DECIZIA nr. 200 din 3 aprilie 2018

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea nr. 372 din 28 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.949/94/2016/a1, Judecătoria Buftea – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Iorgulescu într-o cauză având ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că modificările și completările operate prin dispozițiile Legii nr. 75/2016 asupra prevederilor Codului de procedură penală sunt neconstituționale, prin reglementările criticate revenindu-se la viciile de constituționalitate anterioare deciziilor Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014 și nr. 641 din 11 noiembrie 2014. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 și se arată că legiuitorul nu a înțeles esența acestora și a opiniilor doctrinare exprimate în urma pronunțării deciziei anterior menționate, motiv pentru care, prin intervențiile legislative prevăzute prin Legea nr. 75/2016, a încălcat caracterul contradictoriu și oral al procedurii camerei preliminare. Referitor la termenul prevăzut la art. 344 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală, se susține că acesta încalcă dreptul la apărare, făcându-se trimitere la opiniile exprimate în doctrină cu privire la caracterul legal sau judiciar al termenului invocat. Se susține că, chiar dacă rechizitoriul va fi comunicat, conform art. 344 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală, și avocatului numit din oficiu, dificultățile practice, generate de textele criticate, vor limita contactul direct al acestuia cu inculpatul, întrucât procedura devine una scrisă. Se susține că o apărare concretă și efectivă poate fi efectuată doar în contradictoriu, în fața instanței, prin prezentarea unor argumente legale și prin combaterea argumentelor părților adverse sau ale parchetului. Se mai susține că, întrucât normele procesual penale sunt de aplicare imediată și nu există dispoziții tranzitorii în acest sens, termenul în vederea dezbaterii obiectului camerei preliminare nu mai poate fi stabilit în toate cauzele, ci doar în cele în care s-au formulat excepții în termen. În toate celelalte cazuri, după expirarea termenului acordat, instanța va pronunța încheierea de începere a judecății; astfel, inculpatul primește doar încheierea judecătorului. Se observă că, deși anterior intrării în vigoare a Legii nr. 75/2016, încheierea de începere a judecății, în cazul lipsei formulării de cereri sau excepții, era definitivă dar nu se comunica, în prezent, conform art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, încheierea pronunțată, într-o procedură necontradictorie, se comunică și poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare; prin urmare, partea interesată nu este chemată spre a dezbate obiectul fazei procesuale analizate, însă hotărârea pronunțată în lipsă îi este adusă la cunoștință. Se mai susține că, deși art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede o procedură contradictorie, alin. (4) al aceluiași articol limitează caracterul devolutiv al contestației, prevăzând că nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepții decât cele invocate sau ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută. Se arată că norma anterior menționată pare că se referă la nulitățile absolute, însă, în egală măsură, ar putea avea în vedere cauzele de nulitate absolută din camera preliminară. Se susține că, prin aplicarea textului criticat, se ajunge la o situație paradoxală, care permite o dezbatere contradictorie, chiar și părții care a pierdut termenul de 20 de zile, printr-un pretins remediu, în procedura contestației. Se arată însă că situația procesuală anterior invocată încalcă principiul dublului grad de jurisdicție în materie penală. Se susține, totodată, că, prin limitarea probatoriului care poate fi administrat în procedura camerei preliminare, la lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală și la alte înscrisuri prezentate, conform art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, este încălcat dreptul la un proces echitabil. Se arată că această limitare este contrară jurisprudenței Curții Constituționale, opiniilor majoritare exprimate în doctrină și jurisprudenței instanțelor. … 6.<!–>Judecătoria Buftea – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că limitarea probelor noi, care pot fi administrate în procedura camerei preliminare împreună cu lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală, nu este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil. Se susține că etapa camerei preliminare are un caracter autonom, distinct de cel al judecății, având ca scop verificarea legalității sesizării instanței și a administrării probelor în etapa urmăririi penale. Se arată că textul criticat a fost modificat în urma pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă din cuprinsul acestuia, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „fără participarea procurorului și a inculpatului“ este neconstituțională. Se mai arată că prevederile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt clare, precise și previzibile. … 9.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:1.–>Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Iorgulescu în Dosarul nr. 18.949/94/2016/a1 al Judecătoriei Buftea – Secția penală. … 2.<!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2)-(4), art. 345 alin. (2) și (3),art. 346 alin. (1), (2), (4^1) și (4^2), art. 347 alin. (1), (3) și (4) și art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Iorgulescu în Dosarul nr. 18.949/94/2016/a1 al Judecătoriei Buftea – Secția penală. … Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei Buftea – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 3 aprilie 2018.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina Teodora Pop–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește