DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Societatea G.S.I. Tariverde – S.R.L. din comuna Cogealac, satul Tariverde, județul Constanța, în Dosarul nr. 3.889/212/2019/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.335D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile criticate nu instituie, în mod retroactiv, o nouă obligație de plată, ci doar reglementează modalitatea de plată a unei contribuții instituite deja de legea în vigoare. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea nr. 6.737 din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.889/212/2019/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea G.S.I. Tariverde – S.R.L. din comuna Cogealac, satul Tariverde, județul Constanța, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, formulate în contradictoriu cu Guvernul României – Secretariatul General al Guvernului – Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, privind anularea titlului executoriu reprezentând contribuția anuală pentru „slot-machine“ aferentă perioadei 2015-2018. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile criticate reglementează o situație juridică aferentă unei perioade de timp anterioare, ceea ce încalcă principiul neretroactivității legii, astfel cum este prevăzut în Constituție și dezvoltat în art. 6 din Codul civil, sens în care se invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, normă de drept specială cu caracter civil, trebuie să se aplice numai pentru viitor și nu poate constitui temei pentru emiterea actelor de executare silită. În final, se invocă dispozițiile referitoare la intrarea în vigoare a actelor normative din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 6.<!–>Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat se prevăd în concret doar modalitatea în care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuția prevăzută de lege pe această perioadă și termenul de plată. Textul de lege criticat nu instituie, așadar, obligativitatea plății unor noi contribuții, în mod retroactiv, în sarcina operatorilor jocurilor de noroc, deoarece această obligație era prevăzută și anterior, la art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, cu următoarea redactare:– Art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018:(1)<!–>În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare.(2)–>În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1). … … 11.<!–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (2) privind principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 31 alin. (2) privind informarea corectă a cetățenilor, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 alin. (2) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, art. 76 privind adoptarea legilor, art. 77 privind promulgarea legii, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii și art. 139 alin. (1) privind stabilirea numai prin lege a impozitelor, taxelor și a altor contribuții. … 12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate fac parte din capitolul IV – Instituirea taxei pe activele financiare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și prevăd procedura de achitare a contribuției datorate de operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018. Astfel, potrivit alin. (1) al art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare. Alin. (2) al art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prevede că în termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate. Analizând conținutul normativ al dispozițiilor criticate, Curtea reține că textul criticat nu instituie obligația plății unei noi contribuții pentru activitatea desfășurată anterior de către operatorii economici, ci doar reglementează o procedură accelerată de achitare a contribuției anuale [prevăzute de art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare], contribuție datorată de operatorii economici, dar neachitată încă. … 13.<!–>Cu privire la critica referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, Curtea reiterează cele reținute în jurisprudența sa, potrivit cărora, după consacrarea constituțională din 1991 a principiului neretroactivității legii, singura excepție permisă de Constituție de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile. Totodată, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cuprinde dispoziții referitoare la soluționarea conflictului de legi în timp, potrivit cărora „Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor“. … 14.–>Referitor la principiul neretroactivității legii civile, Curtea a reținut că legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situațiilor juridice care se vor naște, se vor modifica ori se vor stinge, după această dată, precum și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, Decizia nr. 812 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006, Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, și Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. … 15.<!–>Totodată, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, Decizia nr. 58 din 26 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 18 aprilie 2002, Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 27 februarie 2003, sau Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 27 ianuarie 2021, paragraful 98). De asemenea, prin Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 13 martie 2014, Curtea a reținut că premisa analizării dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție este existența unui conflict real de legi în timp, și anume legea nouă să aibă un caracter novator, astfel încât noile reguli să fie susceptibile să se aplice situațiilor constituite înainte de intrarea ei în vigoare, în baza legii vechi. … 16.–>Aplicând aceste considerente referitoare la premisa conflictului de legi în timp, în cauza de față, Curtea constată că dispozițiile criticate reprezintă norme procedurale – prevăzând modalitatea în care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuția prevăzută de lege -, iar nu norme de drept substanțial care să reglementeze diferit obligația de plată a contribuției anuale pentru o perioadă anterioară intrării lor în vigoare. Astfel, textul criticat nu reglementează diferit, pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare, obligația de plată a contribuției, ci doar instituie o procedură de notificare privind plata acestei contribuții prevăzute de lege, datorată de operatorii economici pe o perioadă anterioară, dar neachitată până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, nu există un conflict de legi în timp, lipsind astfel premisa aplicării principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. … 17.<!–>Referitor la celelalte dispoziții din Constituție invocate, Curtea reține că, deși autoarea excepției invocă în mod formal prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2), ale art. 31 alin. (2), ale art. 45, ale art. 52 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 76, ale art. 77, ale art. 78 și ale art. 139 alin. (1) din Constituție, în realitate aceasta nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. În acest context, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 18.–>Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. … 19.<!–>Așadar, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio altă critică de neconstituționalitate, cu excepția celei referitoare la art. 15 alin. (2) din Constituție. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea G.S.I. Tariverde – S.R.L. din comuna Cogealac, satul Tariverde, județul Constanța, în Dosarul nr. 3.889/212/2019/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Ioana Marilena Chiorean–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește