| Valer Dorneanu<!–> |
– președinte–> |
| Marian Enache<!–> |
– judecător–> |
| Petre Lăzăroiu<!–> |
– judecător–> |
| Mircea Ștefan Minea<!–> |
– judecător–> |
| Daniel Marius Morar<!–> |
– judecător–> |
| Mona-Maria Pivniceru<!–> |
– judecător–> |
| Livia Doina Stanciu<!–> |
– judecător–> |
| Simona-Maya Teodoroiu<!–> |
– judecător–> |
| Varga Attila<!–> |
– judecător–> |
| Ioana Marilena Chiorean<!–> |
– magistrat-asistent–> |
<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 11.232/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.334D/2017. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.552D/2017 și nr. 2.416D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ridicată de Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției – 22 Decembrie 1989 din Galați în Dosarul nr. 1.769/121/2015 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, și, respectiv, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 12 și pct. 23-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ridicată de Oprea Mustață în Dosarul nr. 41.729/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal răspunde autorul excepției Oprea Mustață în Dosarul nr. 2.416D/2017. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorul excepției Oprea Mustață și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.552D/2017 și nr. 2.416D/2017 la Dosarul nr. 1.334D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției Oprea Mustață în Dosarul nr. 2.416D/2017, care lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 7.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 704 din 15 noiembrie 2018. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:–>8.<!–>Prin Încheierea din 7 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.232/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Gelu Manea în cadrul unei cauze având ca obiect „anulare act administrativ“. … 9.–>Prin Încheierea din 29 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.769/121/2015, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției – 22 Decembrie 1989 din Galați în cadrul unei cauze având ca obiect „anulare act administrativ“. … 10.<!–>Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 41.729/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 12 și pct. 23-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Oprea Mustață în cadrul unei cauze având ca obiect „refuz soluționarea cerere“. … 11.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, în dosarele nr. 1.334D/2017 și nr. 2.416D/2017, autorii acesteia susțin, în esență, că, „prin manevre dolosive și diversiune juridică“, nerespectând principiile de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a abrogat art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin care se finaliza procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare prin decret al Președintelui țării, în condițiile în care peste 28.000 de revoluționari nu au titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 și nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004. Astfel, plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face numai pentru Luptătorii cu Rol Determinant, dar nu și pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite. Această discriminare persistă și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, prin faptul că Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite sunt afectați, nemaiprimind indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, însă cei care nu au participat la Revoluția din Decembrie 1989, ci au participat la revolta de la Brașov din 1987 beneficiază în continuare de plata indemnizației, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituție. … 12.<!–>Referitor la art. 22 alin. (1) și la art. 47 alin. (2) din Constituție, autorii excepției arată că indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004 a fost singura sursă de existență a revoluționarilor, iar prin eliminarea acesteia se încalcă dreptul la viață și dreptul la măsuri de protecție socială. Având în vedere acestea, se susține că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 53 din Constituție, referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, nefiind îndeplinite condițiile pentru o astfel de restrângere, aceasta fiind vădit disproporționată. Se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private, art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la interdicția exproprierii. De asemenea, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 90 din 7 februarie 2012, prin care s-a reținut că sumele reprezentând indemnizații ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“, în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În final, se invocă aspecte privind neconcordanța dintre anumite prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 13.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 1.552D/2017, autoarea acesteia susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, „în comparație cu Legea nr. 341/2004“, aduce atingere art. 61 din Constituție, deoarece nu a fost încă aprobată prin lege, art. 108 alin. (3) din Constituție, deoarece a fost adoptată pentru a modifica o lege deja aprobată de Parlament (Legea nr. 341/2004), și art. 108 alin. (4) din Constituție, deoarece nu este semnată de ministrul justiției. În continuare, se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 încalcă art. 115 din Constituție, „văzut prin prisma art. 75 alin. (3)-(5) din Constituție“, deoarece, dacă Parlamentul nu s-a pronunțat asupra aprobării acesteia, nu se poate vorbi despre modificările aduse Legii nr. 341/2004. Se mai susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 contravine art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece textul art. 9^2 din Legea nr. 341/2004 nu există, atâta vreme cât această Ordonanță de urgență nu a fost aprobată în Parlament și nici promulgată de Președintele României. Totodată, se arată că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în 30 de zile de la publicarea ei se vor emite noi norme metodologice, iar „Legea nr. 341/2004 nu este nici astăzi amendată cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014“. De asemenea, se susține că se încalcă și dreptul la informare, prevăzut de art. 31 alin. (1) din Constituție, deoarece Legea nr. 341/2004 nu a fost republicată. Cu privire la încălcarea art. 77 alin. (1) din Constituție, se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 va intra în vigoare după aprobarea acesteia de către Parlament și după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Rezultă, în opinia autoarei excepției, că nu se putea „încadra“ textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 în cuprinsul Legii nr. 341/2004. Se mai susține că se încalcă și art. 115 și art. 154 din Constituție, deoarece efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au încetat în prezent, întrucât ordonanțele se supun aprobării până la împlinirea termenului de abilitare, or termenul de abilitare cu privire la aprobarea ordonanței de urgență a trecut. Prin urmare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 este neconstituțională, în raport cu Legea nr. 341/2004. … 14.<!–>Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 cuprinde regulile și condițiile în care sunt acordate anumite drepturi pentru o anumită categorie de cetățeni, fiind atributul exclusiv al legiuitorului să adopte politicile și strategiile în domeniu. … 15.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.<!–>Guvernul consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care se redau o parte din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 864 din 10 decembrie 2015. … 17.–>Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 178 din 29 martie 2016, nr. 398 din 15 iunie 2016 și nr. 114 din 9 martie 2017, în sensul constituționalității prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 18.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepției în Dosarul nr. 1552D/2017, susținerile autorului excepției, prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>19.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierile de sesizare din dosarele nr. 1.334D/2017 și nr. 1.552D/2017, îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare din Dosarul nr. 2.416D/2017, îl constituie prevederile art. I pct. 12 și pct. 23-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Analizând motivarea autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în realitate, acesta critică dispozițiile art. I pct. 4,6,16,17 și pct. 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, dispoziții care au următorul cuprins:Art. ILegea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:[…]<!–>4.–>La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:a)<!–>Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 – atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; … b)–>Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:1.<!–>Luptător Rănit – atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniți prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forțele represive, prin loviri sau alte violențe comise de reprezentanți ai acestora. … 2.–>Luptător Reținut – atribuit celor care au fost puși în detenție preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forțele de represiune, ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. … 3.<!–>Luptător cu Rol Determinant – atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului. … 4.–>Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. … … c)<!–>Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – calitate onorifică. … … […]–>6.<!–>După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 și 3^3, cu următorul cuprins:Art. 3^1–>În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a)<!–>persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 – eroii martiri și Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989; … b)–>urmaș de erou-martir – persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia; … c)<!–>obiective de importanță deosebită – clădirile de importanță deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar și alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea; … d)–>Secretariatul de Stat – Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989; … e)<!–>Asociațiile de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 – asociațiile care au avut și au ca scop principal apărarea și promovarea idealurilor Revoluției Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluționarilor, conform actului de înființare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992; … f)–>certificatele preschimbate – certificatele care atestă titlurile obținute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului și titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi; … g)<!–>Comisia parlamentară – Comisia parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.Art. 3^2–> … <!–>(1)–>Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obținerea calităților și titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condițiile prezentei legi.(2)<!–>Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.(3)–>Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare și completare a normelor de aplicare a prezentei legi.(4)<!–>Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă.Art. 3^3–>(1)<!–>Calitățile obținute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 și 4 nu pot fi schimbate și se acordă în baza titlurilor acordate de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare.(2)–>Prin excepție de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4, poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2. … <!–>–>[…]<!–> … 16.–>La articolul 9, alineatul (6) se abrogă. … 17.După articolul 9^1 se introduce un nou articol, articolul 9^2, cu următorul cuprins: +
Articolul 9^2(1)<!–>Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor și probelor aflate în acestea.(2)–>Cererile care privesc eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, depuse conform art. 3^2, sunt analizate de o comisie alcătuită din cel mult 5 membri, angajați din cadrul Secretariatului de Stat, numită prin ordin al secretarului de stat, care este și președintele comisiei.(3)<!–>Comisia prevăzută la alin. (2) procedează la soluționarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele și condițiile prevăzute de lege pentru calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 și care îndeplinesc condițiile și criteriile pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant.(4)–>După admiterea cererilor se procedează la eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant, potrivit metodologiei stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al comisiei, aprobat prin ordin al secretarului de stat.(5)<!–>Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, va înainta periodic Președintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României.(6)–>Soluțiile vor fi comunicate în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul comunicărilor prin poștă, cu confirmare de primire, care nu sunt ridicate de către destinatar, termenul de 30 de zile pentru contestație curge de la data publicării deciziei Comisiei prin postare pe site-ul instituției.(7)<!–>Contestațiile privind noile certificate – Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 30 de zile de la comunicare cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.(8)–>În termen de 45 de zile după acordarea titlurilor de către Președintele României și publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, Secretariatul de Stat transmite către casele de pensii adeverințele prevăzute la art. 4^1 pentru persoanele ale căror cereri au fost admise.[…]<!–> … 19.–>Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 11<!–>Comisia parlamentară își continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi.–> … 20.<!–>Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 12–>Prefecturile vor transmite Secretariatului da Stat, la solicitarea acestuia, liste nominale cu situația acordării drepturilor ce revin persoanelor prevăzute prin prezenta lege sau a drepturilor acordate acestora în baza legilor recunoștinței în vigoare la acel moment, precum și motivarea neacordării acestora.<!–> … 21.–>Articolul 13^1 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 13^1<!–>Sumele aferente plății indemnizațiilor pentru beneficiarii prezentei legi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.–> … 22.Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 18(1)<!–>Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, se instituie următoarele calități:a)–>persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987; … b)<!–>soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege; … c)–>urmași ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. … (2)<!–>Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate și miliție sau au desfășurat activități de poliție politică. … 23.–>Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 19(1)<!–>Dovada calității prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecințe:a)–>stabilirea domiciliului obligatoriu; … b)<!–>strămutarea într-o altă localitate; … c)–>deportarea. … (2)<!–>Dovada calității prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte supunerea la presiuni, din partea securității sau a miliției, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soțul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu. … 21.–>Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum și, în special, prevederile art. I pct. 4,6,16,17 și pct. 19-23 din aceasta. … 22.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 75 alin. (3)-(5) privind sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 76 alin. (3) privind adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 77 alin. (1) privind promulgarea legii, art. 108 alin. (3) și (4) privind actele Guvernului, art. 115 alin. (3), (5) și (7) privind delegarea legislativă și art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi. De asemenea se invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private, art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind principiul egalității, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării și art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la interdicția exproprierii. … 23.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, prin numeroase decizii, spre exemplu, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, prin Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, prin Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017, prin Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, prin Decizia nr. 108 din 8 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iunie 2018, prin Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 2 noiembrie 2018, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, sau prin Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2019, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora. … 24.<!–>Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragrafele 40-43, Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Curtea a mai observat că, printr-o serie de acte normative, s-a stabilit că, începând cu anul 2012, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, nu se mai acordă. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“ cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. … 25.–>Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție, prin Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, paragraful 37, Curtea a reținut că acest text constituțional condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fișei legislative, se observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a fost adoptată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201 din 30 decembrie 2014. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție. … 26.<!–>Cât privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. De asemenea, Curtea, amintind jurisprudența sa, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. … 27.–>Referitor la critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susțineri, invocând jurisprudența sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015. … 28.<!–>Referitor la critica privind încălcarea art. 47 privind nivelul de trai, Curtea a reținut că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar în art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). … 29.–>Cât privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, sau prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. De asemenea Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este și Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013. … 30.<!–>Cu privire la art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 59, Curtea a constatat că celelalte dispoziții din Constituție invocate de autori, printre care și art. 22 din Constituție, nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 31.–>Referitor la critica privind neconcordanța dintre anumite prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, prin Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018, paragraful 31, Curtea a reținut că aceasta nu poate fi primită, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele (a se vedea în acest sens Decizia nr. 701 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 15). … 32.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 33.–>În plus, cu privire la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 90 din 7 februarie 2012, Curtea constată că prin această decizie a reținut că indemnizațiile „restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a mai reținut că aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a alege frecvența și modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea viitoare a lor (a se vedea în acest sens art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011). Așadar, în cauză, nu se poate reține incidența deciziei sus-menționate cu privire la noțiunea de „bun“, nefiind vorba despre indemnizații „restante“. Printr-o serie de acte normative, s-a stabilit că indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, nu se acordă. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a fost modificată și completată Legea nr. 341/2004, cu privire la categoriile de titluri ce se pot acorda și drepturile corespondente deținerii acestor titluri, noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 stabilind acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“ cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. … 34.<!–>Cât privește critica autorului excepției din Dosarul nr. 1.552D/2017, potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanță de urgență, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Or, ordonanța criticată este o ordonanță de urgență a Guvernului, adoptată cu respectarea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4)-(6), așa cum a statuat Curtea, prin Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, paragrafele 35 și 36. Spre deosebire de aceasta, Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea constată caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate. … 35.–>Astfel, critica principală a autorului excepției din Dosarul nr. 1.552D/2017, potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu putea modifica Legea nr. 341/2004 și, prin urmare, în prezent, este în vigoare Legea nr. 341/2004, în forma anterioară, este neîntemeiată. Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“. … 36.<!–>De asemenea nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală, prin nesemnarea de către ministrul justiției a actului normativ supus controlului. Astfel, art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală reglementează cu privire la „contrasemnarea de către miniștrii care au obligația punerii acestuia în executare“, fără a nominaliza vreun ministru. Din examinarea actului normativ rezultă că acesta a fost contrasemnat de miniștrii cărora le revine sarcina punerii în executare, respectiv de către ministrul finanțelor publice și ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. … 37.–>În final, Curtea observă că prevederile art. 75 alin. (3)-(5), art. 76 alin. (3), art. 77 alin. (1) din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece se referă la procesul de adoptare a unei legi, iar nu la emiterea ordonanțelor Guvernului. De asemenea, prevederile art. 108 alin. (3) din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece vizează ordonanțele Guvernului care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, iar nu și ordonanțele de urgență ale Guvernului. Totodată, dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informare și art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi, precum și cele din actele internaționale sau europene invocate de către autorii excepției nu au nicio legătură cu soluționarea cauzei. … 38.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 11.232/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției – 22 Decembrie 1989 din Galați în Dosarul nr. 1.769/121/2015 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și de Oprea Mustață în Dosarul nr. 41.729/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. I pct. 4, 6,16,17 și pct. 19-23 din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 16 aprilie 2019.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU <!–>
Magistrat-asistent,–>
Ioana Marilena Chiorean <!–>–>
