DECIZIA nr. 218 din 16 iunie 2025

Dosar nr. 335/1/2025<!–>

–>1.<!–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 335/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). … 2.–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.<!–>La ședința de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăgușin, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în temeiul art. 36 din Regulament. … 4.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 1.293/40/2023* și nr. 275/40/2024*. … 5.<!–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, fiind formulat un punct de vedere de către pârât. … 6.–>Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE,<!–>–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:<!–>I.–>Titularii și obiectul sesizărilor7.<!–>Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 10 decembrie 2024, în Dosarul nr. 1.293/40/2023*, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra următoarelor chestiuni de drept:– în interpretarea și aplicarea art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 4 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și al Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară activități în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensații? … – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, beneficiază de salariu sau de indemnizație aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? … … 8.–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 335/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025. … 9.<!–>Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost înregistrată, cu nr. 748/1/2025, sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:– dacă, în interpretarea și aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, derogatorii de la dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislația prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere doar cu timp liber corespunzător, instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege? … – dacă sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25 %, ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15 % acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcție la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024 conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023) pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, în aplicarea art. 35 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. II alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. III alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin excepție de la prevederile alin. (1) ale articolelor anterior menționate? … – dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, este exceptată sau nu de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? … … 10.–>Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 748/1/2025 la Dosarul nr. 335/1/2025. … … II.<!–>Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile11.–>Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)Sporul pentru munca suplimentară +
Articolul 21(…) <!–>(2)–>În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.(3)<!–>În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (…)–>Anexa nr. V – Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea ConstituționalăCapitolul VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiției +
Articolul 5Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare.<!–>–>Anexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“Capitolul II – Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională +
Articolul 4(1)<!–>Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariu lunar.(2)–>Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.<!–>–>Anexa nr. VII – Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul ParlamentuluiCapitolul II – Sporuri și alte drepturi +
Articolul 12Drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prin bugetul de venituri și cheltuieli.<!–>–><!–> … 12.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013) +
Articolul 13(…) <!–>(5)–>Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1), pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă o majorare de 75% din baza de calcul prevăzută la alin. (4).(6)<!–>Dreptul prevăzut la alin. (5) se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective și se determină pe baza raportului dintre baza de calcul și durata normală a timpului de lucru. (…)(8)–>Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (5) și (6) se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.Este de menționat că art. 13 alin. (5), (6) și (8) a fost abrogat prin Legea-cadru nr. 153/2017.“<!–> … 13.–>Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară activități în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 4/2015) +
Articolul 3(1)<!–>Majorarea se acordă pentru personalul care desfășoară activități:a)–>în zilele de sâmbătă, duminică, precum și în zilele de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, denumite în continuare zile de sărbători legale, în cadrul duratei normale a timpului de muncă; … b)<!–>în zilele de sâmbătă, duminică, precum și în zilele de sărbători legale, peste durata normală a timpului de muncă. … (2)–>Majorarea se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective și se determină pe baza raportului dintre solda lunară/salariul de bază prevăzut(ă) de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009 și durata normală a timpului de muncă din luna în care s-au desfășurat activitățile.(3)<!–>Pentru activitatea care se desfășoară în cadrul timpului normal de lucru, inclusiv în ture sau schimburi, în zilele de sâmbătă, duminică și în zilele de sărbători legale, în cadrul duratei normale a timpului de lucru, majorarea calculată potrivit alin. (2) se plătește prin adăugare la drepturile salariale cuvenite în luna în care se efectuează plata.(4)–>Pentru activitatea desfășurată peste durata normală a timpului de lucru, în zilele de sâmbătă, duminică, precum și în zilele de sărbători legale, indiferent de modul de organizare a programului de lucru, majorarea calculată potrivit alin. (2) se plătește prin adăugare, după caz:a)<!–>la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 122 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă pentru munca efectuată în zilele de sâmbătă și/sau duminică peste durata normală a timpului de lucru a fost acordat timp liber corespunzător; … b)–>la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 122 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și la drepturile salariale corespunzătoare activității desfășurate în zilele de sâmbătă și/sau duminică peste durata normală a timpului de lucru, dacă pentru munca astfel prestată nu a fost acordat timp liber corespunzător; … c)<!–>la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă pentru munca efectuată în zilele de sărbători legale peste durata normală a timpului de lucru a fost acordat timp liber corespunzător; … d)–>la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și la drepturile salariale corespunzătoare activității în zilele de sărbători legale peste durata normală a timpului de lucru, dacă pentru munca astfel prestată nu a fost acordat timp liber corespunzător. … … 14.Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal) +
Articolul 154Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate<!–>(1)–>Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (…):i)<!–>persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele aflate în concedii medicale în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru care indemnizațiile nu sunt cuprinse în categoriile de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 155 alin. (1) lit. i), pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale; (…) … … 15.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005) +
Articolul 2(1)<!–>Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt:a)–>concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; (…) … +
Articolul 17(…) <!–>(2)–>Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgențe medico-chirurgicale, precum și de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite în condițiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10. (…) +
Articolul 61(…) <!–>(2)–>Pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, drepturile bănești aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se calculează și se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. … 16.Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 38/2003) +
Articolul 37(1)<!–>Polițiștii, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate și alte concedii plătite care se acordă în baza dispozițiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute. În cazul în care detașarea se face pe un post cu un nivel de salarizare superior, polițiștii beneficiază de salariul funcției respective și de celelalte drepturi bănești legal cuvenite. (…) … 17.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018) +
Articolul 35(1)<!–>Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.(2)–>Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada 2020-2021, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, polițiștii din penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenit(ă).(3)<!–>Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenit(ă), proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…) … 18.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021) +
Articolul II(1)<!–>Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.(2)–>Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2022, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenită/cuvenit.(3)<!–>Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2022 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenită/cuvenit, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…) … 19.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) +
Articolul II(1)<!–>Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.(2)–>Prin excepție de la prevederile alin. (1) în anul 2023, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenită/cuvenit.(3)<!–>Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2023 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenită/cuvenit, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…) … 20.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023) +
Articolul III(1)<!–>Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.(2)–>Prin excepție de la prevederile alin. (1) în anul 2024, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenită/cuvenit.(3)<!–>Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2024 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 70% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenită/cuvenit, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…) … … III.–>Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de dreptA.<!–>Dosarul nr. 1.293/40/2023* al Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal21.–>Prin Cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția I civilă la 31 mai 2023, iar ulterior la 10 iulie 2023 pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul aceleiași instanțe, reclamantul C.C.M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, a contestat cuantumul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă din perioada 1 noiembrie 2019-31 ianuarie 2022, motivat de faptul că pârâtul nu i-a acordat drepturile bănești calculate conform legislației în vigoare. … 22.<!–>În esență, a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea drepturilor salariale/indemnizațiilor de concediu de odihnă/ incapacitate temporară de muncă și plata diferențelor dintre salariile, indemnizațiile de concediu de odihnă/pentru incapacitate temporară de muncă rezultate în urma recalculării și cele plătite, precum și acordarea/returnarea sumelor aferente contribuției pentru asigurări de sănătate reținute fără drept, actualizate cu rata inflației și dobânda legală. … 23.–>În motivare, reclamantul a arătat că a fost polițist, angajat al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, până la 12 ianuarie 2022, dată la care au încetat raporturile de serviciu prin pensionare. … 24.<!–>Reclamantul a susținut că, deși angajatorul avea obligația de a-i plăti salariul de funcție/indemnizația de concediu de odihnă, indemnizația de incapacitate temporară de muncă cu salariul de funcție (adjunct al șefului poliției municipiului Botoșani) și cele două sporuri (cu caracter permanent) în cuantumul rezultat prin aplicarea procentului de 10% la salariul de funcție (inclusiv orele suplimentare prestate), acesta nu i-a plătit sporul pentru condiții grele și toxicitate pentru perioada în care s-a aflat în condiții de refacere a capacității de muncă, același spor pentru toate orele (respectiv, cele suplimentare normei de 160/168 ore pe lună), sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru orele în care a desfășurat activitatea profesională în zilele libere, același spor începând cu 8 februarie 2022, nu a plătit, în perioada 4 ianuarie-31 ianuarie 2022, salariul de funcție în cuantumul corespondent/aferent funcției, ci în cuantum diminuat. … 25.–>În plus, pentru perioada în care s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, angajatorul a procedat la reținerea (ilegală) din indemnizația cuvenită a contribuției de asigurări sociale de sănătate. … 26.<!–>A precizat că, în perioada 30 ianuarie 2020-2 februarie 2020, respectiv 15 noiembrie 2021-3 ianuarie 2022, a avut raportul de serviciu suspendat, în conformitate cu art. 27^25 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. … 27.–>Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. … 28.<!–>La termenul din 10 decembrie 2024, Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea instanței supreme în vedere pronunțării unei hotărâri prealabile și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea sesizării. … … B.–>Dosarul nr. 275/40/2024* al Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal29.<!–>Prin Cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția I civilă la 13 februarie 2024, cu numărul 275/40/2024, și ulterior pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul aceleiași instanțe la 20 mai 2024, cu numărul 275/40/2024*, ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a Secției I civile – complet litigii de muncă și asigurări sociale, reclamantul D.D.I., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, a arătat că înțelege să conteste salarizarea aferentă perioadei 1 ianuarie 2021-21 ianuarie 2024, precum și faptul că, în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, i s-au reținut, fără drept, sume din venitul cuvenit, în considerarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate. … 30.–>Astfel, reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale neachitate (sporurile pentru condiții grele și de risc și suprasolicitare neuropsihică) pentru orele prestate în afara programului normal de lucru, pentru perioada concediilor de odihnă și de incapacitate temporară de muncă, actualizate cu rata inflației și dobânda legală; returnarea sumelor reținute (nelegal) în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, în considerarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, actualizate cu rata inflației și dobânda legală; acordarea zilelor de repaus săptămânal de care nu a beneficiat, motivat de faptul că a efectuat activități profesionale, iar, în cazul imposibilității acordării zilelor respective, compensarea (cu titlul de daune) timpului respectiv cu sumele aferente, prin raportare la salariul aferent perioadei de timp. … 31.<!–>În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a precizat că, în fapt, este angajat al pârâtei și, în perioada 1 ianuarie 2021-21 ianuarie 2024, a efectuat activități profesionale în afara programului normal de lucru, din dispoziția angajatorului, în zilele și intervalul orar conform situației anexă. Pentru activitatea profesională desfășurată pârâtul i-a plătit doar un procent de 75% din salariul de funcție, iar nu întregul salariul de funcție, inclusiv sporurile cuvenite. … 32.–>A precizat, de asemenea, că nu a beneficiat de timpul liber necesar refacerii capacității de muncă, că angajatorul a recunoscut faptul că a prestat activitățile respective și a procedat la plata drepturilor salariale, însă într-un cuantum mai mic decât cel la care era îndreptățit, și, totodată, a refuzat acordarea sporului de condiții grele în perioada concediilor de odihnă, iar, în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, a refuzat acordarea sporului pentru condiții grele și pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. A mai arătat că, în perioada concediilor de incapacitate temporară de muncă, angajatorul i-a reținut fără drept contribuția de asigurări sociale de sănătate. … 33.<!–>Pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată. … 34.–>La termenul din 10 ianuarie 2025, Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea instanței supreme în vedere pronunțării unei hotărâri prealabile și a suspendat judecata până la soluționarea sesizării. … … … IV.<!–>Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii35.–>Instanțele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute deart. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 36.<!–>În acest sens au arătat că de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluționarea, pe fond, a cauzelor, că nu au fost formulate sesizări prealabile cu privire la chestiunea de drept invocată și nici nu au fost pronunțate decizii de către instanța supremă cu privire la această chestiune. … … V.–>Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept37.<!–>Părțile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării. … … VI.–>Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept38.<!–>Completul de judecată care a formulat prima sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 335/1/2025, a apreciat că legiuitorul nu a reglementat, în mod expres, excluderea de la plată, pentru perioada corespunzătoare orelor suplimentare, a sporului pentru risc și solicitare neuropsihică și a sporului pentru condiții grele de muncă, referindu-se, exclusiv, la modalitatea de calcul al majorării prevăzute de lege pentru aceste ore suplimentare, nerecompensate cu timp liber corespunzător. … 39.–>Astfel, opinia instanței cu privire la această chestiune de drept a fost în sensul admiterii sesizării și stabilirii că, în interpretarea textelor de lege indicate în precedent, pe lângă majorarea corespunzătoare orelor suplimentare nerecompensate cu timp liber, se acordă și sporurile de care beneficiază reclamantul. … 40.<!–>S-a arătat că, în ceea ce privește utilizarea termenului „indemnizație“ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aceasta nu exclude aplicarea actului normativ enunțat, cu caracter general, și categoriei profesionale a polițiștilor, câtă vreme art. 61 alin. (2) din ordonanța de urgență face trimitere directă la categoria respectivă. … 41.–>Prin urmare, instanța a considerat că sesizarea trebuie admisă, în sensul de a se stabili că, pentru perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, polițiștii sunt exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. … 42.<!–>Completul de judecată care a formulat cea de-a doua sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 748/1/2025, a considerat, asupra problemelor de drept de la pct. 1 și 2, că instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege, pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează. … 43.–>Totodată, consideră instanța de trimitere că sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15%, acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, ar trebui incluse în calculul salariului de funcție, la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023). … 44.<!–>În ceea ce privește problema de drept de la pct. 3, s-a stabilit că soluția exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice ce se află în concedii medicale acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privește toate categoriile de persoane ce se află în concedii medicale de genul celor prevăzute în acest act normativ. … 45.–>Împrejurarea că în conținutul textului de lege s-a folosit expresia „pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale“ nu are semnificația faptului că legiuitorul a dorit să restrângă sfera de aplicare a acestei excepții doar la persoanele fizice care primesc indemnizații pentru concediile medicale calculate și acordate potrivit ordonanței de urgență. Expresia citată trebuie interpretată extensiv, în sensul că se referă la toate indemnizațiile acordate pentru concediile medicale, indiferent de modul de calcul al acestora, voința legiuitorului exprimată explicit în nota de fundamentare fiind aceea ca angajatul aflat în incapacitate temporară de muncă să nu suporte contribuția de asigurări sociale de sănătate din drepturile bănești primite pentru perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă, în considerarea situației speciale în care se află, având în vedere faptul că beneficiază de o prestație socială pentru care a contribuit. … 46.<!–>A concluzionat instanța de trimitere că prevederile art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 nu infirmă teza exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. … … VII.–>Jurisprudența instanțelor naționale47.<!–>Față de conținutul întrebărilor adresate instanței supreme nu a mai fost necesară consultarea instanțelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. … … VIII.–>Jurisprudența Curții Constituționale48.<!–>Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 731 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 24 mai 2024, și nr. 198 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 august 2024, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. … 49.–>Prin Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, a instanței de contencios constituțional, a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a art. 5 din capitolul VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiției din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. … … IX.<!–>Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii50.–>Decizia nr. 35 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 679/1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 4 august 2022, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal; art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare; art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, beneficiază de salariu sau indemnizație aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? … 51.<!–>Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 1.641/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept: Condițiile acordării majorării salariale prevăzute de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019 privind condițiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, prin raportare la dispozițiile art. 5 și 6 din acest act normativ, în situația în care munca suplimentară efectiv prestată depășește fondurile bugetare acordate cu această destinație. … 52.–>Decizia nr. 67 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.792/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1288 din 19 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanța – Secția I civilă, vizând următoarele chestiuni de drept: 1. Dacă la calculul indemnizațiilor de concediu de odihnă, medical, zilelor de învoire plătită, incapacitate temporară de muncă și oricăror alte concedii plătite acordate salariaților din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor se iau în calcul sau nu și sporurile de care beneficiază salariații, cum ar fi sporul de condiții grele, condiții vătămătoare, spor izolare, spor de noapte, spor de pază și supraveghere, compensațiile de risc/pericol; 2. Dacă la calculul indemnizației de concediu acordate cadrelor didactice, didactice auxiliare și nedidactice pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 iunie 2023 se include sau nu și indemnizația de hrană acordată acestora. … 53.<!–>Decizia nr. 81 din 18 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 1935/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1250 din 12 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate, formulate de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: Dacă pentru plata orelor suplimentare este necesară emiterea unui ordin scris, conform art. 35 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plata orelor prestate peste programul normal de lucru, potrivit prevederilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 27/2023 privind condițiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată în cursul anului 2023 de personalul cu statut special, precum și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. … 54.–>Decizia nr. 98 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 1.998/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 14 februarie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului Constanța – Secția I civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Este posibilă acordarea sporului pentru muncă suplimentară prevăzut de art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, unei persoane ale cărei raporturi de muncă sau de serviciu au încetat, având în vedere dispozițiile art. II alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5 din Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 34/2023 privind salarizarea și alte drepturi bănești cuvenite personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale în anul 2023, precum și pentru modificarea Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 31/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind salarizarea personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale?Prin aceeași decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a respins, ca inadmisibilă, și sesizarea formulată de Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Calcularea drepturilor salariale ale reclamanților (funcționari publici cu statut special – polițiști), cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, necompensată cu ore libere plătite.<!–> … 55.–>Decizia nr. 123 din 7 aprilie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 2.498/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 23 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, vizând dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Dacă, în interpretarea și aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, derogatorii de la art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislația prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de angajat doar cu timp liber corespunzător, instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata acestora în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege; 2. Dacă sintagma „timp efectiv lucrat“ prevăzută pentru calculul majorării de 75% pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător în aplicarea art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 coroborat cu art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, pentru personalul militar din cadrul Serviciului de Protecție și Pază, poate fi interpretată în sensul că se referă doar la perioada în care își îndeplinește atribuțiile din fișa postului sau se referă la întreg timpul în care salariatul a fost la dispoziția angajatorului; 3. Dacă pentru cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt aplicabile prevederile art. 112 alin. (1) din Codul muncii care reglementează durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână; 4. Dacă efectuarea serviciului în ture de către cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională conduce la acumularea de ore suplimentare în condițiile în care sunt depășite cele 40 de ore pe săptămână prevăzute de art. 112 alin. (1) din Codul muncii. … … X.<!–>Raportul asupra chestiunii de drept56.–>Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … … XI.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție57.–>Temeiul sesizărilor îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun, reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. … 58.<!–>Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar, potrivit alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. … 59.–>Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 60.<!–>Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:a)–>existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; … b)<!–>completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; … c)–>existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; … d)<!–>chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … … 61.–>Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de judecată, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 62.<!–>Este îndeplinită și a doua condiție, întrucât obiectul dedus judecății în cele două procese privește stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv ale personalului din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani. … 63.–>Nu este îndeplinită însă a treia condiție de admisibilitate, ce vizează existența unei chestiuni de drept care ar putea face obiect al sesizării, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. … 64.<!–>În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență și de necesitatea completării, conform art. 4 din actul normativ menționat, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. … 65.–>În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să tină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea normelor legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. … 66.<!–>Astfel fiind, reiese, neîndoielnic, ideea că procedura specială prevăzută de ordonanța de urgență prezintă caracteristicile esențiale ale procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, așa cum aceasta este reglementată de dispozițiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferențele specifice, menționate expres în conținutul dispozițiilor ordonanței de urgență. … 67.–>Mai mult, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noțiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanței de urgență, legiuitorul delegat folosește sintagma „chestiuni dificile de drept“, subliniind, astfel, că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (și nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot forma obiectul procedurii speciale reglementate de ordonanța de urgență, în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. … 68.<!–>Rațiunea instituirii condițiilor formale, anterior arătate, ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesității declanșării procedurii de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii, fără temei, a duratei procesului civil și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 69.–>În consecință, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie, în sarcina instanțelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din actul normativ, obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanței supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuție reflectă acele trăsături (cu excepția noutății), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat, în mod constant, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. … 70.<!–>Referitor la cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele:a)–>chestiunea de drept care necesită, cu pregnanță, a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății; … b)<!–>chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existența unor simple obstacole, care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei; … c)–>pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care sa se întrevadă, explicit, pragul de dificultate a întrebării și în ce măsură aceasta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. … … 71.<!–>Cu privire la sesizările conexate, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile. … 72.–>Prin sesizările formulate, instanțele de trimitere nu se raportează la niciun text de lege lacunar, incomplet sau susceptibil de interpretări diferite, ci formulează întrebări prin care lasă să se întrevadă chestiunile invocate prin acțiune de către reclamanți, cu referire la nesocotirea unor dispoziții legale de către unitatea angajatoare. … 73.<!–>Prin intermediul primei întrebări, completul de judecată al instanței de trimitere din Dosarul nr. 1.293/40/2023* solicită instanței supreme să stabilească dacă pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensații, iar, prin intermediul întrebărilor cu nr. 1 și 2 din cauza conexată, instanța solicită a se lămuri dacă instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege și, respectiv, dacă sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15% acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcție. … 74.–>Art. 21 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 are următorul conținut: (2)<!–>În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.(3)–>În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.“ … 75.<!–>Acest text de lege este clar, nefiind susceptibil de interpretări diferite sau contradictorii, aspect ce reiese din încheierile de sesizare, în cuprinsul cărora instanțele de trimitere au interpretat dispozițiile legale în discuție, fără nicio dificultate, reținând că instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător. Totodată, s-a apreciat că sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15% acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 ar trebui incluse în calculul salariului de funcție la care se aplică majorarea de 75%. … 76.–>În această privință este de menționat Decizia nr. 98 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Constanța – Secția I civilă și Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 77.<!–>Cu privire la calcularea drepturilor salariale ale funcționarilor publici cu statut special – polițiști, cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, prin decizia indicată s-a reținut că „chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept. Textele de lege a căror interpretare se solicită sunt clare, nefiind susceptibile de interpretări contradictorii, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză“ (paragraful 89), precum și împrejurarea potrivit căreia „instanța de trimitere nu urmărește identificarea conținutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situația de fapt din speță, operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile“ (paragraful 92). … 78.–>Ultima întrebare din cele două sesizări conexate face trimitere la dispozițiile art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, dar interpretarea acestei norme legale nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi supusă dezlegării în prezenta cauză, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în dosar, a căror interpretare formează obiectul sesizării. … 79.<!–>De asemenea, cu referire la prevederile art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 35 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal; art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare; art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, beneficiază de salariu sau indemnizație aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? … 80.–>Ca în cazul celorlalte întrebări ce formează obiectul sesizărilor de față, în decizia respectivă s-a reținut că chestiunea de drept supusă dezlegării nu prezintă un grad ridicat de dificultate, neconstituind o veritabilă problemă de drept (paragraful 126). … 81.<!–>Totodată, același complet a menționat că nu subzistă justificarea declanșării mecanismului hotărârii prealabile în cauză, rolul acestuia fiind de a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare, iar nu de a tranșa, în mod concret, asupra aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de judecată (paragraful 127). … 82.–>În concluzie, verificarea premiselor sesizărilor conexate relevă faptul că acestea nu pun în discuție o dificultate de interpretare punctuală a normelor de drept indicate în actele de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmăresc mai degrabă o validare a opiniei exprimate de instanțele învestite cu soluționarea litigiilor. … 83.<!–>Or, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestui mecanism de asigurare a practicii judiciare unitare, cu soluționarea cauzelor deduse judecății, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanțelor de judecată. … 84.–>Față de cele expuse, se constată că întrebările adresate de către Tribunalul Botoșani nu supun dezbaterii o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă din conținutul normativ clar al dispozițiilor vizate, astfel încât sesizările conexate vor fi respinse ca inadmisibile. … …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Botoșani – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 1.293/40/2023* și nr. 275/40/2024*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:– în interpretarea și aplicarea art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 4 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară activități în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensații? … – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, beneficiază de salariu sau de indemnizație aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? … – dacă, în interpretarea și aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, derogatorii de la dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislația prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere doar cu timp liber corespunzător, instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege? … – dacă sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15% acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcție la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024 conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023) pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, în aplicarea art. 35 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. II alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. III alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin excepție de la prevederile alin. (1) ale articolelor anterior menționate? … – dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, este exceptată sau nu de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? … <!–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2025.<!–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
MARIANA CONSTANTINESCU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Maria-Camelia Drăgușin<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește