DECIZIA nr. 395 din 10 iunie 2021

–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată de Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 17.641/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.630D/2018. …

2.<!–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate invocate și, totodată, solicită modificarea obiectului excepției prin extinderea acestuia la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. De asemenea, a depus o copie a Încheierii de ședință din 24 septembrie 2018, pronunțată de instanța care a dispus sesizarea Curții Constituționale. … 4.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea cererii formulate, întrucât obiectul excepției de neconstituționalitate nu poate fi extins în fața Curții Constituționale. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate, solicită respingerea acesteia ca nefondată, având în vedere că dreptul de a obține un titlu prevăzut de dispozițiile Legii nr. 341/2004 nu este un drept constituțional și, prin urmare, legiuitorul poate reglementa condițiile în care acesta poate fi acordat. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>5.<!–>Prin Sentința civilă nr. 6.076 din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.641/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Ungureanu I. Gheorghe într-o cauză având ca obiect obligația de a face. … 6.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat, prin cerința de a depune, în original, documentele menționate, aduce atingere dreptului de proprietate privată asupra certificatului preschimbat (certificatul seria LRM – U Nr. 00137) și legitimației aferente, care au o valoare istorică și personală deosebită. Totodată, se apreciază că aceste documente se încadrează în noțiunea de „bun“, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestei noțiuni. … 7.<!–>Se afirmă că susținerea făcută în cuprinsul întâmpinării de către pârâtul Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în sensul că nu a fost respectată cerința de a depune documentele prevăzute de lege personal sau prin mandatar, împuternicit prin procură specială autentică, nu are suport legal. În acest sens, se afirmă că această cerință nu există în lege, ci a fost adăugată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, ceea ce contravine dispozițiilor Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 8.–>Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Constituție „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“, iar, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, „Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă“. Însă aceste dispoziții sunt încălcate de Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, care la art. 21 alin. (2) din Normele metodologice prevede că documentele se depun la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 fie personal, fie prin mandatar, împuternicit prin procură specială autentificată. De asemenea, se afirmă că nici art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 nu obligă solicitanții la depunerea cererilor personal sau prin mandatar. Prin urmare, cerința de a depune documentele personal sau prin mandatar, impusă prin art. 21 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004 adaugă la lege, motiv pentru care instanța trebuie să constate nelegalitatea acesteia și să o înlăture de la aplicare. Ca atare, cererea formulată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 341/2004 și documentele atașate puteau fi depuse în orice mod permis de lege care să asigure recepționarea acestora de către entitatea îndreptățită cu soluționarea acesteia.<!–> … 9.–>În final, se menționează că, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, cererea sa și documentele însoțitoare au fost depuse la oficiul poștal în termen, astfel că apărările pârâtei Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 sunt neîntemeiate. … 10.<!–>Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât din analiza textului criticat rezultă că depunerea actelor în original nu are nicio legătură cu dreptul de proprietate privată, având în vedere că vechiul certificat se înlocuiește cu noul certificat în condițiile legii. … 11.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actul de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>13.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă.“ … 15.<!–>Curtea observă că textul criticat face trimitere la prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora(1)–>Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: […]b)<!–>Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989: […]3.–>Luptător cu Rol Determinant – atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului. … … … 16.<!–>În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 136 privind proprietatea și ale art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.–>În prealabil, cu privire la cererea depusă de către autor, de modificare și completare a excepției de neconstituționalitate prin extinderea obiectului acesteia la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită, având în vedere art. 29 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…)“, iar „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată. Obiectul excepției de neconstituționalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică și se completează excepția de neconstituționalitate formulată direct în fața Curții Constituționale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea în același sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, și Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Așa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată. … 18.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 231 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 21 septembrie 2020, excepția fiind respinsă, ca neîntemeiată. … 19.–>Astfel, prin decizia menționată, paragrafele 23-25, Curtea a reținut că scopul legii îl constituie instituirea unei proceduri pentru obținerea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant“, titlu ce semnifică exprimarea recunoștinței statului român față de persoanele care au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Necesitatea schimbării titlurilor a fost consecința faptului că Legea nr. 341/2004, în forma în vigoare la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, nu mai corespundea realităților social-politice și economice actuale, iar aplicarea greșită sau abuzivă generase inechități și multiplicarea numărului beneficiarilor. … 20.<!–>Curtea a observat că, în jurisprudența sa, a mai analizat texte de lege ce impuneau îndeplinirea unor obligații procedurale în vederea obținerii certificatelor corespunzătoare titlurilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, considerentele reținute atunci fiind aplicabile și în prezenta cauză. Astfel, cu acele prilejuri, Curtea a reținut că dreptul de a obține un titlu prevăzut de Legea nr. 341/2004 nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege, și că legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor (a se vedea Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 16, și Decizia nr. 316 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 4 noiembrie 2019, paragraful 21). … 21.–>Referitor la critica privind încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea a observat că instituirea unei proceduri de obținere a unui certificat prin care să se acorde un nou titlu nu aduce atingere textului constituțional invocat. Aceasta deoarece, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Astfel, prin textele de lege criticate s-au reglementat anumite condiții pentru dobândirea certificatului prin care se acordă titlul de Luptător cu Rol Determinant, în acord cu textul constituțional anterior menționat (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012). … 22.<!–>Având în vedere cele menționate, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.–>Curtea constată că, deși autorul excepției invocă în mod formal art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală, în realitate, acesta nu motivează pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil, în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 24.<!–>În final, cu privire la afirmațiile autorului excepției referitoare la procedura de depunere a unor documente la autoritatea cu competențe în domeniu, Curtea reține că acestea nu reprezintă o critică de neconstituționalitate, ci sunt aspecte de fapt de competența instanței învestite cu soluționarea cauzei, deoarece privesc interpretarea și aplicarea legii. … 25.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 17.641/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data 10 iunie 2021.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Bianca Drăghici–>–<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește