DECIZIA nr. 238 din 3 mai 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Octavian Nelu Moruz în Dosarul nr. 2.944/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.217D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 3.224D/2019, nr. 3.225D/2019 și nr. 3.241D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Neculai Olteanu, Constantin Mierlă și, respectiv, de Costică Maftei, în dosarele nr. 1.950/97/2018, nr. 4.072/97/2018 și nr. 1.963/97/2018 ale aceleiași instanțe. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 3.224D/2019, nr. 3.225D/2019 și nr. 3.241D/2019 la Dosarul nr. 3.217D/2019. … 6.–>Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 7.<!–>Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.224D/2019, nr. 3.225D/2019 și nr. 3.241D/2019 la Dosarul nr. 3.217D/2019, care a fost primul înregistrat. … 8.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței în materie, invocând, exemplificativ, deciziile nr. 454 din 29 iunie 2021 și nr. 759 din 9 noiembrie 2021. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>9.–>Prin încheierile din 18 și 20 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.944/97/2018, nr. 1.950/97/2018, nr. 4.072/97/2018 și nr. 1.963/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Octavian Nelu Moruz, Neculai Olteanu, Constantin Mierlă și Costică Maftei, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor formulate în vederea recalculării pensiilor acordate autorilor excepției. … 10.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat trebuie să asigure aplicabilitatea normelor legale, iar nu ambiguitatea lor, judecătorii neputând fi ținuți să se supună interpretărilor limitative și obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât se încalcă art. 1 din Constituție, prin imixtiunea pe care instanța supremă o realizează în judecarea cauzelor. Se arată că pensiile reprezintă un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată. Or, de vreme ce Înalta Curte de Casație și Justiție nu judecă litigii legate de drepturile la pensii în nicio cale de atac, interpretările date de aceasta în soluționarea unor dosare ce au ca obiect pensiile sunt limitate și nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile la pensie deja stabilite, în temeiul unor acte normative ce au operat în timp și spațiu și ale căror efecte se prelungesc pe perioada vieții beneficiarului. Se mai arată că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că drepturile protejate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile și observațiile părților sunt examinate conform normelor de procedură de către un tribunal specializat, independent și care se supune numai legii. Se menționează, în susținerea celor arătate, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. … 11.–>Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești. Se mai apreciază că, având în vedere că dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, se asigură astfel o practică judiciară unitară, în temeiul prerogativelor care îi sunt acordate de art. 126 alin. (3) din Constituție. Așa fiind, prevederile legale criticate asigură înfăptuirea justiției în mod unitar, precum și supremația legii, fără a încălca în vreun fel dreptul de acces la justiție ori a îngrădi independența judecătorilor. … 12.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>14.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … 16.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor și art. 126 alin. (1)-(3) privind instanțele judecătorești și competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 17.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 160 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, paragrafele 24-26, Curtea a reamintit cele statuate în jurisprudența sa cu privire la posibilitatea instanțelor de a solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe hotărâri prin care să dea rezolvări de principiu chestiunilor de drept de a căror clarificare depinde soluționarea pe fond a cauzelor și cu privire la care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme, care să tranșeze cu titlu definitiv problema în discuție. … 18.–>Astfel, prin Decizia nr. 541 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, paragrafele 14-17, Curtea a reținut că această nouă competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție având, în toate cazurile, efecte doar pentru viitor. … 19.<!–>De asemenea, Curtea Constituțională a mai arătat că analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. … 20.–>De asemenea, în decizia precitată, Curtea a mai statuat că, potrivit textului de lege criticat și în cauza de față, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare și aplicare a legii la speță, cu toate celelalte elemente de fapt și de drept pe care judecătorul își va fonda raționamentul care va conduce la soluționarea litigiului. … 21.<!–>Cele statuate în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea soluției pronunțate. … 22.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Octavian Nelu Moruz, Neculai Olteanu, Constantin Mierlă și Costică Maftei în dosarele nr. 2.944/97/2018, nr. 1.950/97/2018, nr. 4.072/97/2018 și nr. 1.963/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și constată că prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Valentina Bărbățeanu–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește