DECIZIA nr. 382 din 6 iunie 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea E.ON Distribuție România – S.A., cu sediul în Târgu Mureș în Dosarul nr. 11.863/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 471D/2016. … 2.–>La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Alexandru Anghel, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, doamna consilier juridic Andreea Dobrican, cu delegație depusă la dosar. … 3.<!–>Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.–>Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 709D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea E.ON Distribuție România – S.A., cu sediul în Târgu Mureș în Dosarul nr. 10.652/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș. … 5.<!–>La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Alexandru Anghel, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, doamna consilier juridic Andreea Dobrican, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.–>Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, în aceste dosare, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus înscrisuri justificative prin care informează că și-a schimbat denumirea din E.ON Distribuție România – S.A. în Delgaz Grid – S.A. … 7.<!–>Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public și părțile prezente arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. … 8.–>Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 709D/2016 la Dosarul nr. 471D/2016, care este primul înregistrat. … 9.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales al autoarei excepției de neconstituționalitate, care, mai întâi, precizează că a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 în raport cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 20 din Constituție prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; excepția de neconstituționalitate este admisibilă, îndeplinind cerințele prevăzute de lege. În continuare, arată că prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție impun legiuitorului obligația de a-și circumscrie activitatea de legiferare unor condiții calitative; pentru ca destinatarul legii să aibă posibilitatea de a-și adapta în mod corespunzător conduita, legea trebuie să fie clară, precisă și previzibilă, cerințe prevăzute și de normele convenționale și statuate și în jurisprudența Curții Constituționale. Din această perspectivă se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt ambiguu și neclar formulate; astfel, nu este firesc ca orice încălcare a oricărui act normativ să aibă caracterul unei contravenții; a conferi Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei vocația de a legifera cu titlu de contravenție, fără ca fapta respectivă să fie clar și precis indicată, golește de conținut prevederile constituționale. În acest context face trimitere la punctul de vedere al Guvernului exprimat în acest dosar. … 10.–>Președintele acordă cuvântul reprezentantului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016 și Decizia nr. 316 din 9 mai 2017, excepție ridicată de aceeași autoare într-o speță identică cu cea din cauza de față. Menționează că, astfel cum a arătat și în notele scrise, critica de neconstituționalitate este raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, însă argumentele formulate sunt cu privire la normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ceea ce este inadmisibil, confundându-se o excepție de neconstituționalitate cu o excepție de nelegalitate. Arată că operatorul de distribuție deține o licență, iar, în baza Legii nr. 123/2012, trebuie să respecte condițiile generale asociate licenței, respectiv legea și reglementările subsecvente emise de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor arată că atât timp cât Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei nu se află între instituțiile prevăzute de acest act normativ care pot stabili contravenții, este evident că nu are această posibilitate de a stabili în mod direct contravenții. Însă, contravenția prevăzută la normele criticate este una cu caracter general – nerespectarea condițiilor asociate licenței și conferă factorilor de coerciție prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei dreptul de a elabora și de a monitoriza ansamblul de reglementări obligatorii pentru funcționarea pieței de energie electrică, termică și gaze naturale. Or, dacă nu ar exista astfel de contravenții cu caracter general în Legea nr. 123/2012, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ar fi lipsită de acest instrument prin care să ia măsuri sancționatorii cu privire la nerespectarea măsurilor obligatorii din sectorul respectiv. … 11.<!–>În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:–>12.<!–>Prin încheierile din 3 și 11 martie 2016, pronunțate în dosarele nr. 11.863/320/2015 și nr. 10.652/320/2015, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012. … 13.–>Excepția de neconstituționalitate este ridicată de Societatea E.ON Distribuție România – S.A. [actuală Delgaz Grid – S.A.], cu sediul în Târgu Mureș, în cauze având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de Legea nr. 123/2012. … 14.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă principiul legalității și securității juridice, astfel cum a fost interpretat în mod constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și în cea a Curții Constituționale. Acestea stabilesc o contravenție într-un mod general, ambiguu și imprecis (nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligații a titularului de licență din condițiile de valabilitate asociate licenței emise de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ar constitui contravenție și ar atrage, ca urmare, răspunderea contravențională a acestui titular). Astfel, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate, nefiind redactate nici în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 15.–>Totodată, se arată că, profitând de caracterul general, neclar/imprecis și neprevizibil al normei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei are posibilitatea de a considera, în mod excesiv și arbitrar, ca reprezentând contravenție nerespectarea oricărei obligații din licența de furnizare prin trimiterea făcută în această licență la normativele, prescripțiile, standardele și alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziții normative ar putea reprezenta o contravenție, cu consecința aplicării de sancțiuni contravenționale titularilor de licență. Astfel, autoarea excepției arată că a fost sancționată contravențional pentru că a stabilit în sistem paușal, în baza unor note de constatare proprii, o anumită cantitate de energie electrică a cărei valoare urmează să fie recuperată, ca urmare a unor intervenții neautorizate asupra instalațiilor aferente unor anumite imobile. … 16.<!–>Judecătoria Târgu Mureș apreciază că „dispoziția legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia“. … 17.–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.<!–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens arată că fapta calificată de lege ca și contravenție trebuie, în mod necesar, să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material, destinatarii legii și organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenția sau în acte administrative individuale (respectiv, licențe în cazul de față). Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licențe sunt obligați să respecte condițiile licenței, însă această obligație nu se poate converti, pentru legiuitor, în modalitatea în care acesta își îndeplinește obligația sa constituțională de a redacta norme legale contravenționale care să îndeplinească o cerință esențială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenției, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie să respecte condițiile licenței, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenție în cadrul legii energiei. Licența se emite, în toate cazurile, pe baza unor dispoziții legale exprese care stabilesc condițiile și obligațiile pe care trebuie să le respecte titularul. În acest context, cu privire la condițiile calitative ce trebuie să le îndeplinească o lege, menționează jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015. Totodată, apreciază că, dacă s-ar admite că pot fi stabilite contravenții fără ca faptele să fie clar descrise de normele de incriminare, garanțiile stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituție sunt golite de conținut. Față de cele prezentate menționează că revine Curții Constituționale să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>20.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 21.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziții care au următorul cuprins: „(1) Constituie contravenții următoarele fapte: […] 4. nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/ autorizațiilor emise de ANRE;“. … 22.–>În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea se menționează art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017, și Decizia nr. 316 din 9 mai 2017*), nepublicată încă în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii.Notă …

*) Decizia Curții Constituționale nr. 316 din 9 mai 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017. … 24.Prin Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a reținut că piața energiei electrice este o piață reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Accesul pe piața energiei electrice în calitate de furnizor și distribuitor presupune respectarea anumitor condiții legale, autoritatea competentă având îndrituirea, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, de a reglementa în mod detaliat aceste condiții. Astfel, potrivit acestora, „Procedura de acordare, modificare, suspendare și retragere a autorizațiilor și licențelor, termenele și condițiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanții și altele asemenea, diferențiate pe categorii de capacități și activități supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al președintelui ANRE“. … 25.<!–>Așadar, odată cu acordarea licenței, sunt prevăzute expres drepturile și obligațiile titularului de licență. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condițiile asociate unei licențe, raportarea și la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice. Condițiile menționate precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenței, titularul licenței va respecta prevederile legii, ale condițiilor asociate licenței, precum și modificările aduse ulterior acesteia de autoritatea competentă. … 26.–>Ca atare, Curtea a apreciat că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de constituționalitate, el nu se referă la condițiile generale de acordare a licenței, ci la condiții concrete aplicabile titularului licenței, textul legal nefolosind expresia „condiții generale“. Faptul că în cadrul condițiilor concrete (care însoțesc licența) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât și cu caracter specific, precum și modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituționalitate. … 27.<!–>De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conține și alte dispoziții care fac trimitere la necesitatea reglementărilor tehnice și/sau comerciale emise de ANRE (punctele 5, 22, 25, 26, 37 și 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice. … 28.–>Curtea a mai reținut și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca aceștia să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. … 29.<!–>Raportat la situația concretă dedusă judecății în prezenta cauză și având în vedere dispozițiile legale coroborate cu cele infralegale reținute ca temei al unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții, Curtea observă că prevederile art. 80 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iulie 2014, aveau inițial următorul conținut: „(1) În situațiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabilește în sistem paușal în conformitate cu procedura specifică elaborată de OR și avizată de ANRE. (2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă doar în următoarele situații: (i) pentru clienții finali temporari, cu durată de existență mai mică de 6 luni, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (ii) pentru locuri de consum cu puteri absorbite sub 100 W, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (iii) în cazul defectării grupurilor de măsurare, în condițiile prevăzute în procedura menționată la art. 101; (iv) în cazul sustragerii de energie electrică“. Ulterior, prin art. 2 al Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 121/2015 pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrică în caz de înregistrare eronată și în sistem paușal și pentru modificarea art. 80 din Regulamentul de furnizare la clienții finali, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 6 august 2015, articolul 80 a fost modificat, având în prezent următoarea formulare: „(1) În situațiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabilește în sistem paușal în conformitate cu procedura specifică aprobată de ANRE. (2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă doar în următoarele situații: (i) pentru clienții finali temporari, cu durată de existență mai mică de 6 luni, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (ii) pentru locuri de consum cu puteri absorbite sub 100 W, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (iii) în cazul defectării grupurilor de măsurare, în condițiile stabilite în procedura prevăzută la art. 101. (3) Procedura prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată la stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în spețele deduse soluționării instanțelor judecătorești.“ … 30.–>Astfel, având în vedere cele de mai sus, prin Decizia nr. 316 din 9 mai 2017 Curtea a reținut că, în accepțiunea art. 80 alin. (2) pct. 4, atât în varianta redacțională inițială, cât și în cea modificată ulterior prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 121/2015, stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal era permisă consecutiv constatării printr-o hotărâre judecătorească a sustragerii de energie electrică, adică a săvârșirii unei fapte penale. Potrivit art. 228 din Codul penal: „(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane. (3) Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică.“ … 31.<!–>Așadar, cu excepția cazului în care o persoană recunoaște sustragerea de energie electrică, stabilirea vinovăției în celelalte cazuri se poate face numai prin hotărâre judecătorească. … 32.–>Sustragerea de energie electrică nu poate fi considerată furt decât în sensul art. 228 din Codul penal, iar potrivit art. 126 alin. (1) „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.“ Prin urmare, stabilirea vinovăției nu se poate face decât prin hotărâre judecătorească, cu indicarea prejudiciului ce urmează a fi reparat de către persoana găsită vinovată. … 33.<!–>În aceste condiții, Curtea nu a reținut încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii, în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii, a art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și nici a art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 34.–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 35.<!–>Distinct de acestea, Curtea reiterează faptul că aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii la speța dedusă judecății sunt de competența instanțelor de judecată. … 36.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea E.ON Distribuție România – S.A. [actuală Delgaz Grid – S.A.], cu sediul în Târgu Mureș în dosarele nr. 11.863/320/2015 și nr. 10.652/320/2015 ale Judecătoriei Târgu Mureș și constată că dispozițiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2017.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Ionița Cochințu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește