DECIZIA nr. 390 din 6 iunie 2017

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>11.–>Prin Sentința civilă nr. 10.892 din 14 iunie 2016 și Încheierea nr. 3.205 din 15 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr. 25.597/299/2016 și nr. 9.107/318/2016, Judecătoria Sector 1 București și Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Clotilde Marie Brigitte Armand și de Nicolae Costinel State în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale privind stabilirea rezultatelor alegerilor și atribuirea mandatului de primar al Sectorului 1 București, respectiv al Municipiului Târgu Jiu. … 12.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se arată că este de notorietate că, într-o confruntare electorală, primarul aflat în funcție are prima șansă într-un sistem cu un singur tur de scrutin; din moment ce textele legale criticate reglementează alegerea într-un singur tur de scrutin, rezultă că are loc o discriminare între titularul curent al funcției de primar și ceilalți competitori electorali, întrucât are un anume avantaj/ascendent asupra contracandidaților săi. În susținerea acestei afirmații este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 30 iunie 1992, prin care s-a constatat constituționalitatea limitării dreptului de a candida a prefecților și subprefecților în alegerile parlamentare în circumscripția în care își exercită funcția sau și-au exercitat-o în ultimele șase luni. … 13.–>Se mai arată că alegerea primarilor prin majoritate relativă, adică într-un singur tur de scrutin, cu excepția balotajului, a fost legiferată prin Legea nr. 129/2011, iar, în expunerea de motive a acesteia, au fost invocate două motive în susținerea soluției unui singur tur de scrutin, și anume: egalitatea de tratament și criza financiară. … 14.<!–>Cu privire la primul motiv, se apreciază că acesta este unul fals, invocându-se Decizia Curții Constituționale nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008. Având în vedere decizia antereferită, autorul excepției de neconstituționalitate concluzionează că modul de alegere a primarului, instituție de rang constituțional, trebuie să respecte riguros exigențele Constituției, fiind necesară reglementarea alegerii sale în două tururi de scrutin, spre deosebire de alte instituții, precum cea a președintelui Consiliului județean, a cărui alegere poate rămâne la latitudinea exclusivă a legiuitorului ordinar, care nu este ținut de prevederile Constituției să o reglementeze într-un fel anume. … 15.–>Cu privire la cel de-al doilea motiv, se arată că motivul conjunctural care justificase soluția legislativă cuprinsă în Legea nr. 129/2011 a devenit caduc. Cu toate acestea, legiuitorul a preluat în noua reglementare aceeași soluție legislativă a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, fără să ofere nicio explicație cu privire la aceasta. … 16.<!–>Se apreciază că, prin alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, nu se asigură reprezentativitatea acestora. Se realizează o paralelă între „instituțiile alese de tip individual“, respectiv Președintele României și primarul, punctându-se faptul că primul este ales în două tururi de scrutin, pentru a se asigura reprezentativitatea sa. Faptul că legiuitorul constituțional a lăsat modalitatea de alegere a primarului la nivelul legislației infraconstituționale nu înseamnă că legiuitorul infraconstituțional poate adopta orice soluție în mod discreționar. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 471 din 14 noiembrie 2013, prin care aceasta a stabilit, în materia referendumului, că majoritatea necesară pentru luarea unei decizii nu poate fi stabilită în mod discreționar, iar acest considerent se aplică mutatis mutandis în privința alegerii primarilor. … 17.–>Se apreciază că instituția primarului este unul dintre acele organe prin care poporul român își exercită suveranitatea, conform art. 2 din Constituție. Reprezentativitatea acesteia nu poate fi asigurată prin cea mai redusă majoritate posibilă, cea relativă. Se arată că există trei criterii de garantare a reprezentativității, respectiv, cvorum de participare peste 50% (30% în materia referendumului); majoritate de vot simplă în primul tur de scrutin și majoritate simplă în turul al doilea de scrutin, în condițiile în care în primul tur nu s-a obținut o asemenea majoritate de vot. Or, niciunul dintre aceste criterii nu se regăsește în privința modului de alegere a primarului, astfel încât nu se asigură reprezentativitatea acestuia. Se ajunge ca un candidat la această funcție, care nu obține majoritatea simplă, să înfrângă voința majorității, din moment ce majoritatea nu l-a votat. … 18.<!–>Concluzionând, se apreciază că textul legal criticat favorizează primarii în funcție, impune o ingerință excesivă asupra dreptului la vot, din moment ce, prin efectul său, procesul electoral încetează la momentul primului tur de scrutin și încalcă reprezentativitatea funcției, toate acestea echivalând cu încălcarea art. 2, art. 36 alin. (1) și art. 37 alin. (1) din Constituție. … 19.–>Judecătoria Sector 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că sistemul de alegere a primarului într-un singur tur de scrutin cu votul majorității relative a cetățenilor este lipsit de reprezentativitate. Se deschide calea câștigării alegerilor de către un candidat care nu reprezintă interesele comune ale majorității persoanelor care s-au prezentat la urne. … 20.<!–>Astfel, în măsura în care o categorie omogenă și majoritară de alegători este pusă în situația de a alege între doi sau mai mulți candidați având un profil asemănător, șansele ca această categorie de alegători de desemneze un primar scad direct proporțional cu numărul unor astfel de candidați înscriși pe listele electorale și, ca un corolar al acestei situații, în ipoteza în care categoriei minoritare de alegători i se oferă posibilitatea de a alege un singur candidat, șansele acestui candidat de a fi ales primar cresc pe măsură ce electoratul majoritar este tot mai divizat. Astfel, voința minoritară va prevala asupra celei majoritare, ceea ce înseamnă că sistemul de alegere reglementat prin norma legală criticată nu are ca efect desemnarea celui mai potrivit și mai reprezentativ candidat, ci a celui al cărui electorat este mai puțin divizat. Prin urmare, se creează premisele ca administrarea unității administrativ-teritoriale să se realizeze de către un candidat nereprezentativ și în dezacord cu interesele majorității alegătorilor. … 21.–>Având în vedere cele expuse, se apreciază că are loc o încălcare a dreptului de a alege și a celui de a fi ales, în timp ce principiul autonomiei locale este susceptibil a fi încălcat la rândul său. Se mai propun extinderea controlului de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, în redactarea avută după modificarea acesteia prin Legea nr. 129/2011 și până la abrogarea sa prin Legea nr. 115/2015. … 22.<!–>Judecătoria Târgu Jiu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin nu are ca efect afectarea dreptului de a alege, drept ce nu este condiționat de manifestarea acestuia în unul sau în două tururi de scrutin. Nu se îngrădește nici dreptul de a fi ales ca primar de faptul că legiuitorul a stabilit condițiile în care se declară ales un primar, respectiv candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. … 23.–>Această modalitate de alegere a primarului nu are ca efect lipsirea de reprezentativitate a primarului, ce s-ar constitui implicit într-o încălcare a suveranității, în condițiile în care cetățeanul are libertatea deplină de a-și exprima votul, ceea ce înseamnă că reprezentativitatea constituțională a candidatului cu cel mai mare număr de voturi valabil exprimate este asigurată. … 24.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 25.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 61 din 14 ianuarie 2010. … 26.<!–>Avocatul Poporului precizează că își menține punctele de vedere exprimate și reținute în Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 și Decizia nr. 292 din 11 mai 2016, potrivit cărora dispozițiile legale sunt constituționale. … 27.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile autorului excepției de neconstituționalitate, precum și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:1.<!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Clotilde Marie Brigitte Armand în Dosarul nr. 25.597/299/2016 al Judecătoriei Sector 1 București și de Nicolae Costinel State în Dosarul nr. 9.107/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă. … 2.–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Sector 1 București și Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent-șef,–>
Benke Károly<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește