DECIZIA nr. 391 din 4 iulie 2023

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 3.976/117/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.323D/2019. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materia reglementată, de exemplu, Decizia nr. 738 din 8 octombrie 2020. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea civilă din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.976/117/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Excepția a fost ridicată de recurentul-reclamant Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea de comunicare de informații de interes public de către pârâtul-intimat Ministerul Justiției, cerere care viza numele și prenumele persoanelor care au responsabilități legate de administrarea portalului just.ro. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile de lege criticate nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate ale normei juridice ce decurg din art. 1 alin. (5) din Constituție și nu respectă dreptul la informație prevăzut de art. 31 din Constituție. Astfel, întrucât prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 exceptează de la comunicare datele cu caracter personal „potrivit legii“, autorul consideră că legiuitorul nu a inclus în mod complet și clar împrejurarea în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicarea informațiilor de interes public [în sensul prevăzut la art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001]. De asemenea, lipsită de claritate și previzibilitate este și norma prevăzută de art. 14 din Legea nr. 544/2001, prin care legiuitorul a reglementat situația în care informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public, respectiv „numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice“. Limitarea comunicării datelor cu caracter personal la acelea care afectează capacitatea de exercitare a funcției publice, indiferent ce înseamnă acest fapt, exclude de la comunicare prenumele și numele tuturor deținătorilor de funcții publice, concluzie vădit injustă și care este contrazisă de practica instituțiilor publice care comunică din oficiu pe propriul site, de exemplu, cel puțin prenumele și numele persoanelor din conducerea instituției. Textul de lege este imposibil de înțeles din punct de vedere semantic, pentru că prenumele și numele cuiva nu au per se proprietatea de a afecta exercitarea funcției publice, în sensul de a-i dăuna. … 6.<!–>Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în jurisprudența sa Curtea Constituțională constatând că prevederile art. 12 din legea criticată sunt expresia dispozițiilor art. 31 din Constituție, invocate ca fiind încălcate. Astfel cum rezultă chiar din titlul Legii nr. 544/2001, obiectul său de reglementare privește doar liberul acces la informațiile de interes public, așa încât informațiile privind datele personale, prin care, potrivit art. 2 lit. c) din lege, „se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă“, sunt exceptate, conform art. 12 alin. (1) lit. d) din lege, de la accesul liber al cetățenilor. Totodată, stabilirea, în concret, dacă anumite informații intră sau nu în sfera noțiunii de informație cu privire la datele personale nu este o problemă de constituționalitate, ci reprezintă un aspect ce ține de competența instanțelor de judecată. … 7.–>Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, care au următorul cuprins: – Art. 12 alin. (1) lit. d):(1)<!–>Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații: […]d)–>informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii. … … – Art. 14 alin. (1):(1)<!–>Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. … … 11.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), care consacră principiul legalității, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 31 privind dreptul la informație. De asemenea, invocă prevederile art. 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 reprezintă o normă ce are un caracter general, prin care se instituie o excepție de la accesul liber al cetățenilor, deoarece legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între dreptul la informație și protecția datelor cu caracter personal, în speță numele persoanei. De la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se poate deroga „în condițiile legii“, unul dintre cazurile ce se circumscriu acestei sintagme fiind cel prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit căruia informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. Din interpretarea coroborată a celor două articole rezultă că informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului, de principiu, nu constituie informații de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor la aceste informații, însă acestea pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. … 13.–>Curtea reține că, prin Decizia nr. 437 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 18 octombrie 2019, paragrafele 14 și 15, și Decizia nr. 367 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2020, paragrafele 18-20, s-a mai pronunțat cu privire la art. 12 alin. (1) lit. d) prin raportare la art. 31 din Constituție, reținând că dreptul fundamental la informație, așa cum este consacrat de norma constituțională evocată, implică dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informație de interes public și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Așadar, dreptul la informație, consacrat de art. 31 din Constituție, se referă numai la informațiile de interes public, sens în care legiuitorul, prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, a precizat că prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultată din activitățile unei autorități publice ori instituții publice, așa cum sunt definite acestea la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001. Or, informațiile la care fac referire dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 nu au caracterul unor informații de interes public, ci sunt informații exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condițiile, cât și situațiile în care se exceptează de la accesul liber al cetățenilor unele categorii de informații. … 14.<!–>Curtea constată că, potrivit art. 1 din Legea nr. 544/2001, unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României, îl constituie accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public. Definiția informațiilor de interes public și a informațiilor cu privire la datele personale este cuprinsă în art. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 544/2001, respectiv prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, iar prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. … 15.–>Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119/1, numele intră sub incidența datelor cu caracter personal. Sfera acestor date cuprinde orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată), direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul ori mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. … 16.<!–>Curtea mai reține că art. 5 din Legea nr. 544/2001 enumeră informațiile de interes public pe care autoritatea sau instituția publică are obligația să le comunice, din oficiu, printre acestea figurând doar numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice. … 17.–>În concluzie, Curtea constată că textele de lege criticate sunt clare, precise și previzibile, iar prin acestea legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între protecția datelor cu caracter personal și dreptul la informație. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condițiile, cât și situațiile în care se exceptează de la accesul liber al cetățenilor unele categorii de informații fără a aduce atingere art. 31 din Constituție, așa cum s-a statuat prin deciziile Curții Constituționale menționate în prealabil. … 18.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.–>Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 3.976/117/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din 4 iulie 2023.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent-șef,<!–>
Mihaela Senia Costinescu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește