DECIZIA nr. 404 din 18 iunie 2020

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 247 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Anca-Ioana Pralea în Dosarul nr. 4.165/110/2013 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.665D/2018. … 2.–>La apelul nominal lipsesc autoarea excepției și părțile Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău și Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Bacău. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Consideră că cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013 nu pot fi aplicabile și în situația autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate, deoarece, prin decizia amintită, a fost avut în vedere un tratament juridic diferit între pensionarii care depășeau venitul minim și pensionarii care nu depășeau acest venit minim. În funcție de acest criteriu, plăteau sau nu contribuția de asigurări de sănătate și pentru alte activități independente. Prin urmare, s-a avut în vedere venitul de bază, salariul sau pensia și nu venitul subsidiar activității independente sau din cedarea folosinței bunurilor, dobânzi ori depozite. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 23 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.165/110/2013, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 247 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Anca-Ioana Pralea cu prilejul soluționării unei cauze în contencios administrativ și fiscal. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 56 alin. (2) din Constituție în măsura în care obligă persoanele care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor din salarii la plata acestei contribuții cumulat cu cea datorată asupra veniturilor impozabile realizate din activități independente. Consideră că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 164 din 12 martie 2013 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006. Astfel, arată că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuind să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice și să țină cont de capacitatea contributivă a contribuabililor, cu luarea în considerare a elementelor ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora. De asemenea susține că sursa veniturilor obținute nu poate constitui, în contextul avut în vedere, o justificare obiectivă și rezonabilă pentru instituirea unui tratament juridic diferit între salariații care obțin venituri din salarii și din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală și din alte venituri care se supun impozitului pe venit și salariații care obțin venituri din activități independente. Prima categorie de salariați este scutită de la plata contribuției pentru asigurările de sănătate, în timp ce a doua categorie nu este scutită, deși, de principiu, veniturile din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală și din alte venituri care se supun impozitului pe venit pot fi cu mult mai mari decât veniturile din activități independente. … 6.<!–>Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 7.–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 247 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și cele reținute în cuprinsul încheierii prin care Curtea Constituțională a fost sesizată, Curtea constată că, în realitate, sunt avute în vedere dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, în forma anterioară modificării acestui act normativ prin art. 48 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, precum și anterior republicării Legii nr. 95/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și incidența în cauză a dispozițiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, așa cum a fost sesizată. Textul de lege criticat are următoarea redactare:– Art. 257 alin. (2) lit. b):(2)<!–>Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:b)–>veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar. … … … 11.<!–>Autoarea excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 56 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia critică, în esență, faptul că, spre deosebire de categoria de persoane care se încadrează în ipoteza art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 – anume cele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dividende și dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și alte venituri care se supun impozitului pe venit -, persoanele care se încadrează în ipoteza lit. b) din același articol de lege, respectiv cele care realizează venituri din activități independente, sunt obligate să plătească și contribuția de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din salarii. În susținerea acestei critici sunt invocate cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013. … 13.<!–>Cu privire la această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că „dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în redactarea de la intrarea în vigoare a acestora și până la modificările ce le-au fost aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sunt neconstituționale în măsura în care obligă persoanele ce datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor din pensii la plata acestei contribuții cumulat cu cea datorată asupra veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit“. Art. 257 alin. (2) lit. e), în redactarea criticată prin excepția de neconstituționalitate, prevedea obligația de a plăti contribuția asupra veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar numai în măsura în care contribuabilul nu plătea contribuția pentru asigurările sociale de sănătate asupra veniturilor realizate din salarii sau asimilate salariilor care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor impozabile obținute din desfășurarea unor activități independente și care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit, veniturilor din silvicultură ori indemnizațiilor de șomaj. Prin decizia antereferită Curtea a statuat că „legiuitorul, având în vedere situația deosebită în care se găsesc anumite persoane, a prevăzut dreptul acestora de a beneficia de pachetul de servicii medicale fără plata contribuției ori cu plata contribuției din alte surse. În acest caz se încadrează, spre exemplu, persoanele enumerate la art. 213 din lege. Această situație reprezintă însă o excepție, regula fiind aceea a obligației de a contribui. Această regulă a fost avută în vedere de legiuitor atunci când a prevăzut obligația de plată a contribuției asupra veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar doar în măsura în care persoana nu realiza veniturile prevăzute de dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006, în redactarea criticată de autorul excepției. Altfel spus, în măsura în care o persoană nu realiza venituri constante, de tipul celor menționate în aceste din urmă dispoziții de lege, ea putea totuși contribui la sistemul asigurărilor de sănătate prin plata contribuției asupra veniturilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006, care nu aveau caracter constant, dar care justificau și îndreptățeau accesul acesteia la pachetul de servicii medicale oferit de acest sistem, dându-se expresie principiilor contributivității și solidarității pe care acesta este întemeiat“. Curtea a mai reținut că „instituirea unui tratament juridic diferit pentru pensionarii care au plătit contribuția asupra veniturilor din pensii încalcă această exigență de reglementare și aduce atingere dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 56 alin. (2) din Constituție, sursa veniturilor obținute nereprezentând în contextul avut în vedere o justificare obiectivă și rezonabilă pentru instituirea unui tratament juridic diferit“. … 14.–>În cauza de față însă, Curtea apreciază că nu se poate susține că ar exista o situație similară cu cea analizată prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, prin care s-a constatat o diferență de tratament juridic – sub aspectul exceptării de la plata contribuției pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală -, între persoanele care plăteau contribuția pentru veniturile prevăzute la lit. a)-d), venituri cu caracter constant, și persoanele care plăteau contribuția aferentă veniturilor din pensii, de asemenea, cu caracter constant. Curtea, prin decizia antereferită, a constatat că exceptarea de la plata contribuției aferente veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală, exceptare prevăzută de legiuitor numai pentru persoanele din prima categorie, este neconstituțională, instituind un tratament juridic diferit pentru persoanele care se află în aceeași situație juridică. Or, în cauza de față se critică obligativitatea plății contribuției atât pentru veniturile din salarii, cât și pentru veniturile din activități independente. Cu privire la obligativitatea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate aferente mai multor tipuri de venituri, Curtea, prin Decizia nr. 327 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, a reținut că o asemenea reglementare este expresia principiului solidarității sistemului asigurărilor sociale de sănătate, principiu consacrat în art. 208 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 95/2006. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. … 15.<!–>În același timp, Curtea a reținut că prevederile art. 56 din Constituție nu interzic impunerea unor obligații fiscale de același tip dacă sunt avute în vedere surse diferite de venit. Din contră, se prevede obligația cetățenilor de a contribui prin impozite și prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează îndeplinirea obligației constituționale a statului de a asigura ocrotirea sănătății și protecția socială a cetățenilor. … 16.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anca-Ioana Pralea în Dosarul nr. 4.165/110/2013 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie. –>Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Patricia Marilena Ionea–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește