DECIZIA nr. 226 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 teza a doua și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Iordache Albu în Dosarul nr. 17.786/233/2017 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 958D/2019. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea din 9 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.786/233/2017, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 teza a doua și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Iordache Albu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu privind contestarea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții reglementate printr-o hotărâre a Guvernului. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece permit reglementarea contravențiilor prin hotărâri ale Guvernului, ceea ce este contrar dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. h) și t), coroborate cu cele ale art. 15 alin. (2) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acuzațiile în materie contravențională sunt asimilate acuzațiilor penale (spre exemplu, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României), astfel că, într-un stat de drept, incriminarea faptelor asimilate acuzațiilor penale, așa cum sunt faptele contravenționale, trebuie să se realizeze prin intermediul legilor primare, ceea ce ar corespunde principiului constituțional al supremației legii, și nu prin acte administrative cu caracter normativ, așa cum sunt hotărârile Guvernului. În acest sens, art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituția României impune obligativitatea reglementării prin lege a domeniilor pentru care Constituția prevede acest lucru și, având în vedere că art. 15 alin. (2) din Constituție instituie caracterul retroactiv al legii contravenționale mai favorabile, rezultă că faptele contravenționale trebuie incriminate prin acte normative de rangul legii, întrucât numai legile în această materie pot retroactiva, iar nu și actele administrative cu caracter normativ. … 6.–>Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin niciunul dintre textele constituționale invocate în susținerea acesteia nu se interzice reglementarea contravențiilor prin hotărâre a Guvernului. … 7.<!–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: … 14.–>De asemenea, s-a statuat că reglementarea unor contravenții într-un domeniu sau altul de activitate este posibilă și prin acte normative subordonate legii, în condițiile în care domeniile respective sunt prevăzute în competența dată prin lege autorităților publice stabilite la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, fără a fi încălcate dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, care proclamă Parlamentul drept organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Reglementarea contravențiilor în condițiile dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu reprezintă o reglementare primară, ci una secundară în raport cu legea care stabilește competența în materie a autorităților administrației publice locale sau județene într-un domeniu sau altul de activitate sau care, eventual, reglementează domeniul de activitate respectiv. De altfel, chiar dispozițiile art. 2 alin. (2) menționate se referă la „toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuții prin lege“. … 15.<!–>În sensul celor de mai sus, Hotărârea Guvernului nr. 69/2012, prin care au fost reglementate faptele contravenționale pentru a căror săvârșire a fost sancționat autorul, a fost adoptată, așa cum rezultă și din preambulul său, cu respectarea art. 108 din Constituție și a prevederilor art. 85 alin. (2) [care face trimitere la alin. (1) din același articol] din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, potrivit cărora „încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009, ale ordonanței antereferite, precum și ale normelor de aplicare a acesteia atrag răspunderea civilă, administrativă, penală și contravențională, în condițiile legii“, și că „încălcările prevăzute la alin. (1) cu caracter contravențional și sancțiunile aplicabile în cazul constatării acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“. … 16.–>Distinct de cele mai sus reținute, este de menționat că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul pornește de la caracterizarea faptelor contravenționale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, ca fiind „acuzații în materie penală“. Cu privire la noțiunea de „acuzație în materie penală“, Curtea constată că în hotărârea precitată s-a considerat că procedura în cadrul căreia se contestă o faptă contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale – printre care prezumția de nevinovăție – care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție. Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională, și nu pe cale penală, autorii respectivelor fapte nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (paragrafele 51, 67 și 68 din Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). Or, din cele reținute în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului precitată nu rezultă că faptele contravenționale sunt asimilate faptelor penale, ci că, sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procedurale, acestea trebuie să se bucure de același regim. Nu poate fi reținută astfel incidența în cauză a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora. … 17.<!–>De asemenea, Curtea a învederat că în Constituție nu există vreo dispoziție prin care să fie reglementată obligația de a legifera prin legi organice în domeniul contravențiilor, astfel că nici art. 73 alin. (3) lit. t) din Legea fundamentală nu este incident în cauză. Totodată, sintagma „lege contravențională mai favorabilă“ cuprinsă în art. 15 alin. (2) din Constituție trebuie interpretată lato sensu, sub incidența sa intrând atât legea ca act normativ de reglementare primară, cât și ordonanțele Guvernului și actele administrativ-normative de aplicare a legii la care fac trimitere textele criticate. … 18.–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 19.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Ionița Cochințu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește