DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2024

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, toate raportate la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu în Dosarul nr. 3.156/1/2019/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 794D/2020. … 2.–>La apelul nominal răspunde autorul excepției personal și asistat de domnul avocat Daniel Chitic, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 962D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Gabriel Sandu în Dosarul nr. 2.607/1/2017/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. … 4.–>La apelul nominal răspunde autorul excepției personal și asistat de domnul avocat Daniel Chitic, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul prezent și reprezentanta Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 962D/2020 la Dosarul nr. 794D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Daniel Chitic, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, în măsura în care dispozițiile criticate permit ca cercetarea penală a membrilor Guvernului să poată fi realizată de procurori care nu au gradul corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Face referire la Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021, paragraful 58. Susține că legiuitorul a fost inconsecvent în ceea ce privește reglementarea vechimii necesare pentru a putea accede în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Invocă prevederile constituționale ale art. 72 alin. (2) care dispun că urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și a senatorilor se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Apreciază că termenul „numai“ este utilizat de către legiuitorul constituant pentru a garanta drepturile acestor persoane, care vor fi cercetate și judecate de organele judiciare de la cel mai înalt nivel. Susține că pentru a fi respectate dispozițiile art. 72 alin. (2) din Constituție, accederea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție trebuie să aibă în vedere atât vechimea persoanelor respective, cât și gradul profesional al acestora, în caz contrar ajungându-se ca un membru al Guvernului să poată fi cercetat de un procuror cu grad profesional corespunzător unui parchet de pe lângă tribunal. În concluzie, pentru a fi respectate prevederile constituționale ale art. 72 alin. (2), urmărirea penală a membrilor Guvernului trebuie realizată de către procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care au atât vechimea în funcție, cât și gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 7.<!–>Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea pe fond a cauzei și nu determină o soluție diferită în cauză. Arată că autorul excepției solicită o completare a condițiilor necesare pentru a putea accede la Direcția Națională Anticorupție. Or, modul de numire în cadrul acestei structuri nu are legătură cu hotărârea care se pronunță în cauză de un judecător independent și inamovibil. Normele criticate sunt norme derogatorii, ce intră în marja de apreciere a legiuitorului într-un anumit moment al politicii sale penale. În virtutea prevederilor constituționale ale art. 61, legiuitorul are dreptul să reglementeze condițiile, modalitățile și procedurile de selectare a procurorilor, ținând seama de principiul controlului ierarhic superior. De asemenea, poate crea norme speciale, derogatorii de la dreptul comun în materia numirii sau specializării procurorilor. Justițiabilii au dreptul, potrivit art. 126 din Constituție, să se adreseze instanțelor judecătorești, iar în procedura de cameră preliminară se va verifica competența organului judiciar care a realizat cercetarea penală. … 8.–>Având cuvântul în replică, domnul avocat Daniel Chitic arată că libertatea de reglementare a legiuitorului într-un anumit domeniu nu este nelimitată, acesta trebuind să respecte prevederile Constituției. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>9.–>Prin Încheierea din 17 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.156/1/2019/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, toate raportate la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu cu ocazia soluționării unei cauze aflate în etapa procesuală a camerei preliminare. … 10.<!–>Prin Încheierea din 16 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.607/1/2017/a4, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 și ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, toate raportate la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 11.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia face un istoric al elementelor de fapt și al actelor care au dus la trimiterea sa în judecată în mai multe dosare penale. Arată că actele de urmărire penală au fost realizate de către un procuror cu grad de tribunal, care nu are vechimea necesară pentru a putea obține calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, ceea ce, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, determină nulitatea absolută. Susține că cercetarea penală a unui ministru nu trebuie să se supună numai regulilor referitoare la vechimea efectivă în profesie a procurorului, astfel cum este aceasta prevăzută în normele legale criticate, ci trebuie să respecte și normele referitoare la gradul acestuia, care trebuie să corespundă gradului judecătorului care soluționează cauza pe fond conform legii, respectiv să aibă grad corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Așa fiind, raportat la principiul legalității, componentă a statului de drept, în măsura în care judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt singurii competenți să judece infracțiuni săvârșite de membrii Guvernului, în același mod și procurorii care efectuează urmărirea penală trebuie să aibă vechimea și gradul prevăzute de lege, respectiv minimum 10 ani vechime și grad corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 și Decizia nr. 248 din 16 aprilie 2019. … 12.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că dispozițiile criticate nu intră în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1) și ale art. 124 și nici cu cele ale art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.<!–>Guvernul, în Dosarul nr. 962D/2020, arată că autorul excepției nu invocă veritabile critici de neconstituționalitate, ci învederează o chestiune de fapt a actului administrativ de numire în cadrul Direcției Naționale Anticorupție a procurorului de caz prin raportare la condiții de vechime care nu erau în vigoare la data numirii acestuia. Așa fiind, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, toate raportate la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Dispozițiile art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală au fost introduse prin art. III pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2014. … 18.–>Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. 16 pct. 2 din Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022. La data de 16 decembrie 2022,Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022. Totodată, din motivarea excepției de neconstituționalitate și a actelor aflate la dosare rezultă că autorul acesteia critică dispozițiile art. 13 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. În continuare, Curtea reține că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. … 19.<!–>Așa fiind, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, ale art. 13 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, toate raportate la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022. Dispozițiile criticate au următorul conținut:– Art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022: „Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.“; … – Art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală: „Este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.“; … – Art. 13 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002:(1)–>Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:a)<!–>dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro; … b)–>dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal. … (2)<!–>Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.(3)–>Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.“; … – Art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004: „(2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.“ … … 20.<!–>Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia, pe de o parte, este nemulțumit de faptul că actele de urmărire penală în dosarul său au fost realizate de către un procuror care nu are vechimea necesară pentru a putea obține calitatea de procuror la Direcția Națională Anticorupție, și, pe de altă parte, solicită completarea textelor de lege criticate în sensul introducerii condiției deținerii gradului corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe lângă condițiile ce trebuie îndeplinite de către un procuror pentru a putea fi numit în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. … 22.<!–>Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că, în esență, autorul excepției determină neconstituționalitatea textelor criticate prin faptul că în propria cauză urmărirea penală a fost efectuată de un procuror necompetent. Or, Curtea constată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate, aspect ce nu poate constitui motiv de neconstituționalitate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, fiind de competența judecătorului de cameră preliminară [potrivit art. 342–347 din Codul de procedură penală coroborate cu art. 281 alin. (1) lit. b^1) și alin. (4) lit. a) din același act normativ] sau de competența judecătorului de cameră preliminară/instanței judecătorești [potrivit art. 342–347 din Codul de procedură penală coroborate cu art. 281 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din același act normativ, anterior modificărilor realizate prin art. I pct. 33 și 34 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023, și Deciziei nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017]. … 23.–>A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 24.<!–>Totodată, Curtea apreciază că nici solicitarea autorului excepției de completare a textelor de lege criticate în sensul introducerii condiției deținerii gradului corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe lângă condițiile ce trebuie îndeplinite de către un procuror pentru a putea fi numit în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. Autorul excepției de neconstituționalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor procesual penale criticate prin raportare nu la conținutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluție legislativă pe care acestea nu o cuprind. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“. … 25.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, ale art. 13 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, toate raportate la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu în dosarele nr. 3.156/1/2019/a1.1 și nr. 2.607/1/2017/a4 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2024.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Daniela Ramona Marițiu–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește