DECIZIA nr. 372 din 29 iunie 2023

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>13.–>Prin Încheierea din 11 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 953/46/2020, și prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 853/46/2020, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Morcoană și de Gherghina Vărzescu în cauze având ca obiect acoperirea prejudiciului rezultat din calculul pensiei pe baza valorii diminuate a punctului de pensie. … 14.<!–>Prin Încheierea civilă din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 921/59/2020, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Schinteie într-o cauză având ca obiect anularea unui act normativ și acordarea de despăgubiri. … 15.–>Prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 23.293/3/2020, prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.395/3/2021, prin Încheierea din 4 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 23.296/3/2020, prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.278/3/2021 și, respectiv, prin Sentința civilă nr. 5.681 din 21 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.005/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Niculae Pătruță, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruță, de Gherghina Buzatu și Ion Buzatu și, respectiv, de Doru Florentin Dumitrașcu în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 16.<!–>Prin încheierile din 1 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 5.490/109/2020 și nr. 5.377/109/2020, și prin încheierile din 12 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 și nr. 5.453/109/2020, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din capitolul II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel și de Marin Gheorghe în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 17.–>Prin Încheierea din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.353/40/2020, Tribunalul Botoșani – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Florin Cimpoi într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 18.<!–>Prin Sentința nr. 196 din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.623/104/2020, și prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 151/104/2021, Tribunalul Olt – Secția I civilă – Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Constantin Criveanu și de Florian Belciug și alții în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 19.–>Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 448/35/CA/2020, Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din județul Satu Mare, într-o cauză având ca obiect anularea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 și acordarea de despăgubiri. … 20.<!–>Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.418/90/2020, prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.287/90/2020, prin Încheierea din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.897/90/2020, prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.895/90/2020, prin Încheierea din 24 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.898/90/2020, prin Încheierea din 28 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.288/90/2020, prin Încheierea din 8 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.896/90/2020, prin Încheierea din 13 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 375/90/2021, prin Încheierea din 12 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 624/90/2021, prin încheierile din 8 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 525/90/2021 și nr. 376/90/2021, prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 336/90/2021, prin încheierile din 25 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021 și nr. 1.232/90/2021, prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 197/90/2021, prin Încheierea din 1 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 549/90/2021, prin Încheierea din 16 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 621/90/2021, prin încheierile din 9 decembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 286/90/2021 și nr. 373/90/2021, prin încheierile din 14 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021 și nr. 861/90/2021, prin Încheierea din 15 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.122/90/2021, prin Încheierea din 19 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.463/90/2021, și prin Încheierea din 5 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.034/90/2021, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuță, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim și alții, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu și alții, de Gheorghe Costache și alții, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuță, de Ileana Bănuță, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiașu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ștefan Kercso, de Maria Pipotă și alții, de Mihail Gogoșoiu și alții, de Lola Băiașu și alții, de Constantin Rizea și alții, de Nicolae Tița și alții, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan și Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiță și alții, de Marin Bâra și alții, precum și de Ion Fișcăleanu și alții în cauze având ca obiect recalcularea pensiei, respectiv comunicarea cuponului de pensie pe luna septembrie 2020. … 21.–>Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 129/54/2021, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Aurel Mititelu și Georgeta Mititelu într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferențele dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, calculate de la 1 septembrie 2020. … 22.<!–>Prin Încheierea din 5 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.190/99/2020, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Salariaților din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iași – Filiala Seniorilor, din județul Iași, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 23.–>Prin Încheierea din 6 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 30/87/2021, Tribunalul Teleorman – Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din capitolul II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Ion Coltuc într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 24.<!–>Prin Încheierea din 23 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.563/281/2020, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Elena Ghinea într-o cauză având ca obiect obligarea casei teritoriale de pensii la majorarea pensiei cu 40%, în conformitate cu art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019. … 25.–>Prin Încheierea din 22 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.226/63/2021, și prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/63/2021, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Vera-Aurelia Neamțu și de Ionel Brezoi și alții în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 26.<!–>Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 532/32/2020, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Costică Grigoraș într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferențele dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019, calculate de la 1 septembrie 2020. … 27.–>Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.059/62/2020, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Ion Secu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 28.<!–>Prin Încheierea din 13 mai 2021, îndreptată prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 187/62/2021, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Grigore Socaci într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei. … 29.–>Prin Încheierea din 30 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22/57/2021, prin Încheierea din 21 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 469/57/2020, și prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 420/57/2021, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Cornelia Mititelu și alții, de Marin Mititelu și de Ioana Gavril în cauze având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferențele dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019, calculate de la 1 septembrie 2020. … 30.<!–>Prin Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.372/86/2021, și prin Încheierea din 25 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.227/86/2021, Tribunalul Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Radu Pralea și de Neculai Istrate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 31.–>Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 806/30/2021, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Nicolae Mihăilescu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 32.<!–>Prin Sentința civilă nr. 2.635 din 10 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 635/93/2021, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Cornelia Mialtu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 33.–>Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Olga Preda într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 34.<!–>Prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 449/97/2021, prin Încheierea din 25 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 450/97/2021, și prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 448/97/2021, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Francisc Ianchi, de Constantin Muia și de Maria Muia în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 35.–>Prin Încheierea din 8 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 482/64/2021, îndreptată prin Încheierea din 4 februarie 2022, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Cornelia Constanța Albu și alții într-o cauză având ca obiect plata de despăgubiri constând în diferența dintre pensiile achitate în intervalul 1 septembrie 2020-31 august 2021 și pensiile la care ar fi fost îndreptățiți, dacă s-ar fi luat în considerare valoarea punctului de pensie de 1.775 lei, potrivit art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, în loc de valoarea de 1.442 lei, reglementată de art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. … 36.<!–>Prin Încheierea din 28 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 448/83/2021, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Coloman Olah într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 37.–>Prin Sentința civilă nr. 1.984 din 16 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 350/121/2021, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Dafin Rotaru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 38.<!–>Prin Încheierea din 11 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 606/44/2021, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Jănică Păun într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ și acordarea de despăgubiri. … 39.–>Prin Încheierea din 4 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 48/62/2021*, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Valentin Vlad într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de acordare de despăgubiri privind cuantumul pensiei. … 40.<!–>Prin Încheierea din 2 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.230/103/2022, Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Costin Vasile și Maria Adochiței într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 41.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă privind dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. … 42.<!–>Sub aspect extrinsec, se susține, în esență, că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt neconstituționale, deoarece Guvernul, acționând în sensul contracarării măsurilor prevăzute de Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, și-a asumat funcția legislativă, care aparține exclusiv Parlamentului. Se încalcă astfel comportamentul constituțional loial și principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, se arată că, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 (la 18 august 2020), art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, care instituia valoarea punctului de pensie la 1.775 lei, a fost modificat, iar ca efect al acestei intervenții legislative s-a aplicat noua valoare a punctului de pensie, de 1.442 lei, de la data de 1 septembrie 2020. Utilizarea excesivă a delegării legislative, emiterea de ordonanțe de urgență ca practică de guvernare, în situații care nu au un caracter excepțional, au ca efect, în fapt, diminuarea rolului Parlamentului și, în ultimă instanță, nesocotirea voinței suverane a electoratului, care și-a acordat votul reprezentanților săi – deputați și senatori -, și nu membrilor Guvernului. … 43.–>Se mai arată că Guvernul nu a respectat art. 108 alin. (1) din Constituție, sens în care se susține că măsura legislativă instituită prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, care statuează unilateral că obligațiile statului se modifică indiferent de obligațiile asumate anterior de Parlament prin Legea nr. 127/2019, lege organică, este inadmisibilă. Astfel, revizuirea și diminuarea drepturilor câștigate, prin voința unilaterală a Guvernului, cu nerespectarea valorilor garantate de Constituție, sunt neconstituționale. Într-un stat de drept nu este admisibil să se modifice în mod aleatoriu și imprevizibil, la intervale scurte și în defavoarea beneficiarilor, reglementările referitoare la cuantumul pensiei sau la modalitatea de calcul care privește milioane de pensionari. … 44.<!–>De asemenea, art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 încalcă prevederile constituționale privind delegarea legislativă. Acest procedeu constituțional este utilizat de Guvern în emiterea de norme cu putere de lege „în situațiile în care Parlamentul este în imposibilitatea de a-și îndeplini funcția legislativă“ și în niciun caz „nu implică dreptul executivului de a se opune legislativului, de a-l contracara, intrând astfel într-un conflict constituțional“. … 45.–>Se mai susține și încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece ordonanța de urgență mai sus menționată afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la protecția socială și dreptul la un nivel de trai decent. În acest sens, se arată că cetățenii au dreptul la pensie, reglementată prin lege organică, astfel cum prevede art. 47 alin. (2), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu este lege. Dreptul la pensie este prevăzut de Constituție și a fost afectat de art. 42 din această ordonanță de urgență, prin diminuarea valorii punctului de pensie de la 1.775 lei la 1.442 lei. Așadar, art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 încalcă dreptul la pensie, nu în sens generic, ci în sens valoric și, în consecință, se susține că o lege nu poate fi modificată decât prin altă lege. Ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot să se situeze pe același palier de importanță cu legile, care exprimă voința poporului suveran. Procedura de elaborare a legii valorifică poziția supremă a legii în sistemul de drept. Modificarea, suspendarea și abrogarea acesteia se realizează tot printr-o lege, adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor. În consecință, legea nu poate fi modificată printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, ci tot prin lege, această concepție respectând principiul simetriei în drept, care însă a fost încălcat prin adoptarea art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. … 46.<!–>Distinct, se arată că modificarea Legii nr. 127/2019 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 contravine art. 1 alin. (5) și art. 115 alin. (4) din Constituție, fiind contrară principiilor ierarhiei și forței juridice a actelor normative, securității raporturilor juridice în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, egalității în fața legii și principiului forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale. În cazul de față, Guvernul a emis această ordonanță de urgență fără a preciza care este caracterul excepțional și urgența care au determinat această modificare și fără a arăta de ce această modificare nu se putea realiza prin lege. … 47.–>Se mai susține și încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție, sens în care se arată că, pentru ca o ordonanță de urgență a Guvernului să poată abroga prevederi dintr-o lege organică, aceasta trebuie să fie aprobată, fie în mod direct, prin lege, de către Parlament, fie în mod tacit, în cazul în care cele două Camere nu se pronunță asupra acesteia, în termen de 30 de zile de la depunere. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost aprobată de Parlament, iar, în conformitate cu dispozițiile constituționale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgență. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost adoptată nici tacit, deoarece, deși au trecut mai mult de 30 de zile de la trimiterea acesteia spre reexaminare Senatului, aceasta nu a fost transmisă celeilalte Camere, spre a decide, de asemenea, în procedură de urgență. … 48.<!–>De asemenea, se mai arată că la elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu au fost respectate nici dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și nici cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 555/2001. … 49.–>Se invocă și faptul că dispozițiile legale criticate au fost adoptate în lipsa avizelor obligatorii de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, fiind astfel încălcate art. 1 alin. (3) și (5) și art. 141 din Constituție. … 50.<!–>Sub aspect intrinsec, se susține încălcarea principiului neretroactivității legii civile, sens în care se arată că pensiile nu sunt un privilegiu, ci sunt instituite de legiuitor luând în considerare contribuțiile, fiind echivalente cu un contract civil. În speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost previzibilă și a adus o atingere unilaterală, arbitrară, de natură să îi afecteze pe toți pensionarii, modificând punctul de pensie de la 1.775 lei la 1.442 lei. Astfel, modificarea a intervenit cu două săptămâni înaintea aplicării art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019. Schimbarea politicii legislative în domeniul pensiilor a determinat adoptarea acestui act normativ care a nesocotit principiul neretroactivității legii, principiul securității juridice și al încrederii legitime, care impune ca legislația să fie clară, predictibilă, unitară și coerentă și, de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare arbitrară a normelor juridice și stabilitatea regulilor instituite prin acestea. … 51.–>Totodată, se încalcă dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la pensie și principiul legalității. O reducere a cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și de perioadă, reprezintă un abuz exercitat asupra unei categorii sociale și o încălcare a drepturilor cetățenești, precum și o încălcare a dreptului unei vieți decente pe care statul trebuie să o asigure foștilor salariați care și-au plătit integral și la timp contribuțiile de asigurări sociale. … 52.<!–>În același timp, de vreme ce, în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate, iar pensia este asimilată unui „bun“, diminuarea, prin prevederile legale criticate, a valorii punctului de pensie încalcă dreptul de proprietate privată, reglementat constituțional și convențional. Astfel, dreptul la pensie pentru limită de vârstă acordat în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv al Legii nr. 127/2019 are caracteristica unui drept de creanță pe care pensionarii îl dețin asupra statului. Totodată, dreptul/interesul reprezintă o „speranță legitimă“, se bazează pe o normă legală (Legea nr. 127/2019), iar măsura diminuării valorii punctului de pensie nu îndeplinește niciuna dintre condițiile care permit ingerința statului asupra dreptului de proprietate privată. … 53.–>Se invocă, totodată, încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, deoarece diminuarea valorii punctului de pensie nu respectă exigențele normei constituționale menționate, astfel că nu se justifică sub nicio formă anularea unui drept legal dobândit. Se subliniază că exercițiul dreptului la pensie poate fi restrâns doar prin lege. … 54.<!–>În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021), precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 55.–>Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018). … 56.<!–>Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal opinează că prevederile legale criticate sunt constituționale, raportat la jurisprudența constantă a Curții Constituționale (cu titlu exemplificativ: Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, Decizia nr. 671 din 29 octombrie 2019, Decizia nr. 291 din 23 mai 2013) potrivit căreia, conform dispozițiilor art. 47 din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul și cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, iar acestea sunt elemente ce țin de politica bugetară, or, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). De asemenea, modificarea pe viitor a cuantumului pensiei nu poate fi interpretată ca aducând atingere dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, atât timp cât aceasta nu afectează drepturile deja cuvenite sau aflate în plată și nu se creează o discriminare între persoanele aflate în aceeași situație juridică, iar, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), interdicția de a reglementa în domeniul legilor organice privește ordonanțele simple, și nu ordonanțele de urgență. … 57.–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 383D/2021, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În celelalte dosare, instanța consideră că prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituționale, reținând că în preambulul actului normativ menționat sunt enunțate motivele pentru care s-a instituit măsura prevăzută de normele legale criticate, iar acestea vizează tocmai posibilitatea realocării de fonduri și asigurării plății drepturilor de pensie. De asemenea, instanța arată că autoritățile statului dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicilor lor sociale, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, astfel încât autoritățile naționale sunt, în principiu, bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile publice și veniturile publice. În opinia instanței, nu se poate reține că prin stabilirea valorii punctului de pensie de către Guvern prin ordonanță de urgență au fost încălcate dispozițiile constituționale, întrucât, așa cum rezultă din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. … 58.<!–>Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile criticate sunt clare și precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor și nu afectează dreptul constituțional la pensie. Stabilirea valorii punctului de pensie reprezintă o pârghie prin care statul acționează deopotrivă în domeniile protecției sociale și politicii bugetare. Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea punctului de pensie în anul respectiv, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum și opțiunea legiuitorului ca, în funcție de aceste resurse, să stabilească sau să modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului, al protecției sociale, precum și al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului nu este contrară dispozițiilor constituționale. … 59.–>Tribunalul Botoșani – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând considerente din Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. … 60.<!–>Tribunalul Olt – Secția I civilă – Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține, prin raportare la considerente din jurisprudența Curții Constituționale, că modalitatea de adoptare a prevederilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu este contrară dispozițiilor constituționale invocate. … 61.–>Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 sau Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007. … 62.<!–>Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5), art. 20 alin. (1), art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, în condițiile în care prin Constituție este recunoscut dreptul Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. De asemenea, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. … 63.–>Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, referitor la formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuțiile constituționale și prin toate caracteristicile instituționale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta și a defini politica bugetară a statului și constată posibilitatea Guvernului de a aprecia caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte Ordonanța de urgență nr. 135/2020. Prevederile legale criticate nu afectează vreun drept fundamental al cetățenilor dintre cele la care se referă art. 53 din Legea fundamentală și, în consecință, nu încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. Instanța invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și reține că, în ansamblul său, concepția textului constituțional este aceea ca ordonanța de urgență a Guvernului să nu antreneze consecințe negative, să nu lezeze/vatăme/prejudicieze instituțiile fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale. … 64.<!–>Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că art. 47 alin. (2) din Constituție îi conferă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiilor. Ca atare, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, modificarea valorii punctului de pensie, preconizată anterior la un nivel mai mare, dar care s-a dovedit a nu putea fi susținută bugetar, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție. … 65.–>Tribunalul Teleorman – Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că prevederile criticate pentru neconstituționalitate nu sunt de natură să creeze discriminări și nu încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție, raportate la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 66.<!–>Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, considerând că nu au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (1) și (6) din Constituție. … 67.–>Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția invocată este neîntemeiată. … 68.<!–>Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, însă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își exprimă opinia asupra acesteia. … 69.–>Curtea de Apel Brașov – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că textul de lege criticat este clar și precis, din punctul de vedere al rigorii normative, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor, și nu afectează dreptul constituțional la pensie. Invocând considerente cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 341 din 11 iunie 2020, instanța consideră că legiuitorul delegat poate reaprecia valoarea punctului de pensie sustenabilă din punctul de vedere al bugetului de stat, astfel încât în contextul economico-social actual, în care resursele bugetare au fost afectate substanțial de pandemia determinată de COVID-19, să reconsidere o astfel de valoare stabilită anterior, fără ca aceasta să aibă semnificația restrângerii exercițiului unor drepturi, în sensul art. 53 din Constituție, și fără a fi încălcate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. În ceea ce privește lipsa avizului Consiliului Economic și Social, instanța reține că, față de circumstanțele cu totul excepționale avute în vedere la adoptarea actului normativ criticat, și anume specificul situației de criză pe fondul răspândirii COVID-19, în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului specificându-se că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“, existența sau inexistența avizului Consiliului Economic și Social nu afectează constituționalitatea ordonanței de urgență a Guvernului în discuție, același considerent fiind valabil și în privința avizului Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice. … 70.<!–>Tribunalul Brașov – Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 71.–>Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o amplă marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a actului. … 72.<!–>Tribunalul Suceava – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța reține că ierarhia actelor normative este dată de normele juridice pe care acestea le cuprind, clasificarea făcându-se în funcție de forța lor juridică, ce este dată de conținutul și forma acestora. Prin prisma acestor elemente, se ierarhizează actele normative și se stabilește modul de elaborare și adoptare a actelor normative. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 53 din 18 mai 1994) și reține că Legea nr. 127/2019 a fost adoptată ca având caracter organic, însă, în speță, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a avut loc o modificare de natura legii organice pentru a se putea constata încălcarea principiului ierarhiei actelor normative. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, instanța reține că modificarea operată prin prevederile legale criticate vizează scăderea punctului de pensie la 1.442 lei începând cu data de 1 septembrie 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 a intrat în vigoare la 18 august 2020, anterior aplicării dispozițiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, iar, contrar criticilor formulate, acest text de lege nu și-a mai produs efectele și, prin urmare, nu se poate vorbi despre existența vreunui „drept câștigat“ al acestuia. … 73.–>Tribunalul Timiș – Secția I civilă consideră că prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu sunt neconstituționale. … 74.<!–>Tribunalul Ilfov – Secția civilă opinează că prin stabilirea valorii punctului de pensie de către Guvern, prin ordonanță de urgență, nu au fost încălcate dispozițiile constituționale, întrucât, așa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. Deși art. 47 alin. (2) din Constituție consacră dreptul la pensie, această normă constituțională nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. … 75.–>Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că este prerogativa legiuitorului să stabilească reglementări în domeniul asigurărilor sociale, inclusiv să le modifice pe cele existente, iar, în cauză, față de momentul intervenirii modificării (anterior intrării în vigoare a art. 86 din Legea nr. 127/2019), apelanta nu ar putea invoca atingerea vreunui drept câștigat. … 76.<!–>Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Reține că în cauză este vorba despre succesiunea a două acte normative care stabilesc valori diferite ale punctului de pensie la data de 1 septembrie 2020, iar motivele care au generat necesitatea emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt inserate în cuprinsul actului normativ. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021 și reține că opțiunea legiuitorului delegat, manifestată prin dispozițiile legale criticate, a fost ca de la data de 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie 1.442 lei, nu 1.775 lei, cum s-a aprobat inițial de Parlament prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019. Față de cronologia modificărilor legislative expuse, rezultă că textul ordonanței de urgență a Guvernului care face obiectul sesizării a fost aprobat cu respectarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. … 77.–>Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituționale. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și reține că urgența este motivată în cuprinsul actului normativ prin menționarea unui număr semnificativ de argumente, expuse în preambul, și, de asemenea, există și situația excepțională, obiectivă, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public – creșterea cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și necesitatea reajustării modului de utilizare a fondurilor publice. Faptul că, la momentul sesizării cu excepția de neconstituționalitate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu era aprobată de Parlament, deși au trecut aproximativ 10 luni de la intrarea sa în vigoare și, în conformitate cu dispozițiile constituționale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgență, nu poate avea efectul de neconstituționalitate invocat, de vreme ce Guvernul, în calitatea sa de emitent al ordonanței de urgență criticate, a efectuat demersurile reglementate de legiuitorul constituant în sarcina sa, respectiv a supus actul astfel emis spre dezbatere în procedura de urgență la Camera competentă să fie sesizată și a dispus publicarea sa în Monitorul Oficial al României. De asemenea, nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 20 și 148 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este întemeiată, de vreme ce „cuantumul pensiei reprezintă un bun, numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. … 78.<!–>Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este nefondată, prevederile legale criticate nefiind contrare dispozițiilor art. 2 alin. (1) sau ale art. 61 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care înseși prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4) permit Guvernului să adopte ordonanțe de urgență în acele situații ce vizează interesul public general și care constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. … 79.–>Tribunalul Galați – Secția I civilă consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. … 80.<!–>Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu aduc atingere dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție. Măsuri precum cele reglementate prin dispozițiile legale criticate au fost adoptate și prin alte acte normative anterioare, iar Curtea Constituțională nu și-a schimbat jurisprudența, respingând excepțiile de neconstituționalitate prin decizii precum Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007. Împrejurările menționate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, respectiv necesitatea adoptării unor măsuri de protecție socială în scopul de a evita excluderea socială a unei părți dintre pensionarii sistemului public de pensii, care reprezintă o categorie de persoane defavorizată în contextul crizei economice actuale, și pentru asigurarea unui venit minim de subzistență, avându-se în vedere situația economică și socială din România. … 81.–>Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituționale, criticile privind încălcarea art. 20 și a art. 148 din Constituție, precum și a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale fiind neîntemeiate. Reține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, cuantumul pensiei reprezintă un „bun“ numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. … 82.<!–>Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. În consecință, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului, iar acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Din analiza notei de fundamentare și a preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020, instanța reține că, prin promovarea acestui act normativ, s-a avut în vedere gestionarea eficientă a finanțelor publice, pentru a servi interesul public pe termen lung și pentru respectarea principiului echității stipulat de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 410 din 28 mai 2015 și Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010) și reține că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condițiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. … 83.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 84.<!–>Guvernul, în dosarele nr. 1.283D/2022 și nr. 1.401D/2022, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, conform căreia „reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată“, iar „art. 53 din Constituție nu poate fi invocat ca temei pentru restrângerea exercițiului dreptului la pensie“. Precizează că toate aceste limite de legiferare tind la protejarea cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum și la respectarea anumitor principii privind stabilirea acesteia, așa cum sunt principiile contributivității și egalității, și nu pot fi extinse și cu privire la alte aspecte, cu efectul negării dreptului constituțional al legiuitorului de a stabili politica în domeniul asigurărilor sociale în funcție de resursele financiare de care dispune, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.140 din 4 decembrie 2007. Referitor la susținerea conform căreia legea nu poate fi modificată printr-o ordonanță de urgență, deoarece aceasta din urmă este un act juridic de nivel inferior, Guvernul menționează că atât legea, cât și ordonanța de urgență sunt acte normative de nivel primar, Constituția stabilind anumite condiții pentru adoptarea ordonanței de urgență, fără a se pune problema unui raport de subordonare între cele două categorii de acte normative. … 85.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Morcoană și Gherghina Vărzescu în dosarele nr. 953/46/2020 și nr. 853/46/2020 ale Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Schinteie în Dosarul nr. 921/59/2020 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, de Niculae Pătruță, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruță, de Gherghina Buzatu și Ion Buzatu și de Doru Florentin Dumitrașcu în dosarele nr. 23.293/3/2020, nr. 4.395/3/2021, nr. 23.296/3/2020, nr. 8.278/3/2021 și nr. 7.005/3/2022 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel și de Marin Gheorghe în dosarele nr. 5.490/109/2020, nr. 5.377/109/2020, nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 și nr. 5.453/109/2020 ale Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Florin Cimpoi în Dosarul nr. 2.353/40/2020 al Tribunalului Botoșani – Secția I civilă, de Constantin Criveanu și de Florian Belciug și alții în dosarele nr. 1.623/104/2020 și nr. 151/104/2021 ale Tribunalului Olt – Secția I civilă – Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din județul Satu Mare, în Dosarul nr. 448/35/CA/2020 al Curții de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuță, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim și alții, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu și alții, de Gheorghe Costache și alții, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuță, de Ileana Bănuță, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiașu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ștefan Kercso, de Maria Pipotă și alții, de Mihail Gogoșoiu și alții, de Lola Băiașu și alții, de Constantin Rizea și alții, de Nicolae Tița și alții, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan și Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiță și alții, de Marin Bâra și alții, precum și de Ion Fișcăleanu și alții în dosarele nr. 2.418/90/2020, nr. 2.287/90/2020, nr. 2.897/90/2020, nr. 2.895/90/2020, nr. 2.898/90/2020, nr. 2.288/90/2020, nr. 2.896/90/2020, nr. 375/90/2021, nr. 624/90/2021, nr. 525/90/2021, nr. 376/90/2021, nr. 336/90/2021, nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021, nr. 1.232/90/2021, nr. 197/90/2021, nr. 549/90/2021, nr. 621/90/2021, nr. 286/90/2021, nr. 373/90/2021, nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021, nr. 861/90/2021, nr. 2.122/90/2021, nr. 2.463/90/2021 și nr. 1.034/90/2021 ale Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, de Aurel Mititelu și Georgeta Mititelu în Dosarul nr. 129/54/2021 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Salariaților din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iași – Filiala Seniorilor, din județul Iași, în Dosarul nr. 6.190/99/2020 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, de Ion Coltuc în Dosarul nr. 30/87/2021 al Tribunalului Teleorman – Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Elena Ghinea în Dosarul nr. 18.563/281/2020 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Vera-Aurelia Neamțu și de Ionel Brezoi și alții în dosarele nr. 1.226/63/2021 și nr. 3.188/63/2021 ale Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costică Grigoraș în Dosarul nr. 532/32/2020 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ion Secu în Dosarul nr. 3.059/62/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Grigore Socaci în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Cornelia Mititelu și alții, de Marin Mititelu și de Ioana Gavril în Dosarele nr. 22/57/2021, nr. 469/57/2020 și nr. 420/57/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Radu Pralea și de Neculai Istrate în dosarele nr. 1.372/86/2021 și nr. 3.227/86/2021 ale Tribunalului Suceava – Secția I civilă, de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 806/30/2021 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă, de Cornelia Mialtu în Dosarul nr. 635/93/2021 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Olga Preda în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Francisc Ianchi, de Constantin Muia și de Maria Muia în dosarele nr. 449/97/2021, nr. 450/97/2021 și nr. 448/97/2021 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Cornelia Constanța Albu și alții în Dosarul nr. 482/64/2021 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Coloman Olah în Dosarul nr. 448/83/2021 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Dafin Rotaru în Dosarul nr. 350/121/2021 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Jănică Păun în Dosarul nr. 606/44/2021 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, de Valentin Vlad în Dosarul nr. 48/62/2021* al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Costin Vasile și Maria Adochiței în Dosarul nr. 4.230/103/2022 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, și constată că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește