DECIZIA nr. 389 din 6 iunie 2018

<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, obiecție formulată de un număr de 62 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, în temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 2.<!–>Cu Adresa nr. 2/4.307 din 3 mai 2018, Secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.291 din 3 mai 2018 și constituie obiectul Dosarului nr. 642A/2018. … 3.–>În motivarea sesizării de neconstituționalitate autorii formulează critici de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la dispozițiile articolului unic pct. 1, 2 și 3 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, precum și cu privire la lege, în ansamblul său. … 4.<!–>Analizând legile speciale care reglementează sectorial cele șapte profesii menționate în Directiva 2005/36/CE, autorii obiecției observă că acestea prevăd că, pentru a exercita profesia, profesionistul trebuie să fie membru al organismului profesional respectiv. În vederea transpunerii Directivei 2013/55/CE, Guvernul și Parlamentul României au modificat și completat legile speciale pentru profesiile reglementate, fără să modifice sau să elimine însă prevederea prin care, pentru a-și exercita profesia, profesioniștii trebuie să facă parte din organismul profesional în cauză, singura excepție fiind legea care reglementează profesia de medic veterinar. Parlamentul României a propus înlocuirea prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 160/1998, cu textul care prevede obligativitatea suspendării calității de membru al Colegiului Medicilor Veterinari, în cazul medicilor veterinari care sunt funcționari publici. Prin această modificare legislativă, practic profesia de medic veterinar este dereglementată, iar consecințele vor fi extrem de grave în ceea ce privește exercitarea profesiei, dar mai ales în ceea ce privește libertatea de mișcare și de stabilire a medicilor veterinari în țările membre ale Uniunii Europene. Dacă medicul veterinar funcționar public este suspendat din Colegiul Medicilor Veterinari, pe durata suspendării calității de membru este suspendat și dreptul de liberă practică medicală veterinară, precum și dreptul de a utiliza parafa. Or, restrângerea unor drepturi și libertăți, printre care dreptul la asociere și dreptul la muncă, prevăzute de art. 9, art. 40 alin. (1) și art. 41 din Constituție, este posibilă doar în condițiile stipulate de art. 53 din Constituție, iar speța de față nu se încadrează în niciuna dintre condițiile stipulate de norma constituțională. De asemenea, sunt încălcate și dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție, prin aceea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 nu respectă legislația europeană din domeniu, iar textul nu este pus în acord cu Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 1 martie 2018, pronunțată în Cauza 297/16. … 5.–>În ceea ce privește eliminarea competenței exclusive a medicului veterinar referitoare la comercializarea cu amănuntul și utilizarea produselor medicinale veterinare, autorii sesizării susțin că, prin modificarea art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998, se încalcă prevederile art. 15 din Directiva 2006/123/CE, coroborată cu Directiva 2005/36/CE, întrucât aceste activități sunt rezervate profesiei de medic veterinar. Totodată, nu sunt respectate nici prevederile art. 168 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Eliminarea din textul legii a dreptului exclusiv al medicului veterinar de a comercializa cu amănuntul și de a utiliza medicamentele veterinare, dă posibilitatea oricărei persoane care nu este calificată în domeniul medical veterinar să efectueze astfel de activități, punând în pericol sănătatea publică. În acest context, trebuie subliniat că eliminarea calității de asociat majoritar a unui medic veterinar, din acționariatul farmaciilor și punctelor farmaceutice veterinare, va da posibilitatea oricărei persoane, indiferent de pregătire, să înființeze astfel de unități, iar obiectivul principal va fi efectiv comerțul. Prin urmare, numărul farmaciilor și al punctelor farmaceutice veterinare va crește exponențial, lucru care va face imposibil controlul circulației medicamentului veterinar în România. Tot astfel, va crește posibilitatea comercializării produselor medicinale fără prescripție medicală veterinară, crescând și riscurile pentru sănătatea publică și mediul înconjurător. … 6.<!–>Noua reglementare „dă posibilitatea ca personalul cu studii medii (tehnician/asistent veterinar) să utilizeze și să administreze produsele medicinale din categoria stupefiante și psihotrope, în condițiile în care, conform Legii nr. 339/2005 și normelor de aplicare ale acesteia, doar medicul veterinar are dreptul de a prescrie, utiliza și administra astfel de produse. Ținerea la zi a registrului de evidență al substanțelor stupefiante și psihotrope este sub responsabilitatea și semnătura medicului veterinar. Medicul veterinar consemnează în registrul zilnic substanța utilizată, cantitatea etc. Astfel, se încalcă Directiva 36/2005, deoarece singura profesie, care are competențe dobândite prin curricula obligatorie să utilizeze produsele medicinale veterinare la animale, este cea de medic veterinar. Activitatea medicilor veterinari este una rezervată prin Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne“. … 7.–>În concluzie, autorii obiecției de neconstituționalitate solicită admiterea criticilor și constatarea neconstituționalității Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, în ansamblul ei, cât și a prevederilor articolului unic pct. 1, 2 și 3 din lege, în special. … 8.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a comunica punctul lor de vedere. … 9.–>Președintele Camerei Deputaților a transmis, cu Adresa nr. 2/5.069/23 mai 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.986 din 23 mai 2018, punctul său de vedere cu privire la sesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 642A/2018. … 10.<!–>Cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate, Președintele Camerei Deputaților susține că acestea „se fundamentează pe eronate interpretări ale unor prevederi constituționale, motivele expuse de autorii sesizării fiind, fără putință de tăgadă în dezacord cu jurisprudența Curții Constituționale“. Arată că, „după ce fac un întreg istoric al cursului urmat de actul normativ și al evoluției legislației în materia medicinii veterinare, uitând însă să amintească și de ultima decizie a Curții Constituționale cu privire la același proiect de lege, respectiv Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, autorii sesizării caută să găsească noi motive de neconstituționalitate pe care, se pare, nu le-au observat la data primei sesizări“. … 11.–>În ceea ce privește critica referitoare la suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor Veterinari, pe perioada exercitării unei funcții publice, Președintele Camerei Deputaților arată că „modificarea este foarte clar motivată de necesitatea asigurării corelării prevederilor Legii nr. 160/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu cele aplicabile în materia funcției publice, având în vedere că, pentru medicii veterinari care ocupă sau vor ocupa funcții publice, sunt aplicabile, pe perioada ocupării funcției publice, dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile altor acte normative subsecvente. … 12.<!–>Astfel cum a fost subliniat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin Adresa nr. 5.276/10.02.2016, înregistrată la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cu nr. 4.899/15.02.2016, având în vedere atribuțiile Colegiului Medicilor Veterinari, acesta nu poate fi încadrat în accepțiunea organizațiilor profesionale sau a altor organizații având ca scop protejarea intereselor profesionale menționate de prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi se referă la organizații cu caracter sindical, care reprezintă și promovează interesele funcționarilor publici în raport cu instituția angajatoare, Colegiul Medicilor Veterinari reprezentând un organism de evidență și gestiune a medicilor veterinari care exercită o profesie liberală. Pe cale de consecință, în situația în care un medic veterinar înscris în Colegiul Medicilor Veterinari este numit într-o funcție publică, acestuia este firesc să i se suspende calitatea de membru din Colegiul Medicilor Veterinari cu toate drepturile și obligațiile ce decurg de aici. […] Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor Veterinari, deci a exercitării profesiei de medic veterinar, are scopul de a preîntâmpina starea de incompatibilitate cu funcția publică dobândită și constituie o măsură care întregește statutul juridic al medicului veterinar, statut care a constituit obiectul modificărilor operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017“. … 13.–>În ceea ce privește afirmația autorilor sesizării referitoare la încălcarea art. 34 alin. (1) și (2) și a art. 35 din Constituție, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 nu garantează dreptul la ocrotirea sănătății, nu asigură sănătatea publică a cetățenilor și nu asigură dreptul la un mediu înconjurător sănătos, Președintele Camerei Deputaților susține că scopul urmărit prin promovarea ordonanței este tocmai protejarea acestor drepturi. „Prin aceasta se asigură atât controlul asupra produselor medicinale veterinare, produselor biologice, stupefiante, psihotrope și injectabile și se elimină interpretările abuzive privind crearea unor drepturi exclusive în favoarea medicului veterinar de liberă practică, în înființarea și deținerea unităților farmaceutice veterinare, în eliberarea și utilizarea produselor mai sus menționate. De altfel, dacă ar fi ținut cont de paragrafele 63-72 din Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018 a Curții Constituționale, autorii s-ar fi putut abține în a contesta autoritatea unui lucru deja judecat“. … 14.<!–>Având în vedere considerentele expuse, Președintele Camerei Deputaților consideră obiecția de neconstituționalitate ca neîntemeiată și propune respingerea acesteia ca atare. … 15.–>Președintele Senatului și Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al Președintelui Camerei Deputaților, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și prevederile Constituției, reține următoarele:<!–>16.–>Actul de sesizare în Dosarul Curții Constituționale nr. 642A/2018 are ca obiect al criticilor de neconstituționalitate dispozițiile art. unic pct. 1, 2 și 3 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, precum și legea, în ansamblul său. … 17.<!–>Autorii sesizării susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 9, art. 34 alin. (1) și (2), art. 35, art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (1) și ale art. 53. … 18.–>În vederea soluționării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acesteia. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată prin raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.“ Astfel, se constată că actul supus controlului de constituționalitate este o lege adoptată de Parlamentul României, sesizarea fiind formulată de un număr de 55 de deputați aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, subiect de drept care întrunește, potrivit dispozițiilor legale, calitatea de titular al sesizării Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate. … 19.<!–>Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată și prin raportare la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este de două zile“. … 20.–>Cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate, Curtea reține că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, a fost depus la Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 10 octombrie 2017, ulterior primirii Avizului Consiliului Legislativ (adoptat la data de 25 septembrie 2017), prin care această autoritate a avizat favorabil inițiativa, cu unele observații și propuneri punctuale. Biroul Permanent al Senatului a aprobat dezbaterea inițiativei legislative în procedură de urgență. … 21.<!–>La data de 7 noiembrie 2017, proiectul de lege a fost aprobat, cu modificări și completări, de Senat, și înaintat, ulterior, spre Camera decizională. La data de 13 decembrie 2017, Camera Deputaților, în temeiul art. 75 și art. 76 alin. (2) din Constituție, a adoptat, cu modificări și completări, legea și a trimis-o spre promulgare Președintelui României în data de 20 decembrie 2017. … 22.–>Prin urmare, întrucât legea a fost adoptată în procedură de urgență, în speță, este aplicabil art. 15 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992 referitor la termenul de 2 zile. Legea a fost depusă la Secretarul general al Camerei Deputaților și la cel al Senatului la data de 18 decembrie 2017 și trimisă spre promulgare la data de 20 decembrie 2017. La data de 20 decembrie 2017, un număr de 55 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal a formulat o obiecție de neconstituționalitate, care a constituit obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.942A/2017. Obiecția de neconstituționalitate a fost soluționată prin Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 20 februarie 2018. Prin decizia pronunțată de Curte au fost respinse criticile și s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar. În temeiul art. 77 alin. (3) din Constituție, prin Adresa nr. 1.192 din 15 februarie 2018, Curtea Constituțională a transmis Președintelui României decizia menționată, de la data primirii acesteia începând să curgă termenul de promulgare de 10 zile. În interiorul acestui termen, la data de 20 februarie 2018, Președintele României a formulat, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție, cerere de reexaminare a legii pe care a trimis-o Parlamentului. … 23.<!–>La data de 20 martie 2018, plenul Senatului a respins cererea de reexaminare, a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, pe care a înaintat-o Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională. La data de 25 aprilie 2018, Camera Deputaților a respins cererea de reexaminare și a adoptat legea într-o formă identică față de cea adoptată în procedura inițială. … 24.–>Ulterior, în data de 2 mai 2018, legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității actului normativ, iar în data de 4 mai 2018, legea a fost trimisă spre promulgare Președintelui României. În data de 7 mai 2018, un număr de 62 de deputați, aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal a formulat o nouă sesizare de neconstituționalitate, care constituie obiectul prezentei cauze. Prin urmare, varianta redacțională a legii supusă controlului de constituționalitate, prin prezenta cerere, este identică cu forma supusă controlului de constituționalitate în urma căruia a fost pronunțată Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 1 februarie 2018. … 25.<!–>În acest context factual, Curtea va analiza problema admisibilității prezentei sesizări. Astfel, pornind de la jurisprudența sa constantă, potrivit căreia termenele instituite de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 au un caracter de protecție pentru titularii dreptului de sesizare a instanței constituționale, neexistând nicio sancțiune dacă aceștia sesizează instanța constituțională după expirarea acestora, cu condiția ca legea să nu fi fost promulgată în prealabil de Președintele României, în termenele constituționale de 20 de zile, respectiv 10 zile, după caz, Curtea apreciază că, în ipoteza întreruperii termenului de promulgare, admisibilitatea sesizării nu poate fi raportată decât la termenele stabilite de lege și de Constituție, iar nu la lipsa decretului de promulgare. Cu alte cuvinte, după expirarea termenului de 5 zile sau 2 zile, după caz, și a termenului de 20 de zile sau de 10 zile, după caz, în care legea ar fi fost promulgată în lipsa cauzei de întrerupere a procedurii de promulgare (sesizarea anterioară a instanței constituționale), titularii dreptului de a sesiza instanța constituțională pierd acest drept, cu consecința că obiecțiile de neconstituționalitate formulate peste aceste termene vor fi respinse ca inadmisibile. Un nou drept de a sesiza Curtea se naște după reexaminarea legii în Parlament, în cazul în care în urma efectuării controlului s-a constatat neconstituționalitatea legii criticate. Într-o atare ipoteză devin incidente dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate, de această dată, cu dispozițiile art. 77 alin. (3) din Constituție, care prevăd termenul de promulgare de 10 zile, aplicabil în ipoteza legii adoptate de Parlament, după reexaminare. … 26.–>Potrivit jurisprudenței recente și constante a Curții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, Decizia nr. 299 din 3 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 14 mai 2018, sau Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018), „o interpretare contrară, bazată pe ideea că nu există un termen- limită pentru sesizarea instanței de contencios constituțional, ar conduce la concluzia că formularea unei sesizări de neconstituționalitate, ce determină întreruperea termenului de promulgare, creează o situație în care, subiectele de drept prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție pot sesiza sine die instanța constituțională, lipsind de efecte juridice dispozițiile legale și constituționale referitoare la termenele de exercitare a drepturilor procesuale în fața acesteia. S-ar putea ajunge la situația în care titularii dreptului de sezină ar formula alternativ și succesiv, pe motive identice sau diferite, un număr nelimitat de obiecții de neconstituționalitate cu privire la o anumită lege, împrejurare care ar prelungi nepermis procedura legislativă, blocând indirect finalizarea acestei proceduri și, deci, intrarea în vigoare a actului adoptat de Parlament. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, instituirea prin lege a unor termene nu are ca scop decât disciplinarea raporturilor juridice născute între părți și preîntâmpinarea unei conduite abuzive, șicanatorii, a titularilor dreptului pentru care se instituie obligația respectării acestor termene. Prin urmare, odată reglementate termenele procedurale și substanțiale care vizează raporturile constituționale dintre autoritățile publice, termene care au ca finalitate stabilirea unei rigori în derularea procedurii legislative, respectarea acestora se impune cu forță egală tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza art. 146 lit. a) din Constituție, care sunt obligate deopotrivă să se încadreze în prescripția legală dacă apreciază că sunt temeiuri pentru sesizarea Curții Constituționale“. … 27.<!–>Mai mult, Curtea a constatat că, „pentru a avea caracter legitim, exercitarea drepturilor legale și constituționale trebuie să se realizeze, în acord cu prevederile art. 57 din Constituție, cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți. Cu alte cuvinte, numai exercitarea dreptului cu bună-credință, în interiorul termenelor instituite de legiuitorul constituant sau ordinar, are caracter legitim și se bucură de protecția oferită de lege și Constituție“. … 28.–>În concluzie, prin Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, paragraful 70, Curtea a statuat că o sesizare a Curții Constituționale: (i) va fi întotdeauna admisibilă dacă se realizează în interiorul termenelor legale de 5 zile, respectiv 2 zile, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, (ii) va fi admisibilă după depășirea termenului legal prevăzut de Legea nr. 47/1992, în interiorul termenelor de promulgare de 20 de zile, respectiv 10 zile, prevăzute de art. 77 alin. (1) și alin. (3) din Constituție, însă condiționat de nepromulgarea legii, (iii) va fi admisibilă în ipoteza întreruperii termenului de promulgare, ca urmare a formulării în prealabil a unei alte sesizări de neconstituționalitate, doar dacă s-a realizat în interiorul termenului de promulgare de 20 de zile, respectiv de 10 zile, pe care titularul sesizării l-ar fi avut la dispoziție ipotetic, dacă nu ar fi intervenit cazul de întrerupere a procedurii promulgării. Dimpotrivă, dacă nu sunt întrunite condițiile cu privire la termenele stabilite de lege și de Constituție, sesizarea Curții va fi respinsă ca inadmisibilă. … 29.<!–>În cauza dedusă judecății, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 a fost supusă controlului de constituționalitate, în termenele legale și constituționale menționate mai sus, soluționat printr-o decizie de respingere a criticilor de neconstituționalitate. Potrivit procedurii constituționale, această lege a fost trimisă la promulgare Președintelui României, care a declanșat procedura de reexaminare a legii, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție. După parcurgerea acestei proceduri, Parlamentul a respins cererea de reexaminare și a adoptat legea, cu un conținut identic. … 30.–>Având în vedere considerentele deciziei antereferite, Curtea constată că formularea obiecției de neconstituționalitate, în prezenta cauză, se încadrează în ipoteza a doua din paragraful 70 al Deciziei nr. 67 din 21 februarie 2018, referitoare la termenul de 10 zile de promulgare, conform art. 77 alin. (3) din Constituție. … 31.<!–>Analizând procedura parcursă de lege până în acest moment, sub aspectul termenelor de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, reținem că acestea au început să curgă începând cu data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor Parlamentului, în vederea exercitării acestui drept (18 decembrie 2017 – forma inițială a legii, respectiv 2 mai 2018 – aceeași formă adoptată în urma reexaminării) și s-au împlinit la data la care ar fi expirat termenul de promulgare de 20 de zile sau de 10 zile, după caz, prevăzut de art. 77 alin. (1), respectiv de art. 77 alin. (3) din Constituție, care a fost întrerupt ca urmare a formulării în prealabil a sesizării de neconstituționalitate, respectiv a cererii de reexaminare. Cu alte cuvinte, termenul de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale începe întotdeauna să curgă imediat după finalizarea procedurii de adoptare a legii în Parlament și este același pentru toate subiectele de drept care, potrivit Constituției, au îndrituirea de a învesti Curtea cu efectuarea controlului de constituționalitate. … 32.–>Având în vedere că, în cauza de față, sesizarea a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale în data de 7 mai 2018, deci în interiorul termenului de 10 de zile, care a început să curgă din 2 mai 2018, dată la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor Parlamentului în vederea exercitării acestui drept, s-ar putea trage concluzia că prezenta sesizare întrunește condițiile prevăzute de lege și Constituție, privind termenele instituite de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 77 alin. (3) din Constituție. Însă, ținând seama că legea adoptată în urma reexaminării solicitate de Președintele României are un conținut identic cu legea adoptată inițial de Parlament, constatăm că obiecția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, și anume aceea că, din perspectiva unor critici de neconstituționalitate intrinsecă, numai o lege care a suportat modificări în urma parcurgerii procedurii parlamentare, ca urmare a admiterii totale sau parțiale a cererii de reexaminare, poate face obiectul unui nou control de constituționalitate și numai în limitele modificărilor ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. Aceeași concluzie a fost consacrată și prin Decizia nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018, deciziile nr. 251 și nr. 252 din 19 aprilie 2018, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 4 mai 2018, respectiv nr. 399 din 9 mai 2018, Decizia nr. 299 din 3 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 14 mai 2018, sau Decizia nr. 334 din 10 mai 2018*), încă nepublicată. În cuprinsul acestora, Curtea a statuat că, prin formularea unei sesizări privind neconstituționalitatea unei legi adoptate de Parlament în procedura reexaminării, nu pot fi exprimate critici de neconstituționalitate noi cu privire la texte care nu au fost avute în vedere în procesul reexaminării. Astfel, în mod explicit, în Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, paragraful 32, Curtea a statuat că, „indiferent că o cerere de reexaminare a fost admisă/admisă în parte/respinsă, pot forma obiectul controlului a priori de constituționalitate numai dispozițiile legale supuse unor intervenții legislative în procedura de reexaminare, precum și procedura de adoptare a legii în urma cererii de reexaminare, cu titlu exemplificativ, reținându-se cvorumul de ședință, majoritatea de vot sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului. În măsura în care titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale prevăzuți la art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție formulează o obiecție de neconstituționalitate fără a contesta diferența specifică dintre varianta redacțională a legii reexaminate și cea inițială a legii, Curtea urmează să constate inadmisibilitatea acesteia“.*) Decizia Curții Constituționale nr. 334 din 10 mai 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018.<!–> … 33.–>Curtea constată că cererea de reexaminare a fost respinsă de Parlament, astfel că obiecția de neconstituționalitate, formulată în interiorul termenului de 10 zile, prevăzut de art. 77 alin. (3) din Constituție, nu mai poate viza critici de neconstituționalitate intrinsecă, ci doar critici de neconstituționalitate extrinsecă cu privire la procedura de adoptare a legii. Or, analizând criticile formulate în cauza de față, reținem că acestea vizează exclusiv pretinsa neconstituționalitate intrinsecă a legii: atât aspecte cu privire la care Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018, în sensul constatării conformității lor cu Legea fundamentală, critici pe care autorii obiecției le reiterează, cât și aspecte a căror constituționalitate nu a fost contestată prin intermediul obiecției de neconstituționalitate formulate în termenele prevăzute de lege și Constituție, și pe care autorii sesizării înțeleg să le supună controlului Curții în prezenta cauză. Prin urmare, întrucât toate criticile formulate în prezenta cauză vizează conținutul normativ al unor dispoziții ale legii în forma adoptată inițial de Parlament și menținută în urma parcurgerii procedurii de reexaminare, pentru care termenul de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale a început să curgă din data de 18 decembrie 2017, fiind epuizat la data prezentei sesizări, Curtea constată că instanța constituțională nu este îndrituită să efectueze un astfel de control, fiind depășit stadiul procedural în care ar fi putut fi formulate critici de neconstituționalitate. … 34.<!–>În considerarea argumentelor expuse, care vizează atât regularitatea sesizării sale, cât și sfera sa de competență, Curtea urmează a constata că nu a fost legal sesizată, drept pentru care va respinge ca inadmisibilă obiecția de neconstituționalitate. … 35.–>Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi**),**) A se vedea opinia separată formulată cu privire la Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018.<!–> …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate privind neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, obiecție formulată de un număr de 62 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2018.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent-șef, –>
Mihaela Senia Costinescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește