DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alen Daniel Moisin în Dosarul nr. 6.085/197/2020/a2 al Judecătoriei Brașov – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 691D/2020. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 695D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală raportat la art. 284 din același act normativ, excepție ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 29.269/325/2019/a1 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală. … 4.<!–>La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 695D/2020 la Dosarul nr. 691D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 353 din 11 mai 2017. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>7.<!–>Prin Încheierea penală din 27 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.085/197/2020/a2, Judecătoria Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alen Daniel Moisin cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o contestație împotriva amenzii judiciare. … 8.–>Prin Încheierea din 27 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 29.269/325/2019/a1, Judecătoria Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală raportat la art. 284 din același act normativ, excepție ridicată de Ionel Cherciu cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o contestație împotriva amenzii judiciare. … 9.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Sancțiunea aplicată în temeiul art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală nu poate fi contestată, potrivit art. 284 alin. (3) din același act normativ. Art. 283 alin. (3) din Codul de procedură penală nu permite instanței realizarea unei analize cu privire la existența sau inexistența abuzului de drept. Autorii susțin că art. 284 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale invocate. Arată că procedura de judecată a cererii de anulare sau reducere a amenzii este lipsită de claritate și previzibilitate, lăsând la aprecierea instanței citarea părților, necesitatea prezenței procurorului, judecarea cererii în camera de consiliu sau în ședință publică. Lipsa unor dispoziții clare și previzibile referitoare la judecarea cererii de anulare sau reducere a amenzii determină încălcarea dreptului la un proces echitabil. Totodată, se încalcă prevederile art. 21 din Constituție, dreptul de acces liber la justiție fiind îngrădit de textul de lege criticat. … 10.–>Judecătoria Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că drepturile procesuale și procedurale trebuie exercitate de către părți cu bună-credință, în caz contrar ajungându-se la efectuarea de cheltuieli inutile de către organele judiciare și părți pentru soluționarea unor litigii al căror obiect a fost analizat în proceduri jurisdicționale anterioare la finalul cărora a fost dispusă o soluție definitivă. Instanța apreciază că dispozițiile criticate nu îngrădesc accesul liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, petentul nefiind împiedicat să se adreseze justiției, dar putând să fie sancționat când își exercită cu rea-credință dreptul de a se adresa justiției. … 11.<!–>Judecătoria Timișoara – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate sunt în deplin acord cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției, acestea reglementând în mod clar procedura de judecată a cererilor în anulare sau reducere a amenzii (termen pentru exercitare căii de atac, procedura în sine, obligativitatea comunicării încheierii prin care s-a aplicat amenda) și fiind clare și previzibile în ceea ce privește motivul pentru care organul judiciar poate aplica o amendă penală. … 12.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>14.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 695D/2020, îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală raportat la art. 284 din același act normativ. Curtea observă că, în realitate, art. 284 din Codul de procedură penală este menționat de autorul excepției în susținerea criticilor de neconstituționalitate, astfel că și în acest dosar obiectul excepției îl constituie art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală. Așa fiind, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „(4) Următoarele abateri săvârșite în cursul procesului penal se sancționează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei: […] n) abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale de către părți, reprezentanții legali ai acestora ori consilierii juridici.“ … 16.<!–>Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 referitor la principiul neretroactivității, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (2) referitor la instanțele judecătorești și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. … 17.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 353 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 14 iulie 2017, și Decizia nr. 675 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Curtea a constatat că prevederile legale criticate reglementează, așa cum însăși denumirea marginală a acestora o enunță, cu privire la abaterile judiciare și la amenda judiciară. Participanții la procesul penal au, în cadrul desfășurării acestuia, anumite obligații impuse de legea procesuală, iar neîndeplinirea acestora ori îndeplinirea lor cu ignorarea condițiilor prevăzute de lege poate dăuna bunei desfășurări a procedurii judiciare sau poate stânjeni aflarea adevărului și realizarea justiției penale. … 18.<!–>Dispozițiile art. 283 din Codul de procedură penală prevăd structura de bază a conținutului abaterilor judiciare (respectiv fapta persoanei care, fiind obligată printr-o dispoziție a legii procesual penale sau a unei legi speciale să îndeplinească o anumită activitate procesuală ori să se abțină de la îndeplinirea unei activități contrare acesteia, cu știință, nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o fără respectarea condițiilor prevăzute de lege), iar acest conținut se poate completa cu alte norme procesuale. Prin urmare, prevederile art. 283 din Codul de procedură penală au caracter de norme generale, care se întregesc prin alte norme procedurale. … 19.–>Astfel, legiuitorul a identificat o serie de cazuri de neîndeplinire a obligațiilor procesuale sau de îndeplinire a lor cu nerespectarea exigențelor legale, între care se regăsește și abuzul de drept, constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale. Abuzul de drept procesual a fost introdus în Codul de procedură penală din 1968 prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Potrivit teoriei abuzului de drept, orice drept trebuie exercitat numai în conformitate cu menirea sa naturală și în limitele sale normale, adică în armonie cu starea contemporană a relațiilor și a uzurilor sale. Uzul dreptului în limitele menționate îl protejează pe titular împotriva oricărei responsabilități pentru prejudiciile pe care le-ar putea determina, pe când exercitarea de o manieră anormală, prin deturnarea dreptului de la menirea sa firească/obișnuită, constituie abuz de drept. … 20.<!–>Cât privește abaterea judiciară constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale, Curtea a constatat că în procesul penal, asemenea celui civil, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului pentru care au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți. Din această perspectivă, exercitarea cu rea-credință a unui drept procesual sau procedural poate avea consecințe negative prin perturbarea bunei desfășurări a procesului, prin prejudicierea unui drept procesual al altuia sau într-o altă modalitate. Situații frecvente în practică, în care se exercită cu rea-credință drepturile procesuale, sunt, spre exemplu, cele privind formularea de cereri identice, repetate la un interval scurt de timp după respingerea cererii anterioare sau rezilierea contractului de asistență juridică în diferite momente procesuale, când partea are interes în amânarea pe orice cale a procesului – cum ar fi împiedicarea instanței de a judeca o propunere de prelungire a măsurii arestării preventive. … 21.–>De altfel, abuzul de drept procesual presupune atât un element subiectiv, care constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim, ci numai cu intenția de a-l vătăma pe adversar, pentru a diminua sau întârzia posibilitățile de apărare ori de valorificare a drepturilor acestuia, cât și un element obiectiv, care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege. În plus, în procesul penal, elementul subiectiv poate privi nu numai vătămarea intereselor părții adverse, ci și ale societății, care sunt reprezentate de către Ministerul Public, precum și împiedicarea organelor judiciare de la aflarea adevărului în cauză; în acest sens, potrivit art. 10 alin. (6) din Codul de procedură penală, „dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună-credință, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut de lege“. Așa fiind, poate constitui un abuz de drept procesual formularea mai multor cereri succesive de recuzare sau formularea unor cereri probatorii fără o teză probatorie reală, cu singura intenție de a obține amânarea cauzei. … 22.<!–>De asemenea, ca o consecință a abaterii, amenda judiciară are rolul de a disciplina comportamentul procesual al participanților la procedura judiciară și al altor terțe persoane în legătură cu procesul, în scopul intrării în legalitate a acestora și al efectuării corecte și la timp a îndatoririlor ce le revin. Așa fiind, potrivit art. 284 din Codul de procedură penală, persoana amendată poate cere anularea sau reducerea amenzii în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței ori a încheierii judecătorului de drepturi și libertăți/judecătorului de cameră preliminară/instanței de judecată, iar cererea va fi soluționată de un alt judecător de drepturi și libertăți, respectiv de un alt judecător de cameră preliminară ori de un alt complet, prin încheiere. Dacă se constată că persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligația sa, se va dispune anularea amenzii, iar dacă se apreciază că împrejurările invocate de cel amendat ar fi putut fi înlăturate printr-o comportare mai diligentă, amenda va fi redusă în consecință. … 23.–>Chiar dacă abaterea nu se referă în mod explicit la o neîndeplinire punctuală a unei obligații legale, ea constă totuși într-o obligație generală referitoare la abținerea părții de la a abuza de un drept. Așa fiind, Curtea a constatat că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile legale contestate afectează prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), deoarece conținutul normativ este suficient de clar, precis și previzibil, în așa fel încât destinatarul acestora să-și poată adapta conduita la exigențele impuse de legiuitor. … 24.<!–>Curtea a constatat că aceste prevederi nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor constituționale referitoare la obligația exercitării drepturilor și libertăților cu bună-credință, care este prezumată de însuși faptul că prin indicarea unei conduite de urmat orice alte variante sunt excluse. De aceea, abuzul de drept poate fi considerat un veritabil antonim juridic al bunei-credințe, a cărei dimensiune socială a fost inclusă în cuprinsul normei constituționale de referință prin îndatorirea de a nu încălca drepturile și libertățile celorlalți. … 25.–>Totodată, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia prin dispozițiile legale criticate este afectat dreptul la un proces echitabil. Dimpotrivă, partea interesată se poate adresa unui alt judecător de drepturi și libertăți/judecător de cameră preliminară/complet în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței/încheierii de amendare în vederea anulării sau reducerii amenzii aplicate. Așadar, din perspectivă constituțională, dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) și ale art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală garantează persoanei amendate o judecată imparțială în cadrul unui proces echitabil. … 26.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 27.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alen Daniel Moisin în Dosarul nr. 6.085/197/2020/a2 al Judecătoriei Brașov – Secția penală și de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 29.269/325/2019/a1 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală și constată că dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei Brașov – Secția penală și Judecătoriei Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Daniela Ramona Marițiu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește