DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Medana-Alina Spanache și Alexandru-Nicolae Țană în Dosarul nr. 32.800/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.718D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Face referire la jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 661 din 29 octombrie 2019. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.800/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Medana-Alina Spanache și Alexandru-Nicolae Țană cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu realizează o simplă și legală interpretare a dispoziției criticate, ci adaugă în mod nepermis la lege, lărgind sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici. Cu toate că legiuitorul a prevăzut în mod expres care sunt condițiile necesar a fi îndeplinite pentru ca un simplu funcționar să fie asimilat funcționarilor publici, în ceea ce îi privește pe funcționarii bancari, niciuna dintre cele două condiții nu este îndeplinită. … 6.<!–>Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Textul art. 175 alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, nu respectă aceste minime garanții, deoarece sfera de aplicare a normei penale este lărgită în mod arbitrar prin încadrarea și a altor persoane decât cele avute în vedere la momentul legiferării. … 7.–>În continuare, în ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 61 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 73 alin. (2) și ale art. 117 alin. (3), susține că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să se rezume strict la interpretarea legii. Instanța supremă nu poate completa, modifica sau abroga norme cuprinse în lege; în caz contrar, ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, instanța supremă extinde într-o manieră vădită și nepermisă sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici, aspect reglementat printr-o lege organică. … 8.<!–>Apreciază că Banca Națională a României nu constituie o autoritate publică în sensul titlului III din Constituția României, deoarece actele normative care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea acesteia sunt legi ordinare, nu legi organice. Banca Națională a României realizează doar o activitate de reglementare a activității din piața bancară, nu o supraveghere asimilată unei autorități publice, neputând fi asimilată acesteia. Totodată, funcționarul bancar, angajat al unei bănci (instituție de credit) cu capital integral privat, nu îndeplinește condiția de a fi învestit de autoritățile publice pentru exercitarea unui serviciu de interes public. Contractul de muncă încheiat între banca (instituția de credit) cu capital integral privat și funcționarul bancar nu are semnificația unei învestiri pentru exercitarea unui serviciu de interes public. … 9.–>În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 124 și 126 din Constituție, se susține că soluționarea recursului în interesul legii sau dezlegarea unor chestiuni de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție este dublu circumstanțiată – numai cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și numai cu privire la „celelalte instanțe judecătorești“. … 10.<!–>În soluționarea problemelor de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu își poate asuma rolul puterii legiuitoare, nu poate să adopte norme noi sau să adauge la lege. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integrat privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, fiind lărgită sfera persoanelor avute în vedere de legiuitor la momentul edictării normei. … 11.–>Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. Interpretarea extinsă, contrară principiilor procesului penal, a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal este evidentă și contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 124 și art. 126 alin. (3) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, interpretarea potrivit căreia în sfera funcționarilor publici pot fi asimilați și funcționarii bancari ce își exercită activitatea în carul unor instituții bancare cu capital integral privat este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar, s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor normative adoptate de către legiuitor. … 12.<!–>Judecătoria Sectorului 1 București arată că funcționarul public asimilat, în înțelesul normei prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal, este persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. … 13.–>Susține că, prin Decizia nr. 781 din 5 decembrie 2017, Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 23 alin. (12) și ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală. Arată că, la paragraful 23 din decizia menționată, s-a statuat că funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. În continuare, instanța judecătorească invocă Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016 și Decizia nr. 790 din 15 decembrie 2016. … 14.<!–>În acest context, instanța judecătorească apreciază că interpretarea cu efect obligatoriu pentru instanțele judecătorești, stabilită prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care impune considerarea funcționarului bancar ca funcționar public asimilat, în condițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, cât timp, în acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că în activitatea de interpretare a legii judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea însă competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu, și, de asemenea, că puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării lui unitare de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 265 din 6 mai 2014), în cauză nefiind aduse atingeri ale dispozițiilor constituționale. … 15.–>În final, apreciază că o interpretare a dispozițiilor constituționale în sensul indicat de către inculpați ar conduce la concluzia că prin orice hotărâre a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-ar adăuga, în mod nepermis, la lege, cu consecința arogării de către instanța supremă a unui rol de legiuitor pozitiv, interpretare ce nu poate fi acceptată. … 16.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>18.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 11 iulie 2017. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.“ … 20.–>Prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că, „în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal“. … 21.<!–>Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 61 alin. (1) referitor la rolul și structura Parlamentului, art. 73 alin. (2), potrivit căruia legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției, art. 117 alin. (3), potrivit căruia autoritățile administrative autonome se pot înființa prin lege organică, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (3), potrivit căruia Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. … 22.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 661 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 29 ianuarie 2020. Cu acel prilej, Curtea Constituțională, analizând problema calificării funcționarului bancar ca fiind funcționar public conform art. 175 alin. (2) din Codul penal, a observat că, pentru ca un organ să poată fi considerat o autoritate publică trebuie îndeplinite două elemente: pe de o parte, acel organ trebuie să exercite prerogative de putere publică, iar, pe de altă parte, interesul urmărit a fi satisfăcut să fie un interes public. … 23.<!–>În ceea ce privește noțiunea de putere publică, potrivit art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, regimul de putere publică reprezintă ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public. … 24.–>Totodată, Curtea a reținut că noțiunea de putere publică desemnează drepturile (prerogativele) speciale, exorbitante, de care dispune orice autoritate a administrației publice și, implicit, orice autoritate publică, în vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui conflict cu interesul particular, trebuie să se impună. În baza prerogativelor de putere publică de care dispun, măsurile luate de aceste autorități se aplică direct, iar în cazul în care nu sunt respectate beneficiază de forța de constrângere a statului. Totodată, s-a arătat că noțiunea de interes public desemnează necesitățile materiale și spirituale ale cetățenilor la un moment dat. … 25.<!–>Din această perspectivă, Curtea a observat, astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție, că întreaga activitate a Băncii Naționale a României, în prezent, este reglementată prin legi organice, respectiv Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar. Legea nr. 312/2015 a transpus Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1.093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului, consacrând expres împrejurarea că Banca Națională a României este autoritate de rezoluție pentru instituțiile de credit. Or, conform art. 3 alin. (2) din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului, autoritatea de rezoluție este o autoritate publică administrativă sau o autoritate învestită cu competențe administrative publice. În art. 3 alin. (3) din același act normativ sunt enumerate autoritățile care pot fi desemnate ca autorități de rezoluție, printre acestea regăsindu-se băncile centrale. Prin Legea nr. 312/2015 a fost desemnată autoritate de rezoluție pentru instituțiile de credit, persoane juridice române, Banca Națională a României. Totodată, potrivit art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, „Banca Națională a României este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013“. … 26.–>Conform art. 153 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, instituțiile de credit sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României situațiile lor financiare, precum și alte date și informații cerute la termenele și în forma stabilite prin reglementări și instrucțiuni de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de supraveghere. … 27.<!–>De asemenea, Curtea a constatat, astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, că banca (instituția de credit) cu capital integral privat desfășoară o activitate de interes public, și anume activitatea bancară, ce este definită în cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (1) pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ca fiind „atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu“. Natura activității desfășurate de băncile (instituțiile de credit) cu capital integral privat depășește sfera interesului particular și se situează în sfera interesului public, acestea fiind incluse în cadrul persoanelor juridice care exercită un serviciu de interes public. Recunoașterea băncilor ca entități de interes public a fost consacrată legislativ prin Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, art. 34 alin. (2) incluzând, în forma actuală, în această categorie și instituțiile de credit: „în înțelesul prezentei legi, prin persoane juridice de interes public se înțelege: (…) instituțiile de credit (…) “. În consecință, pe baza naturii activității desfășurate, se desprinde concluzia că banca (instituția de credit) cu capital integral privat reprezintă o persoană juridică abilitată să exercite un serviciu de interes public. … 28.–>Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că Banca Națională a României constituie o autoritate publică și, în consecință, poate exercita controlul/supravegherea la care se referă dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public. … 29.<!–>De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 781 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 28 februarie 2018, a constatat că noțiunea de autoritate publică este definită de dispozițiile interpretative ale art. 240 din Legea nr. 187/2012 (pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), care vizează condițiile răspunderii penale a persoanei juridice, răspundere reglementată în art. 135 din Codul penal. Așadar, prin sintagma „autorități publice“ se înțelege totalitatea formelor structurale chemate să exercite prerogative de putere publică atât la nivelul statului, cât și la nivelul comunităților locale. … 30.–>Curtea a reținut că în acest sens sunt și Decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 22 octombrie 2014, și Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care aceasta a stabilit că expertul tehnic judiciar și, respectiv, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, sunt funcționari publici, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. … 31.<!–>Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal nu sunt confuze, imprecise și imprevizibile, chiar dacă nu prevăd expres categoriile profesionale vizate, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege criticat trebuie analizată pentru fiecare categorie profesională în concret, pornind de la normele speciale care îi reglementează statutul. Dispozițiile de lege criticate nu au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii. În plus, destinatarii textului de lege criticat sunt persoane avizate și diligente, care au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie. … 32.–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 33.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Medana-Alina Spanache și Alexandru-Nicolae Țană în Dosarul nr. 32.800/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 București și constată că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,<!–>în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Daniela Ramona Marițiu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește