DECIZIA nr. 200 din 26 mai 2025

Dosar nr. 2.780/1/2024<!–>

–>1.<!–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.780/1/2024 este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). … 2.–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.<!–>La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament. … 4.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 20.029/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. … 5.<!–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere de către intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. … 6.–>Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE,<!–>–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:<!–>I.–>Titularul și obiectul sesizării7.<!–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 20.029/3/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra următoarelor chestiuni de drept:– dacă perioada cât contestatorul a fost subofițer activ, eventual deja valorificată la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă de care acesta beneficiază, mai poate fi valorificată pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare; … – dacă perioada cât contestatorul a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. … … … II.–>Dispozițiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile8.Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015): +
Articolul 3În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (…)e)<!–>vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații: (…)3.–>a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal; (…) … … <!–> … … III.–>Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării9.<!–>Prin Contestația înregistrată la data de 17 iunie 2024 pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 20.029/3/2024, contestatorul, în contradictoriu cu intimații Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale, a solicitat anularea Deciziei nr. xxxxxxxx/13.03.2024 emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și a Hotărârii nr. xxxxx/31.05.2024 a Comisiei de contestații a Ministerului Apărării Naționale, precum și obligarea intimatei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale la emiterea unei noi decizii de pensie militară de stat pentru perioadele 21.08.1978-26.03.1985 și 21.09.1976-1.08.1978, începând cu data de 23 august 2023. … 10.–>În motivare, contestatorul a arătat că prin Decizia civilă nr. 2.974/2022 a Curții de Apel București a fost obligată casa teritorială de pensii să emită o decizie pentru limită de vârstă, începând cu data de 18 august 2021. … 11.<!–>Ca atare, a fost emisă Decizia nr. xxxxxx/21.07.2023, prin care contestatorului i s-au acordat drepturile de pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 18 august 2021, fără însă a i se reține vechime sau puncte realizate în sistemul militar. … 12.–>Ulterior înscrierii în sistemul public de pensii, contestatorul a revenit cu o solicitare de acordare a pensiei militare pentru perioada lucrată în acest sistem. … 13.<!–>Contestatorul a solicitat instanței să aibă în vedere adeverința emisă de Centrul Militar Sector 2 București, din care rezultă că în perioada 21 septembrie 1976-21 august 1978 a urmat cursurile Institutului de maiștri și subofițeri „Gheorghe Lazăr“, iar în perioada 21 august 1978-26 martie 1985 a fost subofițer activ, fiind trecut în rezervă cu gradul de sergent major în data de 26 martie 1985, întrucât perioada 21 august 1978-26 martie 1985 nu a fost valorificată în sistemul public de pensii. … 14.–>Contestatorul a susținut că se află sub imperiul dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 223/2015, iar aspectul comun pentru pensiile stabilite în baza art. 19 și 26 este aplicarea art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65%, ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu și sporului de vechime pentru condiții de muncă. … 15.<!–>Totodată, contestatorul a apreciat că și perioada în care a urmat forma de învățământ profesional la Institutul de maiștri și subofițeri „Gheorghe Lazăr“ face parte din stagiile de cotizare asimilate. … 16.–>Prin întâmpinare, intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, în urma analizării documentelor aflate la dosarul de pensionare al contestatorului, a rezultat că acesta nu îndeplinește condițiile de vechime în serviciu pentru acordarea pensiei conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 223/2015, drept care a emis decizia contestată în prezenta cauză, prin care a fost respinsă cererea acestuia pentru acordarea pensiei militare de stat. … 17.<!–>Ulterior, la data de 23 august 2023, contestatorul a solicitat înscrierea la pensie militară de stat în baza Legii nr. 223/2015, iar intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a solicitat Casei Teritoriale de Pensii Sector 2 București să comunice perioadele de vechime realizate de contestator, ce au fost valorificate în sistemul public de pensii, iar din răspunsul transmis de aceasta a rezultat că prin Decizia nr. xxxxxx/13.07.2023 contestatorului i s-a stabilit pensie pentru limită de vârstă în sistemul unitar de pensii publice, precum și faptul că la emiterea acestei decizii a fost valorificată și perioada 21 septembrie 1976-26 martie 1985, în care contestatorul a avut calitatea de militar în activitate. … 18.–>În consecință, față de prevederile art. 26 din Legea nr. 223/2015, apreciază că în mod corect s-a emis decizia de respingere contestată. … … IV.<!–>Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii19.–>Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât speța de față se înscrie în domeniul de aplicare a acestui act normativ, așa cum este definit la art. 1 alin. (2). … 20.<!–>Astfel, contestatorul, în calitate de militar în rezervă, a făcut parte din personalul plătit din fonduri publice și pretinde recunoașterea dreptului său la una dintre pensiile militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, prin valorificarea anumitor perioade cât a fost militar activ sau elev al unei școli militare, aspecte care vizează modul de stabilire a drepturilor sale de pensie. … 21.–>Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecății în cauzele care se încadrează în art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de gradul de dificultate, concluzie care derivă din caracterul imperativ al normelor în discuție. … … V.<!–>Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept22.–>Contestatorul a apreciat că se impune sesizarea instanței supreme, fiind necesare clarificări în vederea asigurării unei practici judiciare unitare, susținând că perioada cât a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ se circumscrie art. 3 lit. g) din Legea nr. 223/2015 și constituie stagiu de cotizare. … 23.<!–>Intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a considerat că nu este necesară nicio dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece prevederile legale incidente sunt clare. … 24.–>După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, a fost formulat un punct de vedere de către intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale prin care a fost de acord cu concluziile din raport. … … VI.<!–>Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept25.–>Completul de judecată al instanței de trimitere nu și-a exprimat poziția cu privire la chestiunile care formează obiectul sesizării, justificând acest refuz prin necesitatea de a evita o antepronunțare. … … VII.<!–>Practica judiciară a instanțelor naționale în materie26.–>Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost identificate hotărâri judecătorești prin care:– cu privire la stagiile deja valorificate într-unul din cele două sisteme de pensii s-a stabilit, prin raportare la art. 27 din Legea nr. 223/2015 și art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), că perioadele de stagiu de cotizare valorificate ca vechime în muncă la stabilirea pensiei militare de stat nu mai pot fi valorificate și în sistemul public de pensii, concluzie care se impune pentru identitate de rațiune și în sens invers; … – cu privire la perioada cât un beneficiar al unei pensii militare de stat a fost elev al unei școli militare, a contat nivelul acestei școli, nefiind valorificată ca vechime în serviciu decât perioada cât a fost elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special de nivel mai înalt decât cele aferente învățământului liceal. … … 27.<!–>Punctele de vedere teoretice unanime exprimate de judecători cu privire la prima întrebare au fost în sensul că perioada cât contestatorul a fost subofițer activ, deja valorificată pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă de care beneficiază acesta, nu mai poate fi valorificată pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015, întrucât perioada serviciului militar, care reprezintă atât „vechime în serviciu“ în sistemul pensiilor militare de stat, cât și perioadă asimilată stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, nu poate fi valorificată în ambele sisteme de pensii. … 28.–>Referitor la a doua întrebare din sesizare, s-a apreciat că aceasta privește o chestiune de fapt, și nu de drept, iar, în speță, perioada nu poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. … 29.<!–>În sens contrar au fost exprimate de judecători opinii teoretice, în sensul că perioada cât contestatorul a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015. … 30.–>Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. …

… VIII.<!–>Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție31.–>Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost identificată Decizia nr. 74 din 16 octombrie 2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 28 noiembrie 2017, prin care au fost admise sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă și Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică, astfel cum era reglementată prin Decretul nr. 198/1953 privind reorganizarea Școlii Militare de Muzică, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională“. … … IX.<!–>Raportul asupra chestiunii de drept32.–>Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … … X.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție33.–>Temeiul sesizării îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. … 34.<!–>Din analiza dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:a)–>existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; … b)<!–>completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; … c)–>existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; … d)<!–>chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … … 35.–>Evaluarea elementelor sesizării relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. … 36.<!–>Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect contestarea unei decizii de pensii, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, și a unei hotărâri emise de Comisia de contestații a aceluiași minister, contestatorul, în calitate de militar în rezervă, solicitând recunoașterea dreptului său la una dintre pensiile militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, prin valorificarea anumitor perioade cât a fost militar activ sau elev al unei școli militare. … 37.–>Prin urmare, obiectul dedus judecății privește stabilirea și plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 38.<!–>Cauza în care a fost formulată sesizarea se află pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă și ale art. 101 din Legea nr. 223/2015. … 39.–>Așadar, primele două condiții de admisibilitate, anterior enunțate, sunt îndeplinite. … 40.<!–>În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, instanța supremă constată că această cerință instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept și, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. … 41.–>Cu referire la primul aspect, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). … 42.<!–>În prezenta cauză, din cuprinsul încheierii de sesizare reiese că instanța de trimitere a înțeles să formuleze două întrebări preliminare. Prin intermediul primei întrebări se solicită instanței supreme să statueze dacă perioada cât contestatorul a activat ca subofițer activ, eventual deja valorificată pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, mai poate fi luată în considerare pentru stabilirea în favoarea acestuia a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Cea de-a doua întrebare supune Înaltei Curți de Casație și Justiție lămurirea împrejurării dacă perioada cât contestatorul a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. … 43.–>Astfel cum reiese din cuprinsul încheierii de sesizare, instanța de trimitere nu solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretarea, in abstracto, a unor texte legale considerate îndoielnice, lacunare sau neclare, ci, în realitate, urmărește soluționarea pe fond a litigiului, tinzând la obținerea unor răspunsuri particularizate în raport cu situația concretă a contestatorului. … 44.<!–>Această concluzie reiese din modalitatea de formulare a celor două întrebări. Pe de o parte, prima întrebare nici măcar nu indică un text legal care să fie supus interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului hotărârii prealabile prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ci cuprinde referiri ipotetice la o perioadă „eventual“ deja valorificată pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, solicitându-se instanței supreme să statueze dacă o astfel de perioadă mai poate fi luată în considerare la stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015. … 45.–>Pe de altă parte, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere solicită instanței supreme să determine, în concret, dacă situația particulară a contestatorului, de fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“, se încadrează în prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015. … 46.<!–>Așadar, instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, identificarea și aplicarea normelor juridice incidente la situația particulară a contestatorului. … 47.–>Or, după cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, operațiunile de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege circumstanțelor care caracterizează fiecare litigiu, deci de realizare a raționamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi transferate completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). … 48.<!–>Deopotrivă, se remarcă în cuprinsul încheierii de sesizare absența oricărei analize a instanței de trimitere cu privire la pragul de dificultate pe care întrebările adresate trebuie să îl atingă pentru a fi justificată sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, fiind omisă prezentarea posibilelor variante de interpretare. Mai mult, s-a apreciat de către Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale că imperativul sesizării obligă instanțele să acceseze acest mecanism indiferent de gradul de dificultate al problemei ridicate, această statuare fiind însoțită de refuzul explicit al instanței de trimitere de a-și exprima punctul de vedere cu privire la întrebările formulate. … 49.–>Toate aceste elemente se constituie în tot atâtea motive de inadmisibilitate a sesizării, pentru neîndeplinirea condițiilor formale care au fost în mod repetat evidențiate în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 50.<!–>Astfel cum s-a statuat, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând, de altfel, și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 61 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024). … 51.–>În condițiile în care nu sunt identificate texte de lege lacunare sau neclare, care să fie supuse interpretării, nu au fost prezentate posibile variante de interpretare, lipsesc argumentele necesare pentru justificarea caracterului dificil al problemelor de drept, la care se adaugă omisiunea instanței de trimitere de a prezenta propriul punct de vedere cu privire la chestiunile ce formează obiectul sesizării, se impune concluzia în sensul neîndeplinirii cerinței de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să poată fi dezlegată pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Modalitatea de formulare a sesizării conduce la concluzia că, în realitate, instanța de trimitere solicită o rezolvare a litigiului dedus judecății, însă instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora. … 52.<!–>Revine instanței de trimitere, așadar, sarcina de a identifica textele de lege incidente, a căror interpretare și aplicare să o conducă spre răspunsul la prima întrebare formulată, la fel cum, din perspectiva celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere are obligația de a analiza situația particulară a contestatorului, forma și nivelul de învățământ urmate de acesta, pentru ca, ulterior, să determine în ce măsură sunt incidente prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015. În cadrul acestui demers, instanța de trimitere are la dispoziție instrumentele deja oferite de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin Decizia nr. 74 din 16 octombrie 2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 80, a stabilit, cu ocazia interpretării prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, că, „în identificarea stagiului/vechimii asimilate, se aplică norma pozitivă, respectiv se verifică dacă a fost urmată o școală militară, referirea din textele de lege analizate, cu titlu de excepție, la învățământul liceal militar fiind de natură a exclude de la asimilare un nivel de studii, cel «liceal», aflat între ciclurile gimnaziale și postliceale (nivel în care sunt cuprinse și școlile profesionale), și nu o anumită formă de învățământ, «liceul»“. … 53.–>În concluzie, dat fiind că sesizarea nu privește o chestiune de drept reală, veritabilă, condițiile de admisibilitate nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, astfel că prezenta sesizare va fi respinsă, ca inadmisibilă. … …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 20.029/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:– dacă perioada cât contestatorul a fost subofițer activ, eventual deja valorificată la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă de care acesta beneficiază, mai poate fi valorificată pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare; … – dacă perioada cât contestatorul a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. … <!–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2025.<!–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
MARIANA CONSTANTINESCU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Mihaela Lorena Repana<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește