DECIZIA nr. 355 din 27 iunie 2023

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Florica Marian în Dosarul nr. 1.769/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 334D/2020. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 335D/2020, nr. 336D/2020, nr. 992D/2020, nr. 1.329D/2020, nr. 1.746D/2020 și nr. 1.811D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Gheorghe Urs, de Ioan Afil Benga și de Ion Crețu în dosarele nr. 1.167/62/2018, nr. 1.153/62/2018 și nr. 2.465/62/2019 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, respectiv de Ioan Stanciu, de Antoneta Popovici și de Viorel Baciu în dosarele nr. 914/62/2018, nr. 1.556/62/2019 și nr. 1.420/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă. … 4.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>În ceea ce privește Dosarul Curții Constituționale nr. 336D/2020, magistratul-asistent referă asupra faptului că citarea autorului excepției de neconstituționalitate a fost îndeplinită prin comunicarea citației la adresa indicată în citativul transmis de instanța judecătorească potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Întrucât dovada de înmânare a citației a fost întocmită cu nerespectarea art. 164 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, autorul excepției de neconstituționalitate a fost citat prin e-letter (telegramă), însă dovada de înmânare a citației astfel transmise nu a fost comunicată la Curtea Constituțională până la termenul de judecată. … 6.–>Având cuvântul cu privire la acest aspect, reprezentantul Ministerului Public apreciază că dosarele având același obiect pot fi conexate, cu excepția Dosarului nr. 336D/2020, care ar trebui să fie amânat, în vederea refacerii procedurii de înștiințare. … 7.<!–>Curtea apreciază că citarea este legal îndeplinită. Astfel, având în vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 49 alin. (3) și (3^1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale și art. 154 alin. (6) și (6^1) din Codul de procedură civilă, comunicarea citației prin e-letter (telegramă) este considerată a fi realizată și îndeplinită la momentul la care sistemul e-letter al Curții Constituționale a comunicat cu sistemul corespunzător de la oficiul poștal din raza domiciliului autorului excepției. Prin urmare, odată ce s-a realizat transmiterea e-letter (telegramă), procedura se consideră îndeplinită. Ca atare, procedura de citare este legal îndeplinită. … 8.–>Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 335D/2020, nr. 336D/2020, nr. 992D/2020, nr. 1.329D/2020, nr. 1.746D/2020 și nr. 1.811D/2020 la Dosarul nr. 334D/2020, care a fost primul înregistrat. … 9.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, având în vedere crearea unui cadru legislativ unitar, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul stabilite de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. De altfel, dispozițiile de lege criticate confirmă și cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 și considerentele Curții Constituționale cuprinse în Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:–>10.<!–>Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.769/62/2019, și încheierile din 19 decembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.167/62/2018 și nr. 1.153/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Florica Marian, Gheorghe Urs și Ioan Afil Benga în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare. … 11.–>Prin Sentința civilă nr. 320/MAS din 19 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.465/62/2019, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, așa cum a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, cu privire la „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Excepția a fost ridicată de Ion Crețu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 12.<!–>Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 914/62/2018, Încheierea din 5 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.556/62/2019, și Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ioan Stanciu, Antoneta Popovici și Viorel Baciu în cauze având ca obiect soluționarea unor apeluri formulate împotriva unor sentințe de respingere a contestațiilor deciziilor de pensionare. … 13.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, așa cum au fost introduse prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, cu privire la „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. În acest sens, arată că prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 14.<!–>Aplicarea dispozițiilor de lege criticate, așa cum au fost lămurite prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, generează o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de pensionari. Astfel, pentru persoane care au lucrat în aceleași condiții pentru aceeași perioadă de timp se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete diferite. … 15.–>Această situație contravine prevederilor constituționale ale art. 16, dar și celor ale art. 15. Astfel, aplicarea unei legi ce prevede alte condiții în vederea stabilirii ori recunoașterii drepturilor la pensie ce au fost dobândite anterior acestei legi sunt retroactive. În acest sens, arată că Legea nr. 192/2015 a prevăzut recalcularea drepturilor la pensie prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după nașterea dreptului la pensie. … 16.<!–>Aplicarea cu prioritate a dispozițiilor Legii nr. 192/2015 privește posibilitatea instanțelor învestite cu soluționarea oricărei cauze să facă aplicarea principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative. Trebuie să se țină cont de actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv de Legea nr. 192/2015, și nu de Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, prin care au fost modificate stagiile de cotizare, deși acestea nu puteau fi modificate decât prin lege. Această soluție decurge și din interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 17.–>Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. … 18.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 19.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA<!–>–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>20.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv cele ale art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, cu privire la „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Având în vedere criticile formulate, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 22.–>Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. … 23.<!–>Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate, așa cum au fost interpretate de instanța supremă, sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 referitor la dreptul de acces liber la justiție. … 24.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021, Decizia nr. 732 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 4 ianuarie 2022, Decizia nr. 785 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, sau Decizia nr. 804 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 10 februarie 2022. … 25.<!–>Examinând critica raportată la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, prin deciziile menționate, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile de lege criticate își produc efectele de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, astfel că susținerile referitoare la caracterul retroactiv al prevederilor de lege criticate sunt lipsite de susținere. Curtea a constatat însă că argumentele formulate de autorii excepției se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, Curtea a reținut că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, ceea ce poate presupune aplicarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). … 26.–>Cu toate acestea, același text constituțional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. În acest sens, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). … 27.<!–>Or, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. Prin urmare, Curtea a constatat că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 28.–>În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 din Constituție, Curtea apreciază că persoanele în raport cu care autorii excepției se consideră discriminați sunt, în realitate, cele menționate în dispozițiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispozițiilor alin. (1) din același articol de lege. … 29.<!–>În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că persoanele excluse de la aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferența de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obținerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1. … 30.–>Din contră, autorii excepției se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare, sunt într-o situație obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). … 31.<!–>Se impune a fi amintit și faptul că, printr-o reglementare ulterioară, respectiv dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, a fost introdus un nou articol în cuprinsul Legii nr. 263/2010, care a prevăzut că pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015. … 32.–>Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 21 din Constituție, Curtea constată că aceasta are în vedere, în esență, existența unei diferențe de reglementare între dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și cele ale Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege (a se vedea Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64). … 33.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florica Marian, de Gheorghe Urs, de Ioan Afil Benga și de Ion Crețu în dosarele nr. 1.769/62/2019, nr. 1.167/62/2018, nr. 1.153/62/2018 și nr. 2.465/62/2019 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, respectiv de Ioan Stanciu, de Antoneta Popovici și de Viorel Baciu în dosarele nr. 914/62/2018, nr. 1.556/62/2019 și nr. 1.420/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate. –>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Patricia-Marilena Ionea<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește