DECIZIA nr. 227 din 16 iunie 2025

Dosar nr. 532/1/2025<!–>

–>1.<!–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 532/1/2025, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). … 2.–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.<!–>La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament. … 4.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.129/62/2024. … 5.<!–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. … 6.–>În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE, <!–>–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: <!–>I.–>Titularul și obiectul sesizării7.<!–>Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 16 decembrie 2024, în Dosarul nr. 3.129/62/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul silvic), în forma în vigoare începând cu data de 18 iulie 2021, și ale art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000), se poate considera că sporul de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic cu statut de funcționar public beneficiază de un regim special, derogatoriu de la dispozițiile de drept comun în materia salarizării funcționarilor publici, și, în consecință, poate fi acordat la nivelul rezultat din aplicarea sa la salariul de bază majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), sau este limitat conform art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020), art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021), art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022), și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023), la cuantumul fix deja stabilit prin raportare la aceste acte normative.–>Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (4) și (5) din Codul silvic, în forma în vigoare începând cu data de 18 iulie 2021, și ale art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, se poate considera că acestea au caracter de norme speciale, cu regim derogatoriu de la prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă sporul de risc de 25% pentru personalul silvic cu statut de funcționar public și indemnizația de grad profesional reprezintă doar componente ale drepturilor salariale și nu pot fi considerate ca având natura juridică de sporuri, compensații, adaosuri, prime, premii și indemnizații în sensul art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, supuse plafonului maxim de 30% din suma salariilor de bază.<!–> … 8.–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 martie 2025, cu nr. 532/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la data de 16 iunie 2025. … … II.<!–>Dispozițiile legale supuse interpretării9.–>Codul silvic +
Articolul 120(…) (5) Personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităților teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază. (…)<!–> … 10.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 +
Articolul 22(1)<!–>La stabilirea drepturilor salariale pentru personalul silvic se vor avea în vedere următoarele: nivelul studiilor, funcția, titlul științific, vechimea în muncă, vechimea în domeniul silviculturii, locul și condițiile în care își exercită profesia. (…) … 11.–>Legea-cadru nr. 153/2017 +
Articolul 7Termeni <!–>În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (…)i)–>sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal; (…) … m)<!–>venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. … –> +
Articolul 25Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi<!–>(1)–>Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz. (…)Anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“Capitolul I A. Salarizarea funcționarilor publici (…) f) Funcții publice specifice de manager public (…) 3. Funcționarii publici din cadrul aparatului (…) Ministerului Apelor și Pădurilor (…) beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%. (…)<!–>–><!–> … 12.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 +
Articolul I(…) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)<!–> … 13.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 +
Articolul I(1)<!–>Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…) … 14.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 +
Articolul I(…) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)<!–> … 15.–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 +
Articolul IIÎncepând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.<!–> … … III.–>Expunerea succintă a procesului16.<!–>Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 3.129/62/2024, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră B, a solicitat obligarea pârâtei:– să înceteze să mai rețină din drepturile salariale lunare acele componente salariale reprezentând spor de risc de 25% din salariul de bază, indemnizație lunară de grad profesional, contravaloare tichete de vacanță, precum și orice alte astfel de drepturi; … – să îi restituie sumele de bani reprezentând componentele salariale: spor de risc de 25% din salariul de bază, indemnizație lunară de grad profesional, contravaloare tichete de vacanță, precum și orice alte astfel de drepturi pe care le-a reținut din drepturile sale salariale, cu titlu de „rețineri“ și/sau „corecții brute“, și care, la data prezentei, pentru perioada ianuarie-octombrie 2023 erau în cuantum de 11.525 lei, cuantumul urmând a fi majorat (actualizat), în funcție de situația concretă; … – să reincludă în drepturile sale lunare și să îi plătească lunar componentele salariale reprezentând spor de risc de 25% din salariul de bază, indemnizație lunară de grad profesional, contravaloare tichete de vacanță, precum și orice alte astfel de drepturi pe care le-a reținut; … – să (re)calculeze, retroactiv, pe o perioadă de 3 ani anteriori formulării cererii și să îi plătească sumele de bani reprezentând diferența dintre sumele calculate și stabilite cu titlu de spor de risc de 25%, pe care pârâta, în mod greșit, le-a calculat raportându-se la cuantumul salariului de bază, fără a avea în vedere majorarea cu 15% a acestuia pentru complexitatea muncii, conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, și sumele de bani care i se cuveneau, prin calcularea și stabilirea corectă a sporului de risc de 25%, respectiv prin raportarea acestuia la cuantumul salariului de bază, cu luarea în considerare a cuantumului salariului de bază, astfel cum acesta a fost majorat cu 15%, pentru complexitatea muncii, conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017; … – în viitor, să procedeze la calcularea, raportarea și plata sporului de risc de 25%, având în vedere cuantumul salariului de bază, astfel cum acesta a fost majorat cu 15%, pentru complexitatea muncii, conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017; … – retroactiv, începând cu luna noiembrie 2023, să procedeze la reindividualizarea/redeterminarea indemnizației de concediu de odihnă, în sensul ca, la determinarea acesteia, să ia în calcul, pe lângă salariul de bază, și sporurile și indemnizațiile permanente de care beneficiază și, pe cale de consecință: … – să îi plătească retroactiv, începând cu luna noiembrie 2023, sumele de bani reprezentând diferența dintre sumele care i se cuveneau cu titlu de indemnizație de concediu, în sensul petitului 6, și sumele pe care le-a plătit cu acest titlu; … – în viitor, la determinarea indemnizației de concediu, să ia în calcul, pe lângă salariul de bază, și sporurile și indemnizațiile permanente de care beneficiază; … – plata sumelor de bani ce fac obiectul acțiunii să fie restituite și plătite în mod global (unitar), și nu eșalonat. … … 17.–>În motivarea acțiunii a arătat că ocupă funcția de consilier superior în cadrul compartimentului Controlul activității de vânătoare – Direcția de control al regimului silvic și cinegetic din cadrul Gărzii Forestiere B. În plus, deține și gradul profesional silvic de inginer inspector general silvic gradația II, în acest sens fiind anexa la Decizia nr. xxx din 10 iulie 2023. … 18.<!–>Începând cu luna ianuarie 2023, angajatorul a procedat la reținerea din drepturile salariale lunare a sumelor de bani reprezentând spor de risc și indemnizație lunară de grad profesional, reținere întemeiată pe prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. … 19.–>Reclamantul a susținut că sporul de risc este reglementat de o lege specială – Codul silvic, iar modul de calcul al acestui spor și acordarea lui se determină potrivit dispozițiilor altei legi speciale – art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, fapt ce rezultă atât din prevederile legale invocate, cât și din considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021 (Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021). … 20.<!–>Pe de altă parte, indemnizația de grad profesional este o componentă a drepturilor salariale ale personalului silvic, după cum s-a prevăzut expres prin art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. Așadar, similar sporului de risc, și dreptul la indemnizația de grad profesional este reglementat de legi speciale – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 și Codul silvic, iar modul de calcul al acestui drept și acordarea lui se determină potrivit dispozițiilor legii speciale – art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. … 21.–>Acordarea sporului de risc și a indemnizației de grad profesional nu contravine art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece în privința personalului silvic se aplică dispozițiile speciale menționate. … 22.<!–>În ceea ce privește baza de calcul al sporului de risc, pentru justificarea solicitării formulate, a arătat că, în conformitate cu anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017: „NOTĂ: … 3. Funcționarii publici din cadrul aparatului (…) Ministerului Apelor și Pădurilor (…), beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“ … 23.–>Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, și a invocat excepția inadmisibilității și a prescripției dreptului material la acțiune a petitelor nr. 4 și 5 ale cererii de chemare în judecată, raportat la neparcurgerea procedurii prevăzute de art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv necontestarea stabilirii cuantumului sporului de risc începând cu data emiterii actului administrativ de acordare a dreptului. … 24.<!–>Pe fondul cererii a arătat că reclamantul a câștigat acordarea drepturilor privind sporul de risc și indemnizația de grad profesional prin sentințe judecătorești prin care Garda Forestieră B a fost obligată la calcularea și plata drepturilor conform legii, respectiv sporul de risc de 25% din salariul de bază și indemnizația de grad profesional silvic. Toate drepturile s-au calculat începând cu data care a fost indicată în titlurile executorii sau începând cu data nașterii creanței, dar acestea nu s-au majorat, deoarece au fost aplicate ordonanțele de urgență care limitează an de an, începând cu anul 2018, cuantumul sporului la cel avut în anul anterior în plată. … 25.–>Prin titlul executoriu prin care s-a stabilit dreptul reclamantului, Decizia nr. 1.035/R din 3 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul civil nr. 4.227/62/2018, s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că „în aplicarea prezentei decizii, intimata-pârâtă (…) va ține seama de prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu mențiunea că limita de 30% se referă la un nivel maxim pentru fiecare ordonator de credite și nu la situația individuală a fiecărui salariat“. … 26.<!–>Începând cu luna martie 2020, Garda Forestieră B a intrat efectiv în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar de la această dată salariului de bază al reclamantului i-au fost aplicate majorările prevăzute de lege (15% majorare a salariului de bază pentru complexitatea muncii), dar, din cauza limitărilor legale explicite, cuantumul sporului de risc a rămas la nivelul din anul 2019. … 27.–>Raportat la limitările anuale ale sporurilor, rezultă că acestea nu sunt aplicate ca procent la salariu și nu se modifică, ele fiind practic înghețate. Cuantumul, adică suma efectivă de plată, nu a mai putut fi modificat, indiferent de modificarea salariului de bază. … 28.<!–>La termenul de judecată din data de 4 noiembrie 2024, instanța a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a pus în discuție aplicabilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și eventuala necesitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 29.–>Prin Încheierea pronunțată la data de 16 decembrie 2024, s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și suspendarea cauzei. … … IV.<!–>Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării30.–>Instanța de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării în ceea ce privește cele două probleme de drept, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că tribunalul este învestit cu soluționarea în primă instanță a unui proces privind stabilirea și plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice (reclamantul având calitatea de funcționar public în cadrul Gărzii Forestiere B, instituție publică teritorială, finanțată integral de la bugetul de stat). … 31.<!–>În ceea ce privește caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, tribunalul a reținut că îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate a sesizării se impune a fi analizată în contextul particularităților procedurii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care are un caracter special și parțial derogatoriu de la dispozițiile de drept comun. … 32.–>Problemele de drept puse în discuție în speță prezintă un grad de dificultate ridicat, de natură a justifica intervenția instanței supreme, având în vedere că își au izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, în raport cu diferite categorii de sporuri/indemnizații, a făcut obiectul mai multor decizii pronunțate de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii, soluțiile adoptate și considerentele ce le-au fundamentat fiind necesar a fi corelate. … 33.<!–>De lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor legale expuse în cuprinsul celor două probleme de drept depinde, în esență, soluționarea acțiunii din prezentul dosar, cele două părți având interpretări diferite asupra acestora. … 34.–>Prin consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra problemei de drept enunțate Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat în sensul admiterii, iar aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … … V.<!–>Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept35.–>Ambele părți au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă nu au expus un punct de vedere distinct cu privire la problemele de drept ce urmează a fi dezlegate, exprimându-și poziția procesuală prin cererea introductivă, respectiv întâmpinarea depusă la dosar. … … VI.<!–>Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept36.–>Instanța de trimitere a apreciat că Legea-cadru nr. 153/2017 și, implicit, limitările cuprinse în acest act normativ sunt aplicabile inclusiv personalului silvic cu statut de funcționar public, din interpretarea textelor de lege neputându-se deduce că reglementările cuprinse în art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 și art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 se aplică independent de dispozițiile din Legea-cadru nr. 153/2017 și fără corelare cu acestea. … 37.<!–>Pârâta Garda Forestieră B se află în subordinea Gărzii Forestiere Naționale, care este, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 46/2023 privind organizarea, funcționarea și repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Națională și gărzile forestiere (Hotărârea Guvernului nr. 46/2023), instituție publică ce funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorității publice centrale pentru silvicultură, cu atribuții în controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național și în aplicarea controlului cinegetic pentru întreg teritoriul național. … 38.–>Reclamantul face parte din categoria personalului silvic cu statut de funcționar public, această categorie fiind menționată expres în cuprinsul art. 2 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, lege care devine, astfel, aplicabilă. … 39.<!–>Faptul că inclusiv în ceea ce privește modalitatea de salarizare a acestei categorii de funcționari este aplicabilă Legea-cadru nr. 153/2017 reiese și din paragraful 51 din Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021. … 40.–>Devenind aplicabilă și în privința acestei categorii de personal, Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică sub toate aspectele incidente, deci inclusiv sub aspectul limitării instituite de art. 25 alin. (1) din aceeași lege. … 41.<!–>Art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, care face vorbire despre sporul de risc și indemnizația de grad profesional ca reprezentând componente ale drepturilor salariale, nu poate fi privit ca reprezentând o normă specială aplicabilă cu prioritate față de Legea-cadru nr. 153/2017 și nici ca fiind contrar diferitelor categorii de elemente ale venitului salarial definite de legea-cadru. … 42.–>Astfel, conform art. 7 lit. i) din Legea-cadru nr. 153/2017, sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal. Sporul de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic se încadrează în mod complet în această definiție, iar faptul că acesta este numit în legislația care îl instituie „component al drepturilor salariale“ nu îi conferă un regim juridic distinct, derogatoriu. … 43.<!–>Aceeași este opinia instanței și în ceea ce privește indemnizația de grad profesional, în măsura în care, potrivit art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. … 44.–>Cum cele două elemente, salariile de bază și indemnizațiile, sunt evidențiate distinct în cuprinsul definiției venitului salarial, iar indemnizația de grad profesional este numită de legiuitor tot componentă a dreptului salarial (echivalent cu venitul salarial), aceasta nu poate fi considerată ca făcând parte din salariul de bază și, astfel, nu poate fi supusă limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 45.<!–>Pentru aceleași considerente, nefiind inclus în salariul de bază, sporul de risc de 25% este apreciat de instanță că se află și sub incidența limitărilor instituite prin art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, la cuantumul fix deja stabilit prin raportare la aceste acte normative, modalitatea de determinare în concret urmând însă a fi stabilită de instanță pe baza probelor de la dosar, vizând și modalitatea de punere în executare a hotărârilor judecătorești prin care reclamantului i-a fost recunoscut acest drept și care era cuantumul maxim la care acesta putea fi limitat. … 46.–>Raportat la motivele expuse, opinia instanței de trimitere este în sensul că răspunsul este negativ la ambele probleme de drept sesizate. … … VII.<!–>Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii47.–>Prin Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021, s-a statuat că:În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege.<!–> … 48.–>În considerentele acestei decizii s-a reținut că: „51. Existența acestui spor este în concordanță și cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 (…), art. 7 lit. a) și i) din această lege prevăzând că: «În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I–IX; (…) i) «sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal». În anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 153/2017, aplicabilă acestei categorii de personal, la art. 9 din capitolul II, denumit «Sporuri și alte drepturi», se prevede că: «Personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii beneficiază de sporurile și indemnizațiile aplicabile domeniului de activitate în care este încadrat».“ … … VIII.<!–>Raportul asupra chestiunii de drept 49.–>Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, lipsind cerința existenței unei chestiuni de drept veritabile și asupra căreia instanța supremă să nu se fi pronunțat, astfel încât au propus respingerea sesizării, ca inadmisibilă. … … IX.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție50.–>Analiza condițiilor de admisibilitate a sesizării are ca premisă faptul că aceasta se fundamentează pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 51.<!–>Sfera de aplicare a acestui act normativ este circumscrisă prin dispozițiile art. 1, de unde rezultă că ordonanța de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă sa le soluționeze. … 52.–>Potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 53.<!–>Așadar, din punctul de vedere al admisibilității, vor fi examinate atât condițiile speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și cele care decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă prin efectul normei de trimitere prevăzute la art. 4 din ordonanța de urgență. … 54.–>Ca atare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:– existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; … – cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; … – existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu și de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; … – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și, de asemenea, chestiunea de drept în discuție să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … … 55.<!–>Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate referitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile și stadiul procedurii, întrucât instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cererii formulate de un reclamant care face parte din categoria personalului silvic cu statut de funcționar public, fiind pusă în discuție chestiunea acordării sporului de risc de 25% și a indemnizației de grad profesional pentru această categorie de personal, respectiv a împrejurării dacă limitările cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile inclusiv personalului silvic cu statut de funcționar public, față de dispozițiile art. 120 alin. (5) din Codul silvic și ale art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. Așadar, litigiul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se circumscrie domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 56.–>În privința celorlalte condiții, care să facă admisibil demersul, referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, care să genereze, prin interpretări diferite, practică neunitară și asupra căreia instanța supremă să nu se fi pronunțat, se constată că ele nu sunt întrunite, în raport cu cele două întrebări ale sesizării, pentru argumentele ce vor fi arătate în continuare. … 57.<!–>Astfel cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept autentică, reală, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar genera insecuritatea raporturilor juridice (spre exemplu, deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 53 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1191 din 29 noiembrie 2024; nr. 61 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024; nr. 80 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 14 ianuarie 2025 etc.). … 58.–>Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024; nr. 89 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1291 din 20 decembrie 2024; nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025, etc.). … 59.<!–>Instanța de trimitere nu a motivat admisibilitatea sesizării din perspectiva existenței unei chestiuni de drept în sensul dispozițiilor legale care reglementează procedura hotărârii prealabile, nu a prezentat argumentele pentru care există o dificultate reală de interpretare, care să justifice o dezlegare de principiu de către instanța supremă, și a exprimat, de altfel, un punct de vedere tranșant asupra problemei de drept. … 60.–>Prin încheierea de sesizare s-a reținut că problemele de drept în discuție ar prezenta un grad de dificultate ridicat, deoarece „modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, în raport cu diferite categorii de sporuri/indemnizații, a făcut obiectul mai multor decizii pronunțate de instanța supremă în procesul hotărârii prealabile și a recursului în interesul legii, soluțiile și considerentele ce leau fundamentat fiind necesar a fi corelate“. … 61.<!–>Instanța de trimitere nu a arătat însă care sunt aceste decizii și în ce ar consta dificultățile ridicate de aplicarea lor, în contextul în care, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reținut, în mod constant, că este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret, indiferent dacă acestea se află în una sau în mai multe astfel de decizii, pentru a le respecta și a valorifica raționamentul juridic și argumentele care au stat la baza acestora, în situația în care, pentru identitate de rațiune, mutatis mutandis, reperele de analiză stabilite își păstrează valabilitatea. … 62.–>În același timp, se constată că, în analiza punctuală a dificultății chestiunilor de drept a căror dezlegare se solicită, trebuie pornit de la împrejurarea că în raporturile dintre părți există deja hotărâri judecătorești care au tranșat faptul că acordarea sporului de risc este subordonată limitării prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. … 63.<!–>Astfel, prin Decizia nr. 1.035 din 3 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, în care reclamantul din cauza în care s-a formulat sesizarea avea calitatea de recurent-reclamant, s-a dispus obligarea pârâtei să calculeze și să plătească reclamanților sumele de bani reprezentând sporul de risc de 25% din salariul de bază, conform prevederilor art. 120 alin. (5) din Codul silvic, începând cu data de 21 iulie 2017 și până la stingerea dreptului, reținându-se, în considerente, că: „În aplicarea prezentei decizii, intimata-pârâtă Garda Forestieră B. va ține seama de prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu mențiunea că limita de 30% se referă la un nivel maxim pentru fiecare ordonator de credite și nu la situația individuală a fiecărui salariat“. … 64.–>Or, asemenea dezlegări se opun părților raportului juridic cu efectele autorității de lucru judecat, nemaiputând fi supuse reevaluării jurisdicționale, pentru ca instanța de trimitere să poată formula o sesizare având ca obiect solicitarea de lămurire a unui aspect care a făcut deja obiect al dezbaterii judiciare și respectiv, al dezlegărilor jurisdicționale. … 65.<!–>Totodată, se constată că, prin Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a făcut corelația între Legea-cadru nr. 153/2017 și Codul silvic, stabilind că anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 este aplicabilă. … 66.–>Astfel, în paragraful 51 al acestei decizii s-a reținut că: „Existența acestui spor este în concordanță și cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 (…), art. 7 lit. a) și i) din această lege prevăzând că: «În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I–IX; (…) i) «sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal». În anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 153/2017, aplicabilă acestei categorii de personal, la art. 9 din capitolul II, denumit «Sporuri și alte drepturi», se prevede că: «Personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii beneficiază de sporurile și indemnizațiile aplicabile domeniului de activitate în care este încadrat».“ … 67.<!–>Din punctul de vedere expus de complet în legătură cu problema ce constituie obiectul sesizării nu rezultă, odată în plus, în ce ar consta dificultatea, câtă vreme se stabilește statutul Gărzii Forestiere, ca instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat, ceea ce o plasează sub incidența art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar în privința reclamantului, încadrat în categoria personalului silvic cu statut de funcționar public, s-a apreciat asupra incidenței dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 68.–>În egală măsură, în privința indemnizației de grad profesional, completul ce a formulat sesizarea a arătat de ce dispozițiile art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, care identifică sporul de risc și indemnizația de grad profesional ca elemente componente ale drepturilor salariale, nu pot fi considerate derogatorii de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, care, prin art. 7 lit. i), definesc sporul ca element al salariului lunar, iar prin lit. m) a aceluiași articol, enumerând elementele venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, fac referire la „salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. … 69.<!–>Așadar, față de reclamant există deja o dezlegare în legătură cu regimul juridic aplicabil sporului de risc, care nu este văzut ca un spor în afara legii generale a salarizării, iar aplicarea acestuia trebuie să se facă în limita de 30% prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, dezlegare dată prin Decizia nr. 1.035 din 3 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, anterior menționată. … 70.–>Totodată, există o dezlegare cu caracter de principiu, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021 (paragraful 51), care poate fi valorificată la speță, în ceea ce privește corelația ce trebuie realizată între Legea-cadru nr. 153/2017 și Codul silvic. … 71.<!–>Pentru toate aceste argumente, constatându-se neîndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate enunțate, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă. … …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.129/62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare începând cu data de 18 iulie 2021, și ale art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare, se poate considera că sporul de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic cu statut de funcționar public beneficiază de un regim special, derogatoriu de la dispozițiile de drept comun în materia salarizării funcționarilor publici, și, în consecință, poate fi acordat la nivelul rezultat din aplicarea sa la salariul de bază majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sau este limitat conform art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, la cuantumul fix deja stabilit prin raportare la aceste acte normative.–>Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (4) și (5) din Codul silvic, în forma în vigoare începând cu data de 18 iulie 2021, și ale art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, se poate considera că acestea au caracter de norme speciale, cu regim derogatoriu de la prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă sporul de risc de 25% pentru personalul silvic cu statut de funcționar public și indemnizația de grad profesional reprezintă doar componente ale drepturilor salariale și nu pot fi considerate ca având natura juridică de sporuri, compensații, adaosuri, prime, premii și indemnizații în sensul art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, supuse plafonului maxim de 30% din suma salariilor de bază.<!–>–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.<!–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2025.–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
MARIANA CONSTANTINESCU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Elena Adriana Stamatescu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește