire a dezvoltării unei practici judiciare neunitare la nivel național, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că această cerință de admisibilitate nu este întrunită. … 42.–>Astfel, în ceea ce privește chestiunea de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în absența definirii acestei sintagme în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ori în conținutul art. 519 din Codul de procedură civilă, această cerință de admisibilitate este supusă unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanțelor de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, ținând seama și de scopul edictării actului normativ pe care se întemeiază sesizarea, precum și de necesitatea asigurării unei practici unitare, coerente și previzibile. … 43.<!–>În acest sens, din jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezvoltată în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței reprezentat de procedura prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept: a) atunci când claritatea normei, respectiv aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competența a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție; f) când există dezlegări anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii în materia vizată de chestiunea de drept enunțată de instanța de trimitere, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzelor, prin aplicarea în fiecare caz particular, în funcție de specificul speței. … 44.–>În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat deja anterior, în jurisprudența sa, că este necesar „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (spre exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018; nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019; nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020, etc.). … 45.<!–>Întrebarea pe care instanța de trimitere o adresează instanței supreme vizează posibilitatea ca un drept subiectiv reglementat de lege – dreptul la actualizarea soldei de grad a reclamantului – din perspectiva momentului nașterii acestui drept, precum și a conținutului și întinderii sale să fie afectat/modificat de dispozițiile cuprinse într-o hotărâre a Guvernului adoptată ulterior în vederea organizării aplicării legii. … 46.–>Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că problema efectelor pe care le poate avea lipsa adoptării unei hotărâri a Guvernului asupra dreptului recunoscut de o lege (sau un alt act normativ cu forță juridică echivalentă) a făcut deja obiectul unor statuări ale instanței supreme, considerentele fiind pe deplin valorificabile de către instanțe în procesul cognitiv de interpretare și aplicare a altor norme juridice. … 47.<!–>Astfel, prin Decizia nr. 7/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că:48.–>Aplicarea principiului supremației legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, presupune în situația de față că, dacă un drept sau spor a fost recunoscut unor categorii de persoane prin lege, act cu caracter normativ emis de Parlament sau de către Guvern, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, retragerea acestui drept sau spor trebuie să se facă, tot prin lege, astfel cum prevede expres art. 53 din Constituție. (…) … 58.<!–>În realizarea funcției normative, administrația are o putere discreționară largă, dacă legea nu o obligă la adoptarea într-un anumit termen a unei reglementări secundare, putând aprecia, în funcție de interesul general, de relațiile sociale concrete și de interesele colectivității, asupra oportunității de a adopta o anumită reglementare. … 59.–>Dimpotrivă, în situația în care prin lege s-a stabilit în sarcina administrației adoptarea unei anumite reglementări normative, atunci marja de apreciere este limitată, aceasta nemaiavând dreptul de a decide dacă și când să emită un act administrativ, ci doar modul de reglementare formală, cu respectarea principiului legalității, respectiv ca actul să nu adauge la lege sau să restricționeze, acolo unde legea nu o face. … … 48.<!–>De asemenea, prin Decizia nr. 9 din 29 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative, aceste dispoziții sunt aplicabile în absența adoptării de către puterea executivă a normelor metodologice de aplicare prevăzute de art. V din această lege, pentru perioada 16 decembrie 2019-23 iulie 2020“. … 49.–>În considerentele acestei decizii, instanța supremă a statuat că:43.<!–>Împrejurarea că normele metodologice nu au fost elaborate în termenul stabilit de lege (90 de zile de la de la data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019), precum și faptul că elaborarea acestora nu apare ca o condiție a acordării drepturilor beneficiarilor contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii stipulate în art. IV din Legea nr. 236/2019 conduc la concluzia că, de la data intrării în vigoare a legii și până la data abrogării art. IV prin O.U.G. nr. 117/2020, sunt întemeiate pretențiile tuturor beneficiarilor contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii aflate în derulare cu privire la plata sumei de 10.000 lei lunar. … 44.–>Normele metodologice sunt acte administrative care au rolul de a clarifica și detalia dispozițiile actelor normative pentru care au fost emise și nu pot adăuga la lege, nu pot contrazice legea și nu pot anihila un drept recunoscut, astfel încât dreptul beneficiarilor la acordarea sumei de 10.000 lei lunar este un drept recunoscut și viabil. … 45.<!–>Respectând ierarhia actelor normative prevăzută de Constituția României, republicată, și de art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), lipsa normelor metodologice prevăzute de art. V din Legea nr. 236/2019 nu poate adăuga, restrânge sau modifica dispoziția legală a cărei executare erau menite să o asigure. … … 50.–>Considerentele acestor decizii pronunțate de instanța supremă în interesul legii își păstrează concludența și în cadrul prezentei sesizări, în sensul că un drept recunoscut de lege sau un alt act normativ cu forță juridică echivalentă nu poate fi anihilat, restrâns ori modificat prin intermediul unui act normativ cu forță juridică inferioară, cum este hotărârea Guvernului. … 51.<!–>Cu referire la raportul juridic dedus judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că dreptul la actualizarea soldei de grad este consacrat de art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform căruia „cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului“. … 52.–>Prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, s-a stabilit că, „începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră“. … 53.<!–>În acest context legislativ, prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, s-a stabilit că:(5)–>În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(6)<!–>Începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiști de penitenciare actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se exceptează de la prevederile alin. (5). … 54.–>Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiști de penitenciare, actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului profesional deținut se realizează în acord cu prevederile legale – art. 7 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 – adică proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum a fost majorat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022. … 55.<!–>Dreptul la solda de grad actualizată derivă așadar din corelarea art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 (care prevede excepția de la interdicția actualizării) cu art. 7 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 (ce consacră actualizarea proporțională a soldei, odată cu creșterea salariului minim brut), precum și cu Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 (care a stabilit majorarea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2023), toate aceste acte normative fiind în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. … 56.–>Hotărârea Guvernului nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv de polițiștii și polițiștii de penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 13 ianuarie 2023, a fost adoptată în vederea aplicării și organizării executării art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Acest act normativ subsecvent nu reprezintă însă izvorul normativ al dreptului la actualizarea salariului/soldei de grad, nu stabilește data de la care se acordă salariile/soldele actualizate, ci prevede exclusiv cuantumul noilor solde/salarii, ca urmare a efectuării operațiunii matematice de actualizare a soldelor/salariilor de grad, proporțional cu majorarea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2023, în vederea facilitării punerii în aplicare a legii de către ordonatorii de credite, a noilor solde/salarii, în limitele, conținutul și de la data la care legea conferă acest drept. … 57.<!–>În plus, instanța supremă constată că instanța de trimitere (în mod similar și prima instanță sesizată cu litigiul în care s-au formulat întrebările) nu a avut vreo dificultate în a interpreta și aplica aceste prevederi legale, subliniind în cuprinsul încheierii de sesizare a instanței supreme că „în categoria persoanelor care beneficiază de actualizare intră toate persoanele al căror drept de pensie a fost deschis începând cu data de 1 ianuarie 2023, neexistând vreo justificare pentru limitarea acestei sfere doar la persoanele al căror drept la pensie a fost deschis după data de 13 ianuarie 2023, data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 28/2023, cât timp prevederile legale impun ca dată de referință data de 1 ianuarie 2023“. … 58.–>În raport cu aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că pretinsa chestiune de drept inserată în întrebarea instanței de trimitere nu prezintă niciun grad de dificultate în procesul cognitiv de interpretare și aplicare, astfel încât să se justifice declanșarea mecanismului de prevenire a apariției unei jurisprudențe neunitare la nivel național, respectiv a procedurii întrebării prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, lipsa oricărei dificultăți a chestiunii supuse analizei pe calea întrebării adresate instanței supreme conturând inadmisibilitatea acesteia. … …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.461/103/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă actualizarea soldei de grad în baza dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (3) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. I alin. (5) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se dispune începând cu data de 1 ianuarie 2023 în cuantumul prevăzut de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv de polițiștii și polițiștii de penitenciare.<!–>–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.<!–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2025.–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
MARIANA CONSTANTINESCU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Georgiana Toader–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește