DECIZIA nr. 26 din 16 aprilie 2018

Dosar nr. 3.464/1/2017<!–>

–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 3.464/1/2017 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „analiza posibilității ca instituția Camerei executorilor judecătorești să stea în instanță, în nume propriu, respectiv verificarea calității procesuale a Camerei executorilor judecătorești în litigiile având ca obiect acte emise de executorii judecătorești care nu mai profesează“.–>După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepții de invocat, președintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.<!–>
ÎNALTA CURTE,–>b.–>problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre.Astfel, din toate hotărârile pronunțate în cauze similare rezultă că instanța supremă nu s-a pronunțat cu privire la aspectul învederat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei alte sesizări în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.Într-un litigiu având ca obiect o contestație la executare întemeiată în drept pe dispozițiile art. 712 din Codul de procedură civilă, instituția Camerei executorilor judecătorești nu are calitate procesuală pasivă, chiar în situația în care actul de executare ce face obiectul contestației la executare este emis de un executor judecătoresc care nu mai profesează.–>Ca argument în drept, au fost avute în vedere dispozițiile art. 645 din Codul de procedură civilă potrivit cărora părți, în procedura de executare silită, sunt creditorul și debitorul, iar, în situația concretă din speță, și adjudecatarul. … 32.–>Curtea de Apel Cluj a comunicat că opinia judecătorilor Secției civile din cadrul Judecătoriei Bistrița este în sensul că atât în contestațiile la executare, cât și în plângerile împotriva refuzului executorului judecătoresc formulate potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, calitate procesuală au doar părțile implicate în raportul execuțional: creditorul și debitorul, pe cale de excepție terțul poprit, dar nu și organul de executare silită, cu atât mai mult forma juridică în care acesta își desfășoară activitatea, în speță Biroul Executorului Judecătoresc.În susținerea acestei teze au fost invocate dispozițiile Legii nr. 188/2000, legea specială, în care, potrivit art. 53 alin. (3), se prevede că judecata plângerii se realizează cu citarea părților (părți în faza executării fiind debitorul și creditorul). Mai mult, alin. (5) al aceluiași articol stabilește obligația executorului de a se supune hotărârii judecătorești prin care se soluționează plângerea, text de lege care ar fi inutil dacă executorul (sau biroul executorului) ar fi parte în cauză.Conform art. 27 din Legea nr. 188/2000 Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești are, printre atribuțiile sale, și pe cea de rezolvare a plângerilor părților împotriva executorilor judecătorești și executorilor judecătorești stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoștință Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În acest context, este vorba despre plângeri care țin de răspunderea profesională a executorilor, și nu de plângeri care se formulează împotriva actelor emise de executorii judecătorești care profesează sau nu, caz în care colegiul director soluționează acest gen de plângeri formulate de terți, nefiind vorba de plângeri formulate de terți împotriva actelor emise de executorii judecătorești într-un anume dosar execuțional.La nivelul judecătoriilor Baia Mare și Zalău se consideră că executorul judecătoresc care profesează nu are calitate procesuală în litigiile având ca obiect acte emise de către acesta, în consecință, atunci când nu mai profesează, nici Camera executorilor judecătorești.–> … 33.<!–>Curtea de Apel Constanța a învederat că, raportat la prevederile Legii nr. 188/2000, Camera executorilor judecătorești nu are atribuții în acest sens, admițându-se excepția lipsei calității procesual pasive a acesteia. Ca jurisprudență relevantă s-a anexat Sentința civilă nr. 13 din 6.01.2016 a Judecătoriei Constanța, Secția civilă, și Sentința civilă nr. 10.054 din 21.09.2015 a Judecătoriei Constanța, Secția civilă. … 34.–>Judecătorii Secției I civile ai Curții de Apel Galați și Tribunalului Galați au opinat că, în litigiile având ca obiect acte întocmite de executorii judecătorești care nu mai profesează, Camera executorilor judecătorești nu are calitate procesuală pasivă.Câtă vreme executorul judecătoresc nu este parte în procedura executării silite, cu atât mai puțin Camera executorilor judecătorești nu poate avea această calitate, în nume propriu, câtă vreme din analiza prevederilor art. 28 din Legea nr. 188/2000 rezultă că nici Camera executorilor judecătorești nu are atribuții în faza de executare silită.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă în Dosarul nr. 1.721/208/2016 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile privind: „analiza posibilității ca instituția Camerei executorilor judecătorești să stea în instanță, în nume propriu, respectiv verificarea calității procesuale a Camerei executorilor judecătorești în litigiile având ca obiect acte emise de executorii judecătorești care nu mai profesează“.<!–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.–>Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 aprilie 2018.<!–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
GABRIELA ELENA BOGASIU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Ileana Peligrad<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește