DECIZIA nr. 351 din 27 iunie 2023

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 25 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.319/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Constantin Vlădulescu, reclamant într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni de asigurări sociale cu privire la recalcularea pensiei. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii, și nu ambiguitatea acesteia, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin interpretările date unor texte de lege, sintagme, chestiuni de drept sau întrebări prejudiciale. Prin obligativitatea aplicării deciziilor luate de instanța supremă în soluționarea unor chestiuni de drept se încalcă art. 1 din Constituție, în interpretarea unitară pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o dă în chestiunile de drept, și nu în cadrul legilor, observându-se imixtiunea acestei instanțe în judecarea cauzelor ce au ca obiect recalcularea pensiilor, de vreme ce pensiile reprezintă un segment juridico-social de strictă specialitate, care este dat spre competența secțiilor specializate în asigurări sociale ale instanțelor judecătorești. … 6.<!–>Autorul apreciază că interpretările date de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unor dosare ce au ca obiect pensiile ar trebui să fie limitate, întrucât nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile de pensie deja stabilite în baza unor acte normative care au operat în timp și ale căror efecte se prelungesc pe perioada vieții, cât timp instanța supremă nu judecă litigii privind drepturi de pensie în nicio cale de atac. În această materie, stabilirea uniformă a stagiilor de cotizare la determinarea punctajelor medii anuale este imposibilă, deoarece actele normative aplicabile efectelor viitoare ale deciziilor de pensionare emise sub imperiul Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară și al Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, aflate în plată la momentul adoptării lor, au valoare de acte tranzitorii, astfel încât pensiilor stabilite sub legea veche să le poată fi aplicate, pentru efectele lor viitoare, dispozițiile legii noi, cu atât mai mult cu cât legile ulterioare operează cu alte noțiuni și categorii juridice pentru stabilirea dreptului la pensie, care nu au un corespondent în legile vechi. Având în vedere că fiecare pensie are particularitatea sa, situația juridică a fiecărei pensii care intră sub incidența art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, ar trebui clarificată de Înalta Curte de Casație și Justiție din punctul de vedere al stagiului complet de cotizare aplicabil după majorarea de 50% a punctajelor anuale, deoarece sunt identice doar în aparență, în realitate fiind diferite. Autorul susține că, dacă s-ar accepta ideea transpusă în paragraful 74 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv că „noua lege implică o schimbare a concepției legiuitorului care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiași destinatar, și beneficiul majorării de punctaj, și cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“, atunci s-ar ajunge la concluzia că existența art. 100 raportat la art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 face incert scopul reglementării, lipsește de sens norma juridică și creează confuzie în procesul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale. Invocă, în susținerea acestor argumente, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a reținut că există discriminare în sensul art. 14 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale atunci când persoane aflate în situații identice sau comparabile se bucură de un tratament preferențial unele față de altele. … 7.–>Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezentând un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin analizarea chestiunilor de drept cu care este sesizată și prin pronunțarea hotărârilor prealabile, îndeplinește prerogativele care îi sunt conferite de art. 126 alin. (3) din Constituție, astfel că prin recunoașterea obligativității hotărârii preliminare, prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 21, 124 și 126 din Constituție, ci asigură înfăptuirea justiției, în mod unitar, precum și supremația legii, fără să încalce în vreun fel accesul la justiție ori să îngrădească independența judecătorilor. … 8.<!–>Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Vlădulescu în Dosarul nr. 2.319/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent-șef,–>
Mihaela Senia Costinescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește