DECIZIA nr. 342 din 11 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, Loredana Brezeanu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9, art. 45 și art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Ilie Rotaru în Dosarul nr. 3.045/2/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 535D/2019. … 2.<!–>La apelul nominal se prezintă autorul excepției și se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care arată că art. 44 din Legea nr. 72/2016 contravine art. 45 din aceasta. Astfel, autorul arată că, potrivit art. 44 din Legea nr. 72/2016, pensiile de invaliditate se stabilesc indiferent de stagiul de cotizare, în vreme ce art. 45 dispune că pensiile de invaliditate ale avocaților se stabilesc conform stagiului de cotizare potențial. Art. 45 din Legea nr. 72/2016 contravine art. 47 alin. (1) din Constituție referitor la obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent. Arată că legislația românească nu stabilește înțelesul noțiunii trai decent și nici suma care ar asigura un astfel de trai. Autorul apreciază că este incontestabil că stagiul de cotizare este criteriul pentru stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă. Dar invaliditatea nu este legată de vârstă, ea putând surveni în orice moment, fiind un eveniment care apare neplanificat. Având în vedere această realitate, autorul excepției arată că art. 45 din Legea nr. 72/2016 nu poate permite asigurarea exigențelor art. 47 alin. (1) din Constituție. Cu referire la situația sa, autorul excepției precizează că, în condițiile în care a realizat un stagiu de cotizare de aproximativ 3 ani în sistemul de pensii al avocaților, are o pensie de 129 lei. Ridică și problema cuantumului pensiei de invaliditate a avocatului care a realizat un stagiu de cotizare chiar și mai mic, de exemplu două luni. … 4.<!–>Autorul excepției arată că instanța de contencios constituțional trebuie să ofere o soluție obiectivă și echitabilă, conformă cu principiile legislației românești, respectiv solidarității, echității, dreptății. Prin declararea neconstituționalității art. 45 din Legea nr. 72/2016 Curtea va face posibilă stabilirea în mod echitabil a pensiei fiecărui avocat care are o pensie de invaliditate. Astfel, autorul excepției de neconstituționalitate va putea invoca în fața instanțelor judecătorești art. 44 din Legea nr. 72/2016, acestea având posibilitatea să stabilească un minim al fiecărei pensii de invaliditate, ținând cont și de stagiul de cotizare. … 5.–>În final, autorul arată că în sistemul pensiilor avocaților există 110 pensii de invaliditate. Pentru achitarea tuturor pensiilor din sistemul pensiilor avocaților se cheltuie o treime din veniturile anuale ale sistemului de asigurări al avocaților, nemaivorbind de toate veniturile sistemului avocățesc, ceea ce reprezintă o nedreptate. În replică la concluziile reprezentantului Ministerului Public, arată că acestea sunt neîntemeiate și superficiale. … 6.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece modalitatea de calcul al pensiei de invaliditate intră în marja de apreciere a legiuitorului și se circumscrie principiilor contributivității și autonomiei, pe care se fundamentează sistemul pensiilor și al altor drepturi sociale aparținând avocaților. Menționează și faptul că art. 9 din Constituție nu are incidență în cauză. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>7.<!–>Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.045/2/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9, 45, art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Excepția a fost ridicată de Ilie Rotaru, reclamant întro cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare. … 8.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că trebuie introdus un alt sistem de stabilire a pensiei de invaliditate a avocaților și că actuala politică financiară și socială a Uniunii Naționale a Barourilor din România și a Casei de Asigurări a Avocaților este contrară valorilor statului social și dreptății ocrotite de art. 1 alin. (3) din Constituție, precum și art. 9 din Constituție, având în vedere cuantumul pensiei sale de invaliditate de 129 lei. Autorul apreciază că statul ar trebui să oblige aceste două instituții să asigure un nivel de trai decent și avocaților pensionari pentru invaliditate, în vederea respectării art. 47 alin. (1) din Constituție. În plus, autorul indică o presupusă contradicție între, pe de o parte, art. 9 din Legea nr. 72/2016, potrivit căruia stabilirea pensiilor se bazează exclusiv pe stagiile de cotizare, și, pe de altă parte, art. 44 din aceasta, potrivit căruia „invalizii beneficiază de pensii indiferent de stagiul de cotizare“. Stabilirea pensiilor pentru invaliditate ar trebuie să se realizeze în conformitate cu aceste prevederi legale, și nu potrivit art. 45 și art. 65-69 din Legea nr. 72/2016 care reglementează stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă. O asemenea practică îi condamnă la sărăcie pe acei avocați care au neșansa de a se îmbolnăvi în primii ani de activitate în avocatură, și nu în ultimii ani de activitate. De asemenea, în acest fel se încalcă și principiile fundamentale după care se organizează sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților prevăzute de art. 2 lit. e), f), g), i) și m) din Legea nr. 72/2016. … 9.<!–>Dispozițiile art. 44 din Legea nr. 72/2016 trebuiau să fie detaliate și, astfel, aplicate pentru stabilirea pensiilor de invaliditate, și nu cele ale art. 9, 45, art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă. În acest fel, se realizează o confuzie între două noțiuni diferite: pensia de invaliditate și pensia pentru limită de vârstă. În cazul acestei din urma categorii de pensie este vorba despre ceva obiectiv, determinat, așteptat și planificabil“, în vreme ce invaliditatea este neașteptată, aleatorie, rezultat al unui eveniment nefericit. Din acest motiv nu se poate stabili cuantumul unei pensii de invaliditate potrivit unor criterii care sunt aplicabile pentru pensiile pentru limită de vârstă. … 10.–>Mai departe, autorul apreciază că actualul sistem îi dezavantajează foarte mult pe cei care au avut neșansa să se îmbolnăvească la începutul activității prin comparație cu cei care beneficiază de un cuantum mediu al pensiei de invaliditate, inclusiv beneficiari ai unei pensii minime de invaliditate în sistemul public de pensii, sau cu cei care au dobândit pensie de invaliditate spre sfârșitul activității de avocat. În plus, autorul apreciază că trebuie să se țină seama și de faptul că pensionarii beneficiari ai unei pensii de invaliditate nu mai pot desfășura activitate, fiind nevoiți să supraviețuiască din cuantumul pensiei de invaliditate, care este foarte mic, în vreme ce pensionarii pentru limită de vârstă au posibilitatea să muncească suplimentar și să câștige venituri. … 11.<!–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că prevederile legale contestate sunt conforme cu prevederile constituționale invocate. … 12.–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>14.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9, 45, art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins: – Art. 9:(1)<!–>În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, pensia și celelalte prestații de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor din profesie, ca urmare a producerii următoarelor riscuri asigurate:a)–>împlinirea limitei de vârstă prevăzute de lege; … b)<!–>invaliditatea, ca urmare a accidentelor sau bolilor; … c)–>maternitatea; … d)<!–>creșterea copilului, în condițiile legii; … e)–>decesul. … (2)<!–>Prestațiile de asigurări sociale pentru avocați se acordă sub formă de pensii, indemnizații sau ajutoare, corespunzător contribuțiilor efective la constituirea fondurilor sistemului.(3)–>Pensiile au ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare în profesie și contribuțiile legal achitate de avocatul asigurat.(4)<!–>Indemnizațiile și ajutoarele au ca bază de calcul stagiile de cotizare, contribuțiile legal achitate de avocatul asigurat, precum și posibilitățile sistemului.(5)–>Obligațiile și prestațiile de asigurări sociale din cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se achită în moneda națională. … – Art. 45:(1)<!–>La stabilirea pensiei de invaliditate, asigurații beneficiază de un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.(2)–>Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, vârsta la care, în condițiile legii, poate solicita pensie pentru limită de vârstă.(3)<!–>Pentru asigurații care au contribuit și în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul potențial acordat este proporțional cu perioada de contribuție în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, față de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.(4)–>Stagiul potențial prevăzut la alin. (3) se determină prin înmulțirea stagiului potențial calculat conform alin. (1) și (2) cu raportul dintre perioada de cotizare la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și totalul perioadei de cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.(5)<!–>Stagiul potențial se determină în ani, luni și zile. … – Art. 64:(1)–>Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților cu valoarea unui punct de pensie din luna ieșirii la pensie.(2)<!–>Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se determină prin împărțirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pe durata stagiului de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 1.(3)–>Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.(4)<!–>Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuției efectiv plătite în luna respectivă la venitul de referință pe profesie din luna respectivă, comunicat de C.A.A. și prevăzut în anexa nr. 2.(5)–>Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a comunicat încă venitul de referință pe profesie se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul venit de referință lunar pe profesie comunicat de C.A.A.(6)<!–>Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 33 alin. (1), la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează ca bază de calcul 25% din venitul de referință pe profesia de avocat, din perioadele respective, publicat de C.A.A., conform anexei nr. 2.(7)–>Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A.(8)<!–>Venitul brut aferent contribuției plătite se calculează ca fiind cuantumul contribuției legal plătite înmulțit cu raportul dintre 100 și cota procentuală a contribuției obligatorii.(9)–>La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual și a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.(10)<!–>Cuantumul pensiei calculate conform prevederilor prezentei legi se întregește la leu în favoarea asiguratului. … – Art. 65:(1)–>Sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților recunoaște stagiile de cotizare în alte sisteme obligatorii de asigurări sociale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) și e).(2)<!–>În situația prevăzută la alin. (1), cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.(3)–>Punctajul mediu anual al asiguraților care nu au stagiu complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită conform art. 64 alin. (7), raportat la stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.(4)<!–>Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de pensii și asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme. … – Art. 66. „Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., și reprezintă cel puțin 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A.“; … – Art. 67:(1)–>C.A.A. va actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcție de coeficientul de creștere a inflației, stabilit anual și comunicat de Institutul Național de Statistică, și de situația financiară a sistemului, cu scopul menținerii unei rate de finanțare de cel puțin 100%.(2)<!–>Aplicarea prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A., în urma actualizării punctului de pensie conform art. 66.(3)–>Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul aferent pensiei, înmulțit cu valoarea indexată a punctului de pensie.(4)<!–>Creșterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existenței volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.(5)–>În scopul majorării valorii punctului de pensie, C.A.A. poate decide, cu caracter temporar, depășirea limitei prevăzute la alin. (4), în condițiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat. … – Art. 68:(1)<!–>Asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, continuă activitatea în profesia de avocat contribuie, în mod obligatoriu, în condițiile prevăzute de prezenta lege, la fondurile sistemului.(2)–>La retragerea definitivă din profesie, asigurații care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la alin. (1) și stagiul complet de cotizare beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar adăugat stagiului de cotizare în condițiile alin. (1), cu respectarea dispozițiilor art. 64 alin. (7).(3)<!–>Pensionarii pentru limită de vârstă și cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care au continuat activitatea după data pensionării din sistemul propriu de pensii și asigurări sociale al avocaților și care solicită pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiază de majorarea punctajului prevăzut la alin. (2) pentru punctajul aferent stagiului de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă din sistemul propriu de pensii și asigurări sociale al avocaților. … – Art. 69. „Pentru stagiul potențial acordat asiguraților în drept să obțină o pensie de invaliditate, calculat conform art. 45, punctajul anual al asiguratului este: a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate; b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate.“ … … 16.–>Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul social și dreptatea, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale și art. 47 alin. (1) privind dreptul la un nivel de trai decent. … 17.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reiterează jurisprudența sa constantă, dezvoltată în interpretarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit căruia „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“. Curtea a stabilit că dreptul legiuitorului de a stabili conținutul, condițiile și limitele acordării dreptului la pensie și a celorlalte drepturi de asigurări sociale vizează și dreptul la pensia de invaliditate (Decizia nr. 323 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013). Prin urmare, toate criticile autorului trebuie privite din perspectiva acestui principiu urmat consecvent de către Curtea Constituțională. … 18.–>Critica autorului potrivit căreia ar trebui introdus un alt sistem de stabilire a pensiei de invaliditate a avocaților pune în discuție oportunitatea reglementării. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții, o astfel de apreciere este de plano exclusă controlului de constituționalitate. Astfel, în Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, Curtea a statuat că „nu intră în competența sa posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, și aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptățite. Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună. Numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituție, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității adoptării acestora. Iar statul de drept, a cărui existență este reglementată prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, impune recunoașterea de către fiecare putere a actelor și măsurilor luate de celelalte puteri în limitele prevăzute de Constituție“. … 19.<!–>În mod similar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de exemplu, în Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 51, a stabilit că posibila existență a unor soluții alternative la cea criticată nu lipsește de justificare legislația contestată. În măsura în care puterea legiuitoare rămâne în limitele marjei sale de apreciere, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este îndreptățită să stabilească dacă legislația reprezintă cea mai bună soluție pentru problema pe care a reglementat-o sau dacă puterea discreționară a acestuia ar fi putut fi exercitată altfel. … 20.–>Aplicând aceste considerente la conținutul dispozițiilor criticate, este evident că, ținând seama de rolul și competența sa în arhitectura constituțională, Curtea nu poate sancționa aceste soluții și să oblige legiuitorul să le modifice potrivit opțiunilor exprimate de către autorul excepției de neconstituționalitate. … 21.<!–>De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate pune în discuție modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate. Astfel, autorul indică o presupusă contradicție între, pe de o parte, art. 9 din Legea nr. 72/2016, potrivit căruia stabilirea pensiilor se bazează exclusiv pe stagiile de cotizare, și, pe de altă parte, art. 44 din aceasta, potrivit căruia „invalizii beneficiază de pensii indiferent de stagiul de cotizare“. … 22.–>În acest context se cuvine reamintit că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituție sau din actele internaționale la care România este parte, și nu compararea dispozițiilor mai multor legi între ele și nici coroborarea lor sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne (a se vedea Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013). … 23.<!–>Dincolo de acest aspect însă, dispozițiile pretins contradictorii pot fi relativ ușor armonizate, ținând cont mai ales de faptul că, așa cum și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat în mod repetat, evaluarea clarității legii se va realiza ținându-se seama și de posibilitatea de a recurge la servicii juridice de specialitate. Astfel, art. 44 din Legea nr. 72/2016 nu stabilește un anumit cuantum (minim) al pensiei de invaliditate, ci doar că asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă beneficiază, fără să se țină seama de vârstă sau de stagiul de cotizare realizat, de pensie de invaliditate. Această soluție se află în consonanță cu Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012, prin care Curtea a stabilit că în materie de pensii legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate (a se vedea Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010) – est modus in rebus și a decis că este nerezonabilă soluția de a condiționa acordarea pensiei de invaliditate de împlinirea unei anumite vârste, dublată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. … 24.–>Prin urmare, având în vedere că autorul excepției de neconstituționalitate ridică probleme privind oportunitatea soluției legislative pe care o critică, precum și de interpretare și aplicare a normelor juridice care o exprimă, atribuții care, din punct de vedere constituțional, revin Parlamentului și, respectiv, instanțelor judecătorești, urmând jurisprudența sa constantă, Curtea va constata inadmisibilitatea unei astfel de excepții (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 89 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014, sau nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014). … 25.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9, art. 45 și art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Ilie Rotaru în Dosarul nr. 3.045/2/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.–>Definitivă și general obligatorie. <!–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020. <!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU <!–>
Magistrat-asistent,–>
Cosmin-Marian Văduva <!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește