DECIZIA nr. 237 din 3 mai 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 520 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Viticola Corcova – S.R.L. din Corcova, județul Mehedinți, în Dosarul nr. 28.494/215/2017/A2 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.808D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 452D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.657/88/2016*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Cătălin Ionuț Radbâță, care depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială de substituire a apărătorului ales, domnul avocat Liviu Păncescu. Se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 452D/2020 la Dosarul nr. 2.808D/2019. Reprezentantul autorului prezent și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 452D/2020 la Dosarul nr. 2.808D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 452D/2020, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, susține, în esență, că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 21 și art. 129 din Constituție, având în vedere faptul că instanțele au apreciat că încheierea prin care se respinge cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea unei chestiuni de drept nu este supusă niciunei căi de atac, deși Codul de procedură civilă nu specifică expres acest lucru. Prin urmare, instanțele au adăugat la lege. Precizează că, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul poate să limiteze exercitarea anumitor căi de atac, dar exigența de a avea un act de justiție predictibil, raportat la interpretarea legii, este mai importantă decât această limitare. Arată, totodată, că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Curții Constituționale cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate. … 7.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, criticile vizând lipsa unei căi de atac împotriva încheierii prin care instanța sesizează sau nu Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. Este vorba așadar despre o omisiune legislativă, autorii excepției tinzând către completarea textului de lege supus controlului de constituționalitate. De asemenea, în ipoteza în care completul de judecată sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție, însăși instanța supremă va fi cea care va face controlul regularității sesizării. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>8.<!–>Prin încheierile din 17 octombrie 2019 și 6 decembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 28.494/215/2017/A2 și nr. 1.657/88/2016*/a1, Curtea de Apel Craiova – Secția a IIa civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 520 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Viticola Corcova – S.R.L. din Corcova, județul Mehedinți, și Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor introduse împotriva încheierilor prin care au fost respinse cererile autorilor excepției de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile. … 9.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu este supusă niciunei căi de atac nici încheierea de respingere a cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, nici cea de admitere a sesizării. Se arată că lipsa căii de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțe în materia sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra unui drept esențial asociat actului de justiție, și anume dreptul la un act de justiție predictibil din perspectiva modalității de interpretare a legislației. Or, în lipsa controlului judiciar, dreptul la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile devine un drept teoretic și iluzoriu, iar nu real și efectiv. … 10.<!–>Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul reprezintă o aplicare a regulii potrivit căreia încheierile cu caracter preparatoriu nu sunt supuse căilor de atac decât odată cu fondul. … 11.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că nu se poate identifica vreo restrângere a dreptului de acces liber la justiție, critica de neconstituționalitate urmărind, în realitate, o interpretare a dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate. … 12.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile orale, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>14.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 520 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. (…)“ … 16.–>În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și art. 129 privind dreptul la exercitarea căilor de atac. … 17.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, mai întâi, că a fost ridicată în cauze al căror obiect îl reprezintă soluționarea cererilor de recurs formulate împotriva încheierilor prin care au fost respinse solicitările autorilor referitoare la sesizarea, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unor hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu unor chestiuni de drept. Având în vedere că o astfel de cale de atac nu este permisă de Codul de procedură civilă, acțiunile în cursul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu își găsesc temei legal în actualul cadru normativ, textul de lege criticat interzicând explicit exercitarea oricărei căi de atac. În jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 651 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2017, sau Decizia nr. 243 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din data de 30 mai 2019, Curtea a statuat că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Excepția de neconstituționalitate va fi însă admisibilă în situația în care sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Or, în cauza de față, excepția de neconstituționalitate vizează chiar dispozițiile art. 520 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care instituie în mod expres imposibilitatea contestării prin intermediul vreunei căi de atac a încheierii menționate, dispoziții care, în consecință, conduc la soluția inadmisibilității în procesul aflat pe rolul instanței a quo. În consecință, Curtea constată că poate exercita controlul de constituționalitate în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate îndeplinind condițiile impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 18.–>În ceea ce privește constituționalitatea prevederilor legale criticate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra acestora, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 321 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 septembrie 2021, paragraful 21, Curtea a constatat că faptul că încheierea privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile (fie de respingere a cererii de sesizare, fie de admitere a acesteia) este definitivă nu este de natură a aduce atingere accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. … 19.<!–>Prin aceeași decizie, paragraful 22, Curtea a reținut că nicio prevedere din Legea fundamentală sau din Convenție nu reglementează accesul liber la justiție ca fiind un drept absolut, cu consecința exercitării căilor de atac în orice cauză, inclusiv cu privire la un incident procedural ivit în cursul unui proces, chiar dacă de acesta depinde dezlegarea pe fond a cauzei, existând posibilitatea limitărilor implicit admise, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în reglementarea unor astfel de limitări. De asemenea, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată este de competența exclusivă a legiuitorului. … 20.–>Stabilirea unor condiții specifice, în care să se realizeze sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reprezentat voința exclusivă a legiuitorului, fiind în concordanță cu principiile constituționale (Decizia nr. 321 din 18 mai 2021, paragraful 24). … 21.<!–>De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat în mod constant că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Curtea a arătat că acesta este sensul art. 129 din Constituție, text care face referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac („Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“), ca de altfel și al art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea „sunt prevăzute numai de lege“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004). Nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 363 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 189 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 15 iunie 2015). … 22.–>Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. … 23.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Viticola Corcova – S.R.L. din Corcova, județul Mehedinți, în Dosarul nr. 28.494/215/2017/A2 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și de Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.657/88/2016*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 520 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,<!–>în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează–>
Marian Enache<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește