DECIZIA nr. 282 din 4 mai 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Niculescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Bogdan Ungureanu în Dosarul nr. 7.560/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 819D/2016. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 820D/2016 și nr. 1.647D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Bogdan Ungureanu în Dosarul nr. 7.561/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca și de Partidul Mișcarea Populară – filiala Vâlcea în Dosarul nr. 4.257/288/2016 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 820D/2016 și nr. 1.647D/2016 la Dosarul nr. 819D/2016. … 6.–>Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 7.<!–>Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 820D/2016 și nr. 1.647D/2016 la Dosarul nr. 819D/2016, care a fost primul înregistrat. … 8.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că instituirea unui prag de susținători a candidaturilor constituie o garanție a reprezentativității candidaților. De asemenea, se invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>9.–>Prin sentințele civile nr. 4.219 din 28 aprilie 2016 și nr. 4.220 din 28 aprilie 2016 și Decizia nr. 804 din 3 mai 2016, pronunțate în dosarele nr. 7.560/211/2016, nr. 7.561/211/2016, și, respectiv, nr. 4.257/288/2016, Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Bogdan Ungureanu și, respectiv, Partidul Mișcarea Populară – filiala Vâlcea în cauze având ca obiect constatarea nulității Hotărârii nr. 10/H din 26 aprilie 2016 și Hotărârii nr. 11/H din 26 aprilie 2016, emise de Biroul Electoral al Circumscripției nr. 1 din Municipiul Cluj-Napoca privind respingerea propunerii de candidatură pentru funcțiile de primar și consilier local al Municipiului Cluj-Napoca, respectiv constatarea nulității Hotărârii nr. 24/27 aprilie 2016, emise de Biroul Electoral al Circumscripției nr. 1 din municipiul Râmnicu Vâlcea privind respingerea propunerii de candidatură a contestatarului pentru funcția de primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea. … 10.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 îngrădesc dreptul constituțional de a fi ales, prin impunerea unui număr de susținători pentru depunerea candidaturii la funcția de primar. Se mai arată că, în condițiile în care un partid politic poate fi înființat cu doar trei membri, în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, impunerea unui prag de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care se candidează este neconstituțională. În acest sens, se realizează o paralelă între Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 și condiția de reprezentativitate prevăzută în textul legal criticat, pe care o apreciază ca fiind restrictivă. … 11.–>Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune anumite condiții pentru candidați, precum aceea de a prezenta o listă de susținători cu un număr/procent minim din numărul total al alegătorilor. Legiuitorul are posibilitatea de a restrânge unele drepturi și libertăți în materia alegerilor, tocmai pentru a asigura reprezentativitatea candidatului. … 12.<!–>Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească un cadru normativ infraconstituțional în care să fie exercitat dreptul constituțional de a fi ales, inclusiv prin impunerea unor condiții ce trebuie îndeplinite pentru admiterea candidaturii. De asemenea, se mai indică faptul că măsura legală criticată urmărește un scop legitim. … 13.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.<!–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă dreptul de a fi ales și că este firesc ca legiuitorul să condiționeze participarea la alegeri pentru fiecare candidat de prezentarea unei liste de susținători reprezentând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, ca o garanție a reprezentativității acestora. În sensul celor de mai sus, este invocată și Decizia nr. 286 din 11 mai 2016. … 15.–>Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale sunt constituționale, invocând și Decizia nr. 246 din 4 mai 2016, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, Decizia nr. 292 din 11 mai 2016 sau Decizia nr. 355 din 24 mai 2016. … 16.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>17.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015, având următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I“. … 19.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 37 – Dreptul de a fi ales. … 20.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare, atât distinct, cât și împreună cu alte texte din Legea nr. 115/2015, în acest sens reținându-se, spre exemplu, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016. … 21.<!–>Curtea a reținut că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate sunt criticate prin prisma caracterului nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Obligația astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susținerilor autorilor excepției, normele constituționale referitoare, în principal, la suveranitatea națională, dreptul de a alege și de a fi ales. … 22.–>Curtea a constatat, în ce privește pretinsa încălcare a principiului suveranității naționale, că art. 2 din Constituție exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Cu referire la procentul de 1%, reglementat de textul de lege criticat, Curtea a statuat că acesta corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că „Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători“. Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reținut mai sus (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I) ține de marja de apreciere a legiuitorului și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective. … 23.<!–>Cu privire la invocarea dreptului de a alege și de a fi ales, Curtea a conchis, în urma analizării dispozițiilor incidente cuprinse în Constituție, în primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, că dreptul de a fi ales și de a alege nu este absolut, iar statele membre ale Convenției au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Totodată, condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. În acest context, Curtea a reținut că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. … 24.–>Examinând, în cadrul testului de proporționalitate, pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiției reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 și art. 37 din Constituție, Curtea a subliniat că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, același raționament ce a condus la pronunțarea Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care a fost constatată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic. … 25.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Ungureanu în dosarele nr. 7.560/211/2016 și nr. 7.561/211/2016 ale Judecătoriei Cluj-Napoca și de Partidul Mișcarea Populară – filiala Vâlcea în Dosarul nr. 4.257/288/2016 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca și Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent-șef,–>
Benke Károly<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește