DECIZIA nr. 364 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Elena Pădurariu și de Viorica Chircan în Dosarul nr. 2.154/99/2017 al Curții de Apel Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 751D/2018. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Decizia civilă nr. 311 din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.154/99/2017, Curtea de Apel Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantele Elena Pădurariu și Viorica Chircan în cadrul soluționării apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 2.116 din 20 noiembrie 2017 a Tribunalului Iași, prin care s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a fost respinsă cererea de chemare în judecată a statului român privind acordarea de despăgubiri pentru daune morale în temeiul Legii nr. 221/2009. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că Legea nr. 221/2009 are un caracter compensatoriu întrucât, așa cum este precizat în expunerea sa de motive, s-a dorit despăgubirea persoanelor care au suferit de pe urma regimului comunist. Or, instituirea unui termen de 3 ani în care se pot solicita aceste despăgubiri contravine art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 80 din 16 februarie 2014, prin care s-a stabilit că „impunerea unor condiții temporale, în speță, condiția ca cetățeanul român să fi avut domiciliul în România cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor, încalcă limitele revizuirii Constituției, suprimând principiul universalității drepturilor, reglementat de art. 15 alin. (1) din Constituție, dreptul de a fi ales al cetățenilor cu domiciliul în România care nu îndeplinesc noua ipoteză normativă restrictivă, precum și o garanție a acestuia, egalitatea în drepturi“. Așadar, se susține că textul criticat este neconstituțional prin impunerea unui termen de 3 ani în care petentul poate formula o acțiune de despăgubiri de la statul român. … 6.–>De asemenea, se susține că dispozițiile criticate contravin și prevederilor art. 21 din Constituție, deoarece îngrădesc accesul liber la justiție prin aceea că, dacă acțiunea de despăgubiri se depune după termenul de 3 ani, se va admite excepția prescripției acțiunii, iar aceasta va fi respinsă ca tardivă. Se invocă în susținerea acestei critici Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2005. … 7.<!–>În final, se susține că instituirea acestui termen de 3 ani este o măsură disproporționată, având în vedere că perioada vizată de cadrul normativ este de 14 ori mai mare, fiind vorba în speță de 44 de ani. Or, dacă se are în vedere perioada de 44 ani în care au existat condamnări politice sau alte suferințe produse de regimul comunist, este disproporțional ca legiuitorul să stabilească un termen de doar 3 ani pentru introducerea acțiunilor în despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de regimul comunist. Problema majoră este momentul de la care acesta începe să curgă, și anume de la data intrării în vigoare a legii. Pentru ca textul criticat să fie constituțional, ar trebui ca „termenul de 3 ani să curgă de la momentul în care petentul face o cerere către Statul român să i se acorde despăgubirile, iar de la momentul respingerii/admiterii cererii respective să curgă un termen de 3 ani, similar cu procedura administrativă“. … 8.–>Curtea de Apel Iași – Secția civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. … 9.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>11.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: […]“. Curtea reține că, în realitate, autoarele excepției sunt nemulțumite de partea introductivă a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009, în ceea ce privește instituirea termenului de prescripție de 3 ani, astfel că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009. … 13.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1), potrivit căruia „Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea“, și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 14.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 aveau la data intrării în vigoare a acestei legi (14 iunie 2009) următorul conținut:(1)–>Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:a)<!–>acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare […]; … b)–>acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative […]; … c)<!–>repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară. … … 15.–>Referitor la soluția legislativă de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, prin deciziile nr. 1.358 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituționale. Prin Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că, drept „urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 1.358/2010 și nr. 1.360/2010, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial“. … 16.<!–>În cauză, așa cum reiese din actele dosarului, cererea de chemare în judecată a statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru daune morale, ca urmare a condamnării cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a fost depusă la Tribunalul Iași în cursul anului 2017. Prin Sentința civilă nr. 2.116 din 20 noiembrie 2017, Tribunalul Iași a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins cererea de chemare în judecată. În cadrul soluționării apelului formulat împotriva acestei sentințe civile, apelantele-reclamante au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 referitoare la instituirea termenului de prescripție de 3 ani pentru solicitarea despăgubirilor. Prin Decizia civilă nr. 311 din 3 mai 2018, Curtea de Apel Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 referitoare la termenul de 3 ani și a respins apelul ca nefondat. … 17.–>Având în vedere atât cadrul legislativ referitor la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral în temeiul art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, cât și cadrul procesual în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, apare necesitatea analizării condiției de admisibilitate a excepției referitoare la legătura acesteia cu soluționarea cauzei. … 18.<!–>În jurisprudența sa, Curtea a reținut că cerința stabilită de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ca dispozițiile de lege criticate pe calea excepției de neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei, privește incidența în cauză a acestor dispoziții de lege, respectiv faptul de a fi aplicabile în litigiile în care se invocă excepția de neconstituționalitate, având aptitudinea de a genera efecte juridice diferite în cauză, după cum Curtea Constituțională constată sau nu neconstituționalitatea acestora (a se vedea Decizia nr. 358 din 23 mai 2019 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 9 octombrie 2019). Totodată, Curtea a statuat că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, și Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, sau Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016). … 19.–>Ținând cont de această jurisprudență, Curtea observă că, indiferent de soluția referitoare la constituționalitatea instituirii termenului de prescripție de 3 ani, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la cauza având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, deoarece temeiul juridic al aceste acțiuni – art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 – a fost declarat neconstituțional și, prin urmare, și-a încetat efectele înainte de introducerea cererii de chemare în judecată. … 20.<!–>În consecință, excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și, întrucât nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 21.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Elena Pădurariu și de Viorica Chircan în Dosarul nr. 2.154/99/2017 al Curții de Apel Iași – Secția civilă.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Ioana Marilena Chiorean–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește