DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022

<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, excepție ridicată de Cristian Adrian Secu în Dosarul nr. 2.516/2/2021 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.309D/2021. … 2.<!–>Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 februarie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 10 martie 2022. La acea dată, Curtea a dispus, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru 22 martie 2022, dată la care, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru 7 aprilie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>3.<!–>Prin Sentința civilă nr. 1.075 din 1 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.516/2/2021, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cristian Adrian Secu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ emis de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, formulată în temeiul art. 15 alin. (4)-(21) din Legea nr. 136/2020. … 4.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia formulează exclusiv critici de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 136/2020. Potrivit primei critici, întrucât nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social în procesul de elaborare a Legii nr. 136/2020, se încalcă art. 1 alin. (1) și (3), coroborat cu art. 141 din Constituție, dispozițiile legale ce stabilesc rolul Consiliului Economic și Social în emiterea avizelor fiind cele ale art. 2 alin. (1) și alin. (2) lit. g) și h) din Legea nr. 248/2013. Din analiza titlului și a conținutului său rezultă că Legea nr. 136/2020 implementează măsuri în domeniul sănătății publice care, în principiu, vizează stoparea prevenirii și combaterii infecțiilor în epidemii/pandemii, inclusiv prin restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. Aceste măsuri pot fi: izolare, carantinare zonală, carantinare individuală și detașarea personalului. … 5.<!–>Autorul excepției menționează prevederile art. 7 din Legea nr. 248/2013 cu referire la procedura de emitere a avizului Consiliului Economic și Social. Dar, arată acesta, din consultarea modului de derulare a procesului de adoptare a Legii nr. 136/2020 rezultă că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social. În plus, deși în expunerea de motive a Guvernului, care a inițiat Legea nr. 136/2020, este menționat și Consiliul Economic și Social ca posibil emitent de aviz, nu este indicat în mod expres decât avizul favorabil al Consiliului Legislativ. … 6.–>Autorul consideră că în aplicarea art. 141 din Constituție privind rolul Consiliului Economic și Social a fost adoptat art. 31 alin. (3) privind obligativitatea prezentării avizelor în etapa motivării proiectelor de acte normative din Legea nr. 24/2000. El apreciază că derularea procesului legislativ nu poate fi obstrucționată de eventuala lipsă a avizului solicitat; în schimb, este obligatorie solicitarea acestuia autorității avizatoare. … 7.<!–>În susținerea motivării excepției, autorul menționează jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia prin nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, aviz de natură legală, a fost încălcat art. 1 alin. (5) raportat la art. 141 din Constituție, fiind reținută, totodată, și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). De asemenea, autorul excepției menționează că, prin Decizia nr. 139 din 2019, Curtea a reținut și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept. … 8.–>Prin cea de-a doua critică de neconstituționalitate, autorul excepției apreciază că, întrucât nu a fost solicitat Consiliului Superior al Magistraturii avizul obligatoriu cu privire la actul normativ ce avea să devină Legea nr. 136/2020, s-a încălcat art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituție. Astfel, primul element al argumentării autorului constă în referirea la Decizia Curții Constituționale nr. 3 din 15 ianuarie 2014, prin care Curtea a statuat că proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor (care cuprind dispoziții referitoare la drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, incompatibilități și interdicții, numirea, promovarea, suspendarea și încetarea funcției de judecător sau procuror, delegarea, detașarea și transferul judecătorilor și procurorilor, răspunderea acestora etc.), reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciară (instanțele judecătorești – organizare/compentențe/conducere, Ministerul Public – organizare/compentențe/conducere, organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor, bugetele instanțelor și parchetelor etc.), reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004, sau organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. … 9.<!–>Al doilea element al criticii raportate la lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii constă în aprecierea autorului că prevederile art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 se referă la autoritatea judecătorească, respectiv la competența instanțelor, modul de alcătuire a completelor de judecată și audierea reclamantului prin videoconferință. Prin urmare, conchide autorul, ar fi trebuit să fie solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la Legea nr. 136/2020, consecința nesolicitării fiind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituție. … 10.–>Concluzia finală a autorului excepției de neconstituționalitate este aceea că Legea nr. 136/2020 este neconstituțională în ansamblul său. … 11.<!–>Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că eventuala nesolicitare a avizului Consiliului Economic și Social, în contextul procedurii de adoptare a Legii nr. 136/2020, pare, într-adevăr, a încălca art. 141 din Constituție, interpretat în coroborare cu art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. … 12.–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile orale, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>14.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 28 septembrie 2020. … 16.<!–>Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) care consacră România ca stat de drept, ale art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției și a legilor, ale art. 141 privind Consiliul Economic și Social și ale art. 133 alin. (1) referitor la rolul de garant al Consiliului Superior al Magistraturii. … 17.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 136/2020 a fost adoptată la inițiativa Guvernului, în temeiul art. 74 alin. (1) din Constituție. În expunerea de motive a proiectului de lege care avea să devină Legea nr. 136/2020, la toate punctele secțiunii a 3-a, intitulată Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“. Ca atare, Guvernul și-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic. De altfel, la aceeași concluzie a ajuns Curtea Constituțională și cu ocazia examinării criticii având ca obiect lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social în procesul de elaborare a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, paragraful 36). Această comparație este relevantă având în vedere, pe de o parte, că atât Legea nr. 55/2020, cât și Legea nr. 136/2020 au fost inițiate de către Guvern și, pe de altă parte, că ariile de reglementare ale celor două legi se suprapun, parțial cel puțin. Astfel, examinând titlul celor două acte normative, respectiv „instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic“ (Legea nr. 136/2020) și „unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19“ (Legea nr. 55/2020), se observă că Legea nr. 136/2020 cuprinde o reglementare mai generală, aplicabilă nu doar în cazul riscurilor generate de virusul SARS-CoV-2. … 18.<!–>Concluzia că Guvernul și-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic rezultă și din expunerea de motive a legii. Ca atare, constatarea Curții din Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, și anume aceea că, având în vedere că Guvernul și-a asumat că Legea nr. 55/2020 nu are impact socioeconomic, procedura de adoptare a acesteia nu sa realizat cu încălcarea art. 141 din Constituție referitor la rolul Consiliului Economic și Social, este valabilă mutatis mutandis și cu privire la Legea nr. 136/2020. Prin urmare, Curtea va respinge critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social în procesul de elaborare a Legii nr. 136/2020. … 19.–>Constatarea că Parlamentul nu a încălcat art. 141 din Constituție în procesul de elaborare a Legii nr. 55/2020 și, respectiv, a Legii nr. 136/2020 este în consonanță cu jurisprudența Curții Constituționale, care consacră obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic și Social în procesul de elaborare a reglementărilor primare, deopotrivă legi și ordonanțe ale Guvernului (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019, paragrafele 243-252; Decizia nr. 29 din 29 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 19 februarie 2020, paragrafele 48-54; Decizia nr. 239 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 23 iulie 2020, paragrafele 96-108, sau Decizia nr. 722 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 13 noiembrie 2020, paragrafele 67-85). Aceasta pentru că, referitor la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic și Social, spre deosebire de obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ, inițiatorul, în circumstanțe bine determinate, cum sunt și cele în care au fost inițiate și adoptate Legea nr. 55/2020 și Legea nr. 136/2020, poate să rețină o anumită marjă de apreciere. … 20.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Adrian Secu în Dosarul nr. 2.516/2/2021 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.<!–>
PREȘEDINTE–>
pentru prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU,<!–>în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,–>
semnează MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Cosmin-Marian Văduva<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește