DECIZIA nr. 299 din 25 mai 2023

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 17 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.249/30/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Cătălin-Nicolae Galoș într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri referitoare la calcularea și acordarea indemnizației reparatorii cuvenite în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că Legea nr. 341/2004 prevede în mod expres categoriile de persoane care au dreptul la o indemnizație reparatorie lunară, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce vor fi aplicați asupra salariului mediu/câștigului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. … 6.<!–>Guvernul, începând cu anul 2010, a limitat la o sumă fixă indemnizația stabilită de Legea nr. 341/2004, prin ordonanțe de urgență succesive, coeficienții stabiliți prin lege fiind aplicați salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 și în prezent. … 7.–>Aceste ordonanțe de urgență ale Guvernului fac referire la anumite categorii de salariați, raportat la domeniul de aplicare stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice. Or, includerea beneficiarilor Legii nr. 341/2004 în categoria salariaților plătiți din fondurile publice încalcă prevederile art. 16 și 20 din Constituție. Drepturile dispuse prin Legea nr. 341/2004 au fost dobândite prin jertfa și implicarea directă în Revoluția din 1989, reprezentând un mod de gratificare față de persoanele care s-au sacrificat ori au participat în mod direct la înlăturarea regimului comunist. … 8.<!–>Faptul că aceste indemnizații sunt plătite din bugetul de stat nu reprezintă un motiv de a include revoluționarii sau urmașii eroilor Revoluției din 1989 în categoria salariaților plătiți din fondurile publice. Astfel, se creează o inegalitate de tratament juridic prin aplicarea eronată a unor norme de drept unor subiecți aflați în cazuri diferite de cele pentru care se promulgă aceste norme. … 9.–>Autorul excepției susține și faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 din Constituție. În acest sens, arată că actul normativ criticat a fost aplicat, deși nu a fost aprobat de Parlament. De asemenea, stabilirea unei perioade de aplicare de 3 ani încalcă principiul previzibilității actelor normative. … 10.<!–>În ceea ce privește dispozițiile art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, autorul excepției susține că sunt contrare prevederilor art. 124 din Constituție în ceea ce privește echivocul creat de sintagma „se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie“ a anului anterior emiterii ordonanței de urgență. Această formulare a fost preluată în fiecare an, oferind posibilitatea unor interpretări diferite de către instanțele de judecată, dar și de către Casa Națională de Pensii Publice. Sintagma sus-menționată determină incertitudine și dă posibilitatea unor interpretări total opuse. „Cuantumul cuvenit sau aflat în plată“, în opinia autorului excepției, este cel stabilit de legea specială. Cuvântul „sau“ creează confuzie, lăsând la aprecierea plătitorului să decidă care dintre situații este aplicabilă: cuantumul cuvenit sau cel aflat în plată. … 11.–>Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât indemnizațiile solicitate au caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. … 12.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cătălin-Nicolae Galoș în Dosarul nr. 1.249/30/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Patricia-Marilena Ionea<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește