DECIZIA nr. 398 din 15 septembrie 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 19 și ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Arabesque – S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 1.468/85/2012/a26 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a IIa civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.010D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006, întrucât autoarea nu motivează în ce fel este afectată imparțialitatea judecătorului prin dispozițiile criticate. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 137 alin. (2) din aceeași lege, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, apreciind că nu se încalcă dispozițiile constituționale invocate, întrucât adoptarea unui plan de reorganizare prin care nu mai sunt satisfăcute anumite creanțe are loc în situația în care din evaluarea bunurilor deținute de debitoare rezultă că aceste creanțe nu ar mai putea fi satisfăcute în procedură, dat fiind rangul acestora. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Decizia nr. 348 din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.468/85/2012/a26, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 pct. 19 și ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Arabesque – S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de autoare împotriva sentinței prin care s-a dispus respingerea contestației formulate de aceasta împotriva tabelului definitiv consolidat de creanțe al debitoarei. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia apreciază că dispozițiile criticate instituie un tratament profund inechitabil între creditori, în funcție de natura procedurii desfășurate în cauză, reorganizare sau faliment. De asemenea, aceasta susține că prevederile art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006 ar putea afecta imparțialitatea judecătorului, întrucât l-ar obliga pe acesta să pronunțe o hotărâre discriminatorie. … 6.<!–>Nu în ultimul rând, autoarea excepției consideră că textele legale criticate încalcă și celelalte prevederi ale Legii nr. 85/2006, în special pe cele ale art. 3 pct. 8, prin care este definit creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței. … 7.–>Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța de judecată reține că în situația în care Legea nr. 85/2006 nu a prevăzut că, în cazul eșuării unui plan de reorganizare, se va reveni la situația stabilită prin tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva debitorului, discriminarea invocată de autoare nu există. Susține că la momentul la care legiuitorul a consacrat această soluție a avut în vedere faptul că respectivele creanțe, care au fost eliminate prin programul de plăți propus în planul de reorganizare, nu ar fi putut fi încasate de creditori nici în procedura falimentului. De altfel, potrivit art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, o condiție a confirmării planului de reorganizare de către judecătorul-sindic este asigurarea unui tratament corect și echitabil al creditorilor defavorizați. … 8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>10.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 3 pct. 19 și ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins:– Art. 3 pct. 19: „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (…) tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanțelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanțe și cele din tabelul suplimentar necontestate, precum și cele rezultate în urma soluționării contestațiilor la tabelul suplimentar. În situația în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, urmează a se întocmi o variantă actualizată a tabelului definitiv consolidat, în concordanță cu programul de plată a creanțelor, cuprins în planul de reorganizare, și cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfășurării acestuia;“ … – Art. 137 alin. (2): „La data confirmării unui plan de reorganizare, debitorul este descărcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan.“ … … 12.–>Curtea reține că Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate. … 13.<!–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție și ale art. 124 alin. (2) și (3) privind înfăptuirea justiției. … 14.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, pentru a putea fi confirmat, un plan de reorganizare trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute de art. 101 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, printre acestea numărându-se și condiția ca fiecare categorie de creditori care deține o creanță defavorizată (art. 3 pct. 21 din Legea nr. 85/2006) și a respins planul să fie supusă prin plan unui tratament corect și echitabil, astfel cum este acesta detaliat prin art. 101 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Curtea constată că legiuitorul a prevăzut o obligație legală, imperativă, ca fiecare categorie de creanțe să fie tratată în mod just și echitabil, iar, pentru ca această condiție să fie respectată, este necesar, printre altele, ca nicio categorie defavorizată de creanțe să nu primească un procent mai mic față de cel pe care l-ar fi primit în faliment [art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006]. … 15.<!–>Pentru a stabili valoarea activului debitorului, toate bunurile deținute de acesta sunt evaluate de către evaluatori autorizați, desemnați de adunarea creditorilor, iar pe baza acestei evaluări și a prognozei veniturilor pe care debitorul le-ar putea genera în reorganizare, este întocmit programul de plăți al creanțelor. Acesta este definit de prevederile art. 3 pct. 22 din Legea nr. 85/2006 ca fiind tabelul de creanțe menționat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanțe și la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, și care cuprinde: cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora, precum și termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume. … 16.–>Numai dacă planul respectă cerințele prevăzute în mod expres de lege (inclusiv existența unui tratament corect și echitabil al categoriilor de creanțe) și majoritatea creditorilor aprobă planul de reorganizare propus, judecătorul-sindic va putea confirma planul de reorganizare propus. Așadar, în vederea confirmării planului de reorganizare al debitorului, asupra acestuia este realizat atât un control de oportunitate de către adunarea creditorilor, cât și o verificare a legalității de către instanța de judecată. … 17.<!–>Luând în considerare mecanismul prezentat mai sus, nu este posibil ca o anumită categorie de creanțe, care nu a fost cuprinsă în planul de reorganizare, să poată fi realizată în procedura de faliment. Cu alte cuvinte, indiferent de procedura desfășurată, reorganizare sau faliment, odată ce creanța autoarei a fost eliminată din programul de plată a creanțelor cuprins în planul de reorganizare confirmat de judecătorulsindic, autoarea nu-și mai poate recupera creanța cu care a fost inițial înscrisă în tabelul definitiv de creanțe. … 18.–>Referitor la tratamentul corect și echitabil aplicabil categoriilor de creanțe, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 751 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 3 iulie 2009, Decizia nr. 42 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 31 mai 2018, paragraful 20) că reglementarea, în mod obiectiv, a unui tratament diferit pentru o categorie de creanțe chirografare, în vederea administrării eficiente a procedurii reorganizării judiciare, în concordanță cu interesele asociaților/acționarilor, dar și cu cele ale creditorilor, este determinată de situația juridică diferită în care se află aceasta. Astfel, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, planul va stabili același tratament pentru fiecare creanță din cadrul unei categorii distincte, ceea ce este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității, potrivit căreia principiul egalității în fața legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, sunt diferite. … 19.<!–>De altfel, Curtea observă că soluția consacrată de legiuitor prin textele criticate nu este una nouă, aceasta fiind prevăzută și de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, în forma sa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Astfel, la secțiunea a 6-a – Reorganizarea din capitolul III – Procedura – art. 104 alin. (3), legiuitorul a prevăzut că, dacă judecătorul-sindic aprobă o trecere la procedura falimentului, modificările aduse creanțelor prin planul de reorganizare rămân definitive. De asemenea, art. 101 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, în aceeași formă, stabilea că atunci „când hotărârea care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă împotriva debitorului“. … 20.–>În verificarea constituționalității mai multor prevederi legale, printre care și cele ale art. 101 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, prin Decizia nr. 469 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 27 octombrie 2005, Curtea a reținut că recuperarea doar parțială sau deloc a creanțelor unor categorii de creditori se datorează în exclusivitate situației economice a debitorului aflat în stare de insolvență, și nu reglementărilor legale criticate, care nu prevăd decât măsuri menite să asigure acoperirea pasivului debitorului, în condițiile continuării activității acestuia, ceea ce nu înseamnă în mod necesar plata integrală a datoriilor debitorului, respingând criticile de neconstituționalitate astfel formulate. … 21.<!–>Analizând în concret criticile autoarei cu privire la textele constituționale pretins încălcate, Curtea observă că nu există nicio încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) și ale art. 124 alin. (2) și (3) din Constituție. … 22.–>Referitor la dreptul la un proces echitabil, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că problema respectării acestui drept se examinează în funcție de ansamblul procesului și ținând seama de principiile proprii de organizare a fiecărei proceduri. Procesul echitabil constituie o garanție a principiului egalității și presupune ca fiecare dintre părți să dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept, fără a fi defavorizată în raport cu cealaltă parte. … 23.<!–>Contrar susținerilor autoarei, instanța constituțională constată că prevederile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici imparțialitatea instanței, întrucât tabelul definitiv consolidat este redactat pe baza programului de plată a creanțelor, cuprins în planul de reorganizare, plan care este supus aprobării creditorilor și verificat din punctul de vedere al legalității de către judecătorul-sindic. De asemenea, legiuitorul a reglementat posibilitatea oricărui creditor interesat de a contesta orice decizie nelegală luată în cadrul procedurii insolvenței, această contestație urmând a fi soluționată de către judecătorulsindic. Astfel, potrivit art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, orice creditor interesat poate contesta procesulverbal al adunării creditorilor, prin care s-a aprobat planul de reorganizare. În cazul în care creditorul apreciază ca fiind nelegală sentința pronunțată în soluționarea contestației, aceasta poate fi atacată cu apel la curtea de apel competentă. … 24.–>Mai mult, în temeiul art. 11 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 85/2006, creditorul nemulțumit își poate exprima poziția față de planul de reorganizare aprobat de către adunarea creditorilor la momentul discutării confirmării sau infirmării planului de reorganizare de către judecătorul-sindic. Prin urmare, orice creditor nemulțumit are la dispoziție remedii procesuale adecvate, eficiente, suficiente și care respectă principiul egalității în drepturi. … 25.<!–>După cum a statuat Curtea și în Decizia nr. 878 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022, paragraful 14, specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiilor egalității între cetățeni și egalității în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) și de art. 16 alin. (1) din Constituție. … 26.–>Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa (a se vedea hotărârile din 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985, 16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 și 6 iulie 2004, pronunțate în cauzele Marckx împotriva Belgiei, Rasmussen împotriva Danemarcei, Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, Gaygusuz împotriva Austriei, Larkos împotriva Ciprului, respectiv Bocancea și alții împotriva Moldovei) că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. Astfel, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context. … 27.<!–>Or, Curtea observă că, în cauză, scopul urmărit de legiuitor este unul legitim, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia. … 28.–>În ceea ce privește celelalte susțineri ale autoarei, Curtea reține că acestea nu sunt de competența Curții, fiind aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. … 29.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Arabesque – S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 1.468/85/2012/a26 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 3 pct. 19 și ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2022.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește