DECIZIA nr. 385 din 6 iunie 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de Partidul Național Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 9.842/190/2015 al Judecătoriei Bistrița – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 994D/2016. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate sunt clare, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 20 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.842/190/2015, Judecătoria Bistrița – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petentul Partidul Național Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 334/2006, încheiat de Autoritatea Electorală Permanentă. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, amenda este una din cele trei sancțiuni aplicabile pentru comiterea unei fapte contravenționale. Chiar dacă în dreptul intern este calificată ca fiind o sancțiune administrativă, din punctul de vedere al Curții Europene a Drepturilor Omului, amenda este considerată sancțiune penală, procedura aplicării sale supunându-se rigorilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în mod constant, în jurisprudența sa, că noțiunea de „acuzație în materie penală“ la care se referă art. 6 din Convenție are un înțeles de sine stătător, independent de calificarea dată în dreptul intern al statelor. Această interpretare creează, pentru state, obligația stabilirii unor reguli de judecată conforme cu garanțiile art. 6 din Convenție, în cazul contravențiilor care, în conformitate cu exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, intră în domeniul penal. Autorul excepției susține că prevederile de lege criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție. Dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. O lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție, numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. În acest context, autorul excepției apreciază că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 noiembrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, nu poate fi considerată „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, întro măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Astfel, autorul excepției susține că sintagma „specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste activități interzise și sancționate. Potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii procesual penale, Curtea Constituțională a statuat, în mod repetat, în jurisprudența sa, obligația legiuitorului de a edicta norme clare, precise și previzibile. În acest sens invocă Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, paragraful 23, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, paragrafele 24 și 25, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Având în vedere considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională pune, în mod esențial, accentul pe respectarea exigențelor de calitate a legislației interne, legislație care, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate (normele care guvernează materia interceptării comunicațiilor trebuie reglementate la nivel de lege), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate – să își corecteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat). … 6.<!–>În continuare, autorul excepției susține că dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 334/2006 nu stabilesc o interdicție a cărei nesocotire se impune a fi sancționată, ci o excepție de la regulă. În textul de lege criticat legiuitorul a stabilit atât o interdicție, cât și excepții de la această interdicție. Mai mult, interdicția prevăzută în cuprinsul art. 16 are caracter general, textul criticat stabilind că partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990. Or, o astfel de reglementare este în totală contradicție cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sens în care invocă prevederile art. 36 alin. (1) și ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. În acest sens, se susține că excepția prevăzută de textul de lege criticat nu poate constitui o faptă contravențională ce se impune a fi sancționată, pentru că îi lipsește obiectul reglementării. Or, potrivit art. 23 alin. (12) din Constituție, nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. Acestea se coroborează cu prevederile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege. După cum se observă, din modul în care au fost redactate aceste dispoziții legale, rezultă că fapta nu poate fi considerată contravenție, dacă nu există o lege care să prevadă acest lucru (nullum crimen sine lege) și nicio sancțiune administrativă nu poate fi aplicată, dacă ea nu este prevăzută de lege pentru fapta comisă (nulla poena sine lege). Legalitatea incriminării și a pedepsei apare astfel ca una dintre cele mai importante limitări, reprezentând principala garanție a securității juridice a persoanei în fața dreptului administrativ sau penal. Această împrejurare are drept consecință punerea instanțelor în imposibilitatea de a realiza un control eficient și real de legalitate și temeinicie, în condițiile în care nu se poate aprecia în ce măsură sancțiunea contravențională aplicată se încadrează în limitele prevăzute de lege pentru faptele săvârșite și respectă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu privire la criteriile de individualizare a sancțiunii, constituind, de asemenea, și o încălcare a principiului legalității care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate. … 7.–>În final, autorul excepției solicită admiterea acesteia, având în vedere caracterul obligatoriu al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în temeiul art. 20 din Constituție. De asemenea, arată că procesul-verbal, adică actul contestat, a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care dispun că actul sancționator trebuie să cuprindă în mod obligatoriu actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. … 8.<!–>Judecătoria Bistrița – Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, acestea stabilind în mod expres activitățile pe care partidele politice le pot desfășura în scopul obținerii veniturilor necesare desfășurării activității, nefiind incompatibile cu art. 1 alin. (5) și art. 23 alin. (12) din Constituție. … 9.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.<!–>Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, din analiza textului de lege criticat reiese faptul că acesta stabilește în mod expres activitățile pe care partidele politice le pot desfășura în scopul obținerii veniturilor necesare desfășurării activității. Prin urmare, desfășurarea oricăror altor activități generatoare de venit în afara celor menționate de textul de lege criticat este interzisă, fiind sancționată contravențional. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut: (1)–>Partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Fac excepție următoarele activități din care partidele politice pot obține venituri:a)<!–>editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii; … b)–>vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acțiuni culturale, sportive, precum și la întruniri și seminare cu tematică politică, economică sau socială; … c)<!–>vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic; … d)–>serviciile oferite către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor prevăzute la lit. b); … e)<!–>închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu, fără a aduce atingere moralei publice, ordinii sau imaginii partidului politic; … f)–>înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puțin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepția partidelor politice aflate în curs de dizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplică în situația bunurilor imobiliare moștenite; … g)<!–>înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii; … h)–>subînchirierea spațiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)-(3), pentru organizarea birourilor parlamentare, fără ca valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de subînchiriere să depășească valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de închiriere încheiat cu autoritățile locale. Cheltuielile de întreținere aferente spațiului subînchiriat revin biroului parlamentar, conform contractului încheiat; … i)<!–>emiterea carnetelor/legitimațiilor de membru al partidului politic. … … 14.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie și ale art. 23 alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. De asemenea, se invocă dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat stabilește în mod expres activitățile pe care partidele politice le pot desfășura în scopul obținerii veniturilor necesare desfășurării activității. Astfel, regula prevăzută de art. 16 alin. (1) este aceea că partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Excepțiile de la această regulă, adică activitățile permise din care partidele politice pot obține venituri, sunt stabilite la lit. a)-i) ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006. Lit. h) a art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 stabilește că este permisă subînchirierea spațiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)-(3), pentru organizarea birourilor parlamentare, fără ca valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de subînchiriere să depășească valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de închiriere încheiat cu autoritățile locale, iar cheltuielile de întreținere aferente spațiului subînchiriat revin biroului parlamentar, conform contractului încheiat. … 16.–>Referitor la critica autorului privind lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmei „activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990“ cuprinse de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, deoarece această sintagmă nu permite subiecților să înțeleagă care sunt activitățile interzise și sancționate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). De asemenea, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni contra României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune. Totodată, aceeași instanță a mai reținut că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una din tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. Funcția decizională acordată instanțelor servește tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent. … 17.<!–>Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că textul de lege criticat – art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 – prevede în mod expres activitățile pe care partidele politice le pot desfășura în scopul obținerii veniturilor necesare desfășurării activității, stabilind regula că partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă întro măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. În consecință, critica de neconstituționalitate privind neclaritatea textului de lege criticat este neîntemeiată. … 18.–>Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 334/2006, prin raportare la art. 23 alin. (12) din Constituție, privind principiul legalității pedepsei, Curtea constată că, potrivit normei constituționale invocate, nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. Autorul excepției susține că încălcarea art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 334/2006 „nu poate constitui o faptă contravențională ce se impune a fi sancționată, pentru că îi lipsește obiectul reglementării“. Cu privire la această critică, Curtea reține netemeinicia acesteia, deoarece sancțiunea pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 este reglementată de art. 52 alin. (1) din aceeași lege, potrivit căruia constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege. Prin urmare, desfășurarea oricăror altor activități generatoare de venit în afara celor menționate expres la lit. a)-i) ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 este interzisă, fiind sancționată contravențional. … 19.<!–>Referitor la critica privind încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, „legislația contravențională din România, similară celei germane, intră sub prevederile art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, și Decizia nr. 411 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2014, paragrafele 23-26), însă dispozițiile de lege criticate nu sunt norme de procedură care să aibă legătură cu garanțiile dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenție, ci stabilesc, în mod expres și clar, atât regula că partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, cât și excepțiile de la această regulă, și anume activitățile pe care partidele politice le pot desfășura în scopul obținerii veniturilor necesare desfășurării activității. De asemenea, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 prevede că încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege constituie contravenție, stabilind și pedeapsa amenzii. … 20.–>În final, cu privire la susținerile autorului excepției potrivit cărora actul contestat, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care dispun că actul sancționator trebuie să cuprindă în mod obligatoriu actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, Curtea reține că aceste susțineri privesc aspecte ce țin de aplicarea legii de către instanța judecătorească în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, nefiind de competența Curții Constituționale. … 21.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 9.842/190/2015 al Judecătoriei Bistrița – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Bistrița – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Ioana Marilena Chiorean<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește