DECIZIA nr. 33 din 16 februarie 2023

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Societatea Gevius – S.R.L., prin lichidator judiciar, în Dosarul nr. 7.943/197/2019 al Judecătoriei Brașov. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.798D/2019. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este în mod legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.098D/2019, care vizează excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, excepție ridicată de Societatea Sportradar A.G. în Dosarul nr. 3.635/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă. … 4.–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.098D/2019 la Dosarul nr. 1.798D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepțiilor formulate. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 5 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.943/197/2019, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Societatea Gevius – S.R.L., prin lichidator judiciar, într-o cauză având ca obiect contestația la executare împotriva unui titlu executoriu emis de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. … 8.<!–>Prin Încheierea din 6 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.635/301/2019, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția a fost ridicată de Societatea Sportradar A.G. într-o cauză având ca obiect contestația la executare împotriva unui titlu executoriu emis de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. … 9.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele susțin că principiul neretroactivității legii civile constă în aceea că legea se aplică numai situațiilor juridice care iau naștere după intrarea ei în vigoare; aceasta se aplică numai pentru viitor, nu și pentru trecut, deoarece omul nu își poate dirija conduita după reguli care nu există, ci doar după legea în vigoare. Prin acest principiu se asigură securitatea circuitului civil. Așadar, achitarea oricăror sume stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se impunea a se face cu precădere doar în ceea ce privește sumele devenite scadente ulterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență, nu și în privința oricăror pretenții pentru perioade anterioare adoptării acesteia. Or, prin actul normativ criticat, legiuitorul a stabilit în mod retroactiv contribuții anuale pentru activități care au fost deja prestate și încheiate la data stabilirii acestora. Astfel, contribuțiile intervin asupra efectelor trecute ale situațiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Așa fiind, prevederile criticate reprezintă și o încălcare a principiului egalității în drepturi, a cărui respectare trebuie apreciată prin raportare la ansamblul tuturor societăților active în România, și nu numai la societățile care au ca obiect de activitate organizarea de pariuri sportive. … 10.<!–>Autoarele arată că, potrivit art. 139 din Constituție, impozitele, taxele, precum și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. Astfel, instituirea unei noi taxe, inexistentă anterior în sistemul fiscal și în ordinea de drept, care se face venit la bugetul de stat nu poate și nu trebuie făcută prin ordonanță de urgență. Orice taxă nouă limitează drepturile fundamentale în favoarea îndatoririlor fundamentale. Or, dispozițiile criticate sunt neconstituționale întrucât încalcă principiul predictibilității fiscale, principiu care se referă la certitudinea impunerii și care presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite. … 11.–>Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.<!–>Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Norma criticată prevede strict faptul că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pentru această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare. Instanța constată că textul de lege enunțat are în vedere contribuția stabilită conform prevederilor art. 10 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare. Textul criticat nu instituie, așadar, obligativitatea plății unor noi contribuții în sarcina operatorilor de jocuri de noroc, în mod retroactiv, în condițiile în care această obligație era prevăzută și anterior de lege. … 13.–>Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 139 din Constituție, instanța apreciază că susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate. Astfel, având în vedere natura juridică a ordonanței de urgență, precum și dispozițiile constituționale care reglementează aceste acte ale Guvernului, instanța reține că ordonanța de urgență se încadrează în noțiunea de „lege“ avută în vedere de dispozițiile art. 139 din Constituție. … 14.<!–>Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Textul de lege criticat are următorul cuprins: (1)–>În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare.(2)<!–>În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1). … 18.–>În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile și în art. 139 care prevede că impozitele și taxele se stabilesc numai prin lege. … 19.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost modificată și completată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009. Astfel, art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificat în sensul că, pe lângă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (O.N.J.N.), organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, s-a dispus înființarea unei activități pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 3 aprilie 2013, respectiv aplicarea unitară, corectă și nediscriminatorie a dispozițiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, având în vedere principiile legalității, imparțialității, rolului activ și disponibilității, protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc, protecția participanților astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă și transparentă, asigurarea respectării prevederilor legale incidente în domeniu și prevenirea unor posibile ingerințe în rezultatele sportive în vederea protejării mișcării sportive. Această activitate este finanțată integral din venituri proprii, respectiv din contribuțiile anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licențiați, și anume: (i) 5.000 euro pentru organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I [jocurile de noroc la distanță prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. i)-n) din ordonanța de urgență], (ii) 1.000 euro pentru persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II (persoanele juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță, precum și pentru organismele de evaluare a conformității), (iii) 5.000 euro pentru jocurile la distanță monopol de stat clasa III [jocurile loto – la distanță – monopol de stat prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h) din ordonanța de urgență] și (iv) 1.000 euro pentru organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați [a se vedea art. 10 alin. (4) din ordonanța de urgență]. Veniturile activității proprii se utilizează, în principal, pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc și vor fi alocate pentru activitățile și programele de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și publicității responsabile [art. 10 alin. (5^1) din ordonanța de urgență]. … 20.–>Anterior modificării operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, alin. (4) al art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 fusese introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, și prevedea că „(4) Pentru respectarea principiilor menționate la alin. (3) va fi înființată o fundație de interes public, din care vor face parte, la cerere, membrii Consiliului Consultativ de pe lângă O.N.J.N., al cărui obiectiv principal va fi respectarea măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, adoptate de Comitetul European pentru Standardizare. Organizatorii de jocuri de noroc licențiați sunt obligați să transfere în contul fundației următoarele contribuții anuale: (i) organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din Clasa I – 5.000 de euro anual; (ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiați din Clasa II – 1.000 de euro anual; (iii) jocurile la distanță monopol de stat Clasa III – 5.000 de euro anual; (iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați – 1.000 de euro anual“. Prin Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, norma a fost modificată în sensul că aceste contribuții anuale urmau a fi plătite către un fond: „De asemenea, va fi înființat un «fond» la dispoziția O.N.J.N., denumit în continuare Fondul de prevenire a dependenței de jocuri de noroc, la care vor fi obligați să contribuie toți organizatorii de jocuri de noroc licențiați (…)“. … 21.<!–>Așadar, având în vedere succesiunea în timp a normelor, contribuțiile anuale la care organizatorii de jocuri de noroc licențiați au fost obligați în scopul respectării măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social ar fi trebuit să fie colectate de „o fundație de interes public“ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014), „Fondul de prevenire a dependenței de jocuri de noroc“ (Legea nr. 124/2015), „o activitate pe lângă O.N.J.N.“ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018). … 22.–>În continuare, Curtea reține că, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, „veniturile proprii prevăzute la alin. (4) au natura juridică unei creanțe bugetare și se execută conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu“. Anterior, reglementarea nu prevedea nimic cu privire la natura juridică a contribuțiilor anuale datorate de organizatorii de jocuri de noroc licențiați în scopul respectării măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social. … 23.<!–>Curtea reține, așadar, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 reglementează o contribuție anuală, obligatorie, în sarcina persoanelor juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 stabilește natura juridică a acestei contribuții ca fiind o creanță bugetară, care se execută potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu. … 24.–>În continuare, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, criticate în prezenta cauză, O.N.J.N. are obligația de a notifica, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență (29 decembrie 2018), operatorii economici „care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului“ în termen de 5 zile de la primirea notificării. Cu alte cuvinte, dispoziția legală criticată instituie obligația O.N.J.N. de a notifica operatorii economici cu privire la contribuții anuale pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a normelor prin care se reglementează contribuția către „activitatea înființată pe lângă O.N.J.N.“, respectiv pentru intervalul 2015-2018, când contribuțiile aveau ca destinație o „fundație de interes public“ sau „Fondul de prevenire a dependenței de jocuri de noroc“. … 25.<!–>Examinând critica raportată la prevederile art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „impozitele, taxele, precum și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, Curtea reține că noțiunea de „lege“ din cuprinsul normei constituționale este utilizată în sensul său de act normativ de reglementare primară, care include, pe lângă actul formal adoptat de Parlament, și actele normative cu forță echivalentă legii, respectiv ordonanța simplă și ordonanța de urgență a Guvernului. Semnificația normei constituționale rezidă, astfel, în limitarea posibilității de a stabili impozite, taxe și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat doar în sarcina legiuitorului primar, Parlamentul, sau delegat, Guvernul, și nicidecum în sarcina legiuitorului secundar – administrația publică centrală sau locală, abilitat să adopte acte normative de reglementare secundară, date în executarea actelor normative de reglementare primară. Așa fiind, Curtea reține că excepția raportată la prevederile art. 139 alin. (1) din Constituție este neîntemeiată. … 26.–>Examinând critica raportată la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține, cu titlu prealabil, că, „după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă […], indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional“ (Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994). De asemenea, Curtea a statuat că „o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariția unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că prin dispozițiile sale legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi“ (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, sau Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013). Tot astfel, prin Decizia nr. 3 din 2 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 mai 1993, Curtea a statuat că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție și cerințelor legate de asigurarea stabilității raporturilor juridice. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau, ceea ce, în fond, este similar, îl poate înlocui cu un alt drept care astfel se naște. De asemenea, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, sau prin Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. „Din aceste decizii rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor“ (Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 25 iulie 2017). … 27.<!–>Raportat la cauzele de față, Curtea reține că textul de lege criticat reprezintă o normă procedurală, care prevede modalitatea în care O.N.J.N. procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuțiile prevăzute de lege, iar nu o normă de drept substanțial care să reglementeze diferit obligații de plată a contribuțiilor anuale pentru perioada anterioară intrării lor în vigoare. Astfel, textul criticat instituie o procedură de notificare privind plata contribuțiilor prevăzute de lege, datorate de operatorii economici pe o perioadă anterioară, dar neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 374 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 19 decembrie 2022, paragraful 16). … 28.–>Prin urmare, pornind de la faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a calificat contribuțiile anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licențiați drept creanțe bugetare, Curtea reține că revine instanței judecătorești în fața căreia a fost dedusă judecata să stabilească regimul juridic aplicabil contribuțiilor și obligațiile de plată care cad în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc licențiați în perioada 2015-2018, așadar în intervalul de timp anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, când contribuțiile erau colectate de fundația de interes public, respectiv de Fondul de prevenire a dependenței de jocuri de noroc. Așadar, determinarea în concret a contribuțiilor pe care organizatorii jocurilor de noroc licențiați le datorează pentru perioada 2015-2018, în funcție de cadrul legal în vigoare în acea perioadă, reprezintă o chestiune de aplicare în timp a legii, care cade în competența de soluționare a instanțelor judecătorești. … 29.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Societatea Gevius – S.R.L., prin lichidator judiciar, în Dosarul nr. 7.943/197/2019 al Judecătoriei Brașov și de Societatea Sportradar A.G. în Dosarul nr. 3.635/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE <!–>
Magistrat-asistent-șef, –>
Mihaela Senia Costinescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește