DECIZIA nr. 255 din 4 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 440 08/07/2014
ART. 4REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ART. 5REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ART. 14REFERIRE LALEGE 64 24/03/2004
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 23/11/2001 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 23/11/2001
ART. 16REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 5
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 23/11/2001 ART. 15
ART. 17REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 5
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 23/11/2001 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 2
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 440 08/07/2014
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LALEGE 82 13/06/2012
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 82 13/06/2012
ART. 20REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 440 08/07/2014
ART. 21REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004
ART. 21REFERIRE LALEGE 506 17/11/2004 ART. 5
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu<!–> – președinte–>
Cristian Deliorga<!–> – judecător–>
Marian Enache<!–> – judecător–>
Daniel Marius Morar<!–> – judecător–>
Mona-Maria Pivniceru<!–> – judecător–>
Gheorghe Stan<!–> – judecător–>
Livia Doina Stanciu<!–> – judecător–>
Elena-Simina Tănăsescu<!–> – judecător–>
Varga Attila<!–> – judecător–>
Valentina Bărbățeanu<!–> – magistrat-asistent–>

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, excepție ridicată de Iulian Enache în Dosarul nr. 3.632/30/2017/a1 al Tribunalului Timiș – Secția penală și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.814D/2017. 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, Curtea Constituțională a statut că operațiunea de reținere și stocare a datelor cu caracter personal nu contravine prin ea însăși dreptului la viață intimă, familială și privată sau dreptului la secretul corespondenței, ci doar accesul și utilizarea acestor date pot ridica probleme de constituționalitate, care însă nu se regăsesc în ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate.
CURTEA,<!–>–>
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.632/30/2017/a1, Tribunalul Timiș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, excepție ridicată de Iulian Enache într-o cauză având ca obiect soluționarea sesizării din oficiu cu privire la verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală într-un dosar penal în care inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de pornografie infantilă în forma continuată și șantaj. 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că sintagma „în scopul facturării contravalorii acestei operațiuni“ din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 este lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se menționează care sunt datele de trafic necesare facturării contravalorii operațiunii de transmitere a unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice. Necircumstanțierea expresă a datelor de trafic necesare respectivei facturări lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea abuzivă a textului de lege criticat, în funcție de aprecierea subiectivă a organelor competente.6.–>Tribunalul Timiș – Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.–>Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât oferă suficiente repere și elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să înțeleagă că datele de trafic sunt orice date tehnice necesare comunicațiilor electronice. Acestea sunt colectate și procesate de către operatorii de telefonie și internet ca urmare a necesității realizării comunicației. Fără colectarea lor, comunicația electronică nu ar fi posibilă. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de calitate a legii (Hotărârea din 24 august 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru – Pidhorni împotriva României, paragraful 36).9.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,–><!–>
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>10.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, care au următorul conținut normativ: „(1) În înțelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează: (…) b) date de trafic – orice date prelucrate în scopul […] facturării contravalorii acestei operațiuni;“.12.<!–>În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii.13.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 pe motiv că ar fi lipsite de precizie și claritate întrucât nu menționează expres care sunt datele de trafic pe care operatorii de comunicații electronice le stochează în vederea facturării operațiunii de transmitere a unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice. 14.<!–>Față de această critică, Curtea reține că, potrivit art. 1 lit. d) din Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001, ratificată de România prin Legea nr. 64/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 20 aprilie 2004, datele de trafic desemnează orice date având legătură cu o comunicare transmisă printr-un sistem informatic, produse de acest sistem în calitate de element al lanțului de comunicare, indicând originea, destinația, itinerarul, ora, data, mărimea, durata sau tipul de serviciu subiacent. 15.–>Raportul explicativ la convenția menționată oferă detalii și clarificări cu privire la semnificația fiecăruia dintre termenii pe care Convenția îi utilizează în definirea datelor de trafic. Astfel, în paragraful 30 al acestui raport explicativ, se arată că „originea“ se referă la un număr de telefon, o adresă IP sau o identificare similară a unei modalități de comunicare pentru care un furnizor prestează servicii; „destinația“ are în vedere o indicație comparabilă a unei facilități de comunicații către care se transmit comunicări; sintagma „tipul de serviciu subiacent“ vizează tipul de serviciu care este utilizat în rețea, ca, de exemplu, transfer de fișiere, poștă electronică sau mesaje instantanee. În același timp, astfel cum se precizează în paragraful 29 al raportului explicativ, colectarea datelor de trafic este privită, în principiu, ca mai puțin intruzivă, întrucât aceasta nu este de natură să dezvăluie conținutul comunicației, acesta fiind considerat mai sensibil.16.<!–>Curtea constată, de asemenea, că art. 5 alin. (4) din Legea nr. 506/2004 impune în sarcina furnizorului serviciului de comunicații electronice destinat publicului obligația de a informa abonatul sau utilizatorul cu privire la categoriile de date de trafic care sunt prelucrate, precum și cu privire la durata prelucrării acestora, atunci când prelucrarea este efectuată în scopul facturării abonaților sau al stabilirii obligațiilor de plată pentru interconectare. Acestea dau expresie art. 15 din Convenția mai sus citată, care obligă statele semnatare să asigure garanții adecvate pentru respectarea drepturilor omului și a libertăților. Prin urmare, cadrul legal este apt să creeze condiții suficiente pentru ca utilizatorul să fie conștient încă de la început de faptul că o serie de date de trafic vor fi stocate în vederea facturării serviciilor de care beneficiază și ca acesta să cunoască și care anume sunt aceste date de trafic. 17.–>Din coroborarea prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 506/2004, anterior amintite, cu cele cuprinse în art. 1 lit. d) din Convenția privind criminalitatea informatică, astfel cum au fost detaliate în Raportul explicativ aferent acesteia, rezultă că textul de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate oferă suficiente repere pentru ca abonatul sau utilizatorul să aibă reprezentarea datelor care vor fi prelucrate de furnizorul de servicii de comunicații în vederea facturării. 18.<!–>Ca atare, prevederile de lege criticate satisfac exigențele de calitate deduse din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum acestea au fost conturate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. În consecință, nu se poate susține cu temei faptul că redactarea art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 permite aplicarea abuzivă a prevederilor sale, neputând fi invocată pretinsa apreciere subiectivă a furnizorului, atât timp cât din interpretarea sistematică a textelor de lege incidente rezultă că abonatul sau utilizatorul are posibilitatea să cunoască faptul că anumite categorii de date de trafic vor fi colectate și prelucrate de către furnizor.19.–>Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, distingând între cele două etape ale mecanismului reținerii datelor, respectiv o primă etapă a reținerii și stocării datelor și o a doua, a accesului la aceste date și a folosirii lor, a apreciat, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014, paragraful 60, că, datorită naturii și specificului primei etape, operațiunea de reținere și stocare a datelor nu contravine prin ea însăși dreptului la viață intimă, familială și privată ori secretului corespondenței. Aceasta deoarece nici Constituția și nici jurisprudența Curții Constituționale nu interzic stocarea preventivă, fără o ocazie anume, a datelor de trafic și de localizare, cu condiția însă ca accesul la aceste date și utilizarea lor să fie însoțite de garanții și să respecte principiul proporționalității. Doar cea de-a doua etapă, a accesului și a utilizării acestor date, poate ridica problema conformității reglementărilor legale cu dispozițiile constituționale. 20.<!–>Sub acest ultim aspect, prin decizia menționată, paragraful 63, Curtea a observat că solicitările de acces la datele reținute, formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanței judecătorești, lipsind astfel garanția unei protecții eficiente împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date. În consecință, Curtea a apreciat că această împrejurare este de natură a constitui o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței. Pentru a constata neconstituționalitatea prevederilor Legii nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, Curtea a observat (paragraful 55) că împrejurarea că păstrarea datelor și utilizarea lor ulterioară sunt efectuate fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat cu privire la aceasta este susceptibilă să imprime în conștiința persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată face obiectul unei supravegheri constante. 21.–>Or, așa cum s-a arătat, în situația în discuție în cauza de față, abonatul sau utilizatorul este încunoștințat atât cu privire la stocare, la intervalul în care aceasta se va realiza și la natura datelor care vor fi reținute. Prin urmare, dincolo de circumstanțele concrete ale speței, care nu au implicat solicitări de acces la datele reținute formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, nu sunt incidente cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, invocată de autorul excepției în motivarea acesteia, întrucât în Legea nr. 506/2004 se regăsește explicit formulată și impusă obligația furnizorului serviciului de comunicații electronice de a informa abonatul sau utilizatorul cu privire la categoriile de date de trafic care sunt prelucrate, precum și cu privire la durata prelucrării acestora, atunci când prelucrarea este efectuată în scopul facturării abonaților [art. 5 alin. (4) din Legea nr. 506/2004].22.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iulian Enache în Dosarul nr. 3.632/30/2017/a1 al Tribunalului Timiș – Secția penală și constată că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu<!–>
–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters