DECIZIA nr. 273 din 22 aprilie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne în numele membrului Mihai Nedelcu în Dosarul nr. 38.791/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 74D/2018. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 372D/2018, nr. 412D/2018, nr. 492D/2018 și nr. 582D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne în numele membrilor Valeriu Ioan Anghel, Costel Mihăilă, Cătălin Sărăcin și Oana Buga în dosarele nr. 38.778/3/2016, nr. 38.784/3/2016, nr. 38.838/3/2016 și nr. 38.805/3/2016 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 74D/2018, nr. 372D/2018, nr. 412D/2018, nr. 492D/2018 și nr. 582D/2018, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 372D/2018, nr. 412D/2018, nr. 492D/2018 și nr. 582D/2018 la Dosarul nr. 74D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 581 din 21 septembrie 2017. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 16 noiembrie 2017 și deciziile nr. 3.246 din 7 septembrie 2017, nr. 4.029 din 13 octombrie 2017, nr. 23 din 8 ianuarie 2018 și nr. 5.044 din 27 noiembrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 38.791/3/2016, nr. 38.778/3/2016, nr. 38.784/3/2016, nr. 38.838/3/2016 și nr. 38.805/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne în numele membrilor Mihai Nedelcu, Valeriu Ioan Anghel, Costel Mihăilă, Cătălin Sărăcin și Oana Buga în cauze având ca obiect soluționarea apelurilor declarate împotriva unor sentințe civile prin care s-au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată privind acordarea unor diferențe bănești reprezentând actualizarea normei de hrană, pentru perioada cuprinsă între 2013-2015. … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că în perioada 2013-2015 alocația pentru hrană a fost plafonată la nivelul în vigoare în luna iunie 2010. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ale anexei la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, dar și ale Ordinului ministrului administrației și internelor nr. S/310/2009 privind hrănirea efectivelor Ministerului Administrației și Internelor în timp de pace, pentru personalul căruia i se aplică Statutul polițistului și care îndeplinește misiuni cu pericol deosebit, care execută, conduce sau coordonează misiuni operative ori contribuie la realizarea acestora, se acordă un drept de hrană care să asigure 5.010 calorii, zilnic, fiecărui individ. Prin art. 6 din acest din urmă act normativ s-a prevăzut că, atunci când dreptul la hrană nu se acordă gratuit sub formă de alimente sau hrană preparată, va fi acordată în schimb valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană. Se mai arată că prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, dreptul la alocația pentru hrană a fost redus temporar, cu 25%, revenindu-se apoi, prin acte normative succesive, la nivelul în vigoare în luna iunie 2010, dar fără ca suma să fie actualizată, astfel că rezultă o diminuare a normei de hrană, valoarea acordată neasigurând cele 5.010 calorii necesare. Deși prin ordine succesive ale ministrului apărării naționale a fost actualizată valoarea normelor de hrană în funcție de indicii prețurilor de consum, rezultând o sumă de 27 lei/zi, instituțiile bugetare nu au aplicat această actualizare, valoarea normei de hrană fiind plafonată, în temeiul textului de lege criticat, la valoarea de 24 lei/zi. Se susține că în acest mod este încălcat caracterul temporar al restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, prevăzut de art. 53 din Constituție. … 9.–>Se mai arată că, prin neacordarea normei de hrană la valoarea actualizată cu indicii prețurilor de consum, se ajunge la o discriminare între personalul instituțiilor publice care primește hrana în natură, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, și care beneficiază în acest fel de respectarea plafonului caloric zilnic, pe de o parte, și personalul care beneficiază pentru hrănire de o alocație financiară neimpozabilă, pe de altă parte, întrucât cuantumul alocației pentru hrană nu mai acoperă necesarul zilnic de 5.010 calorii prevăzut în norma de hrană nr. 6 cuprinsă în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003. … 10.<!–>Se mai susține că, prin neacordarea unui drept prevăzut de lege la un nivel actualizat cu indicii prețurilor de consum, se ajunge la situația în care un drept patrimonial este golit de o parte din substanța sa. Or, un asemenea drept nu poate înceta decât prin abrogarea temeiului legal care l-a instituit, abrogare care nu s-a produs. … 11.–>Pe de altă parte, cu privire la măsurile de reducere a salariilor și a altor drepturi de natură salarială, se arată că în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010) s-a statuat că asemenea măsuri nu pot avea decât un caracter temporar. … 12.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 74D/2018, nr. 372D/2018 și nr. 492D/2018, apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, deoarece se aplică fără discriminare tuturor persoanelor care beneficiază de alocația valorică pentru drepturile de hrană. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 a avut ca obiectiv revenirea la un cuantum al drepturilor la nivelul lunii iunie 2010, și nu aplicarea în domeniul salarizării a dispozițiilor legale anterioare în integralitate. Dreptul la alocația pentru hrană nu este un drept fundamental, iar stabilirea drepturilor salariale intră în competența legiuitorului, prin plafonarea unui cuantum nefiind afectată esența dreptului. … 13.–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 412D/2018 și nr. 582D/2018, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. … 14.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.–>Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 708 din 29 noiembrie 2016, nr. 266 din 27 aprilie 2017 și nr. 327 din 9 mai 2017, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 16.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>17.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012. În realitate, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că obiectul acesteia îl constituie sintagma „fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010“ cuprinsă în dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, având următorul conținut: „Cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, se majorează potrivit art. 1 alin. (1), fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010.“ Art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 face referire la art. 1 alin. (1) din același act normativ, cu următorul cuprins: „Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:a)<!–>cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012; … b)–>cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.“ … … 19.<!–>De asemenea, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 face referire la prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: „(1) Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare al acestora: (…) d) cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament;“. … 20.–>Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2012 erau abrogate la data sesizării Curții prin art. 44 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Acestea vor fi supuse însă controlului Curții, având în vedere obiectul cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate, respectiv acordarea unor diferențe bănești reprezentând actualizarea normei de hrană, pentru perioada 2013-2015, și incidența Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. … 21.<!–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (2) privind protecția socială a salariaților și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. … 22.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că asupra unei excepții motivate în mod similar s-a pronunțat prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 20 martie 2017, și Decizia nr. 581 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 7 decembrie 2017. … 23.<!–>Curtea a reținut, prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, paragrafele 32 și 33, că textul de lege criticat nu aduce atingere dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, de dreptul la hrană beneficiază personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției – Direcția Generală a Penitenciarelor și Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Legea nr. 360/2002 se referă doar la o parte din acest personal, respectiv la polițiști. Acest drept se acordă în limita unor plafoane calorice diferențiate pe categorii de personal, plafoane care constituie norme de hrană zilnice și care sunt prevăzute în anexa nr. 1 la ordonanța amintită. Acordarea acestui drept se poate face fie în natură, fie sub forma unei alocații valorice. Situația personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne căruia i se aplică Statutul polițistului și care beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 65/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003. În anexa acestui act normativ sunt prevăzute normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă acest drept. Diferențierile între normele de hrană stabilite și modalitățile de acordare a acestora se fac în funcție de specificul activității și de gradul de solicitare apreciat ca fiind aferent activității desfășurate. Prin urmare, fiecare dintre persoanele aflate în cadrul uneia dintre categoriile reglementate de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 se supune aceluiași tratament juridic ca toate celelalte persoane aflate în aceeași situație cu a sa. În același timp, fiecare categorie de persoane se află într-o situație distinctă sub aspectul condițiilor care justifică acordarea normei de hrană în raport cu celelalte categorii de persoane menționate în același act normativ. În aceste condiții, textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, având în vedere considerentele de principiu menționate în jurisprudența Curții în care s-a reținut că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, violarea principiului egalității și nediscriminării existând doar atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002, și Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001). … 24.–>În legătură cu critica privind încălcarea dreptului constituțional la măsuri de protecție socială, cuprins în art. 41 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, paragrafele 26 și 27, Curtea a invocat jurisprudența sa anterioară cu privire la conținutul acestui drept constituțional și a statuat că dreptul la alocația de hrană acordat polițiștilor este o măsură de protecție socială a acestei categorii profesionale, care face parte dintre acele măsuri cu caracter preventiv ori de remediu prin care se urmărește păstrarea integrității fizice și psihice a polițiștilor. Curtea a observat că alocația de hrană nu face obiectul unei consacrări exprese prin documentele internaționale pe care legiuitorul le-a avut în vedere atunci când a adoptat Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, între care se numără Recomandarea Rec(2001)10 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre privind Codul european de etică al poliției, Declarația asupra poliției, adoptată prin Rezoluția nr. 690 din 1979 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, sau Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. … 25.<!–>Analizând dacă dreptul la alocație pentru hrană are un impact economico-social deosebit, care să permită constituționalizarea sa, Curtea a reținut prin Decizia nr. 581 din 21 septembrie 2017, paragraful 23, că pentru a avea un caracter de drept fundamental o măsură de protecție socială trebuie să asigure în mod esențial exercitarea dreptului la muncă în condiții de legalitate și echitate, respectarea drepturilor salariaților și, totodată, să intervină cu acele reglementări care sunt de natură să garanteze posibilitatea reală, concretă, de a desfășura munca, astfel încât acest drept să nu dobândească un caracter iluzoriu. Or, în ceea ce privește alocația de hrană, Curtea a apreciat că, în pofida contribuției sale la crearea unor condiții cât mai adecvate desfășurării activității polițiștilor, nu se poate susține că impactul acestui drept asupra raportului de serviciu este de natură să influențeze legalitatea și caracterul judicios și echitabil al acestuia și nu poate fi văzut ca o măsură în lipsa căreia exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din raportul de serviciu ar fi supusă îndoielii sau ar da loc abuzului uneia dintre părțile raportului de serviciu. Prin urmare, Curtea a reținut că dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. … 26.–>În final, Curtea a reținut că alocația pentru hrană nu este determinantă pentru existența și desfășurarea raporturilor de muncă, astfel că nu reprezintă un drept fundamental, iar legiuitorul poate să dispună modificarea sau chiar încetarea acestei măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile fundamentale, stabilite prin Constituție, iar nu și cele stabilite prin legi. Astfel, întrucât dreptul la alocația de hrană nu este un drept fundamental, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză (a se vedea Decizia nr. 581 din 21 septembrie 2017, paragraful 24). … 27.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 28.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne în numele membrilor Mihai Nedelcu, Valeriu Ioan Anghel, Costel Mihăilă, Cătălin Sărăcin și Oana Buga în dosarele nr. 38.791/3/2016, nr. 38.778/3/2016, nr. 38.784/3/2016, nr. 38.838/3/2016 și nr. 38.805/3/2016 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010“ cuprinsă în art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale este constituțională în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 22 aprilie 2021.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina Cătălina Turcu–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește