DECIZIA nr. 409 din 10 iunie 2021

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Sentința civilă nr. 1.993 din 12 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.208/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25, a celor din anexa nr. V, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Luciana Pascu și alții într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ – hotărâre a colegiului de conducere al unei instanțe judecătorești privind salarizarea. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, raportat la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și principiul separației și echilibrului puterilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 privind instanțele judecătorești, deoarece prevăd plafonarea sporurilor, chiar dacă acestea au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești. De asemenea, se constată crearea unei diferențe între instituțiile din sistemul sanitar și de asistență socială și cele din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională față de restul personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, fiind încălcat principiul nediscriminării sau al egalității. … 6.<!–>De asemenea, se susține că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 53 din Constituție, deoarece reglementează o limitare a drepturilor salariale, care nu respectă condițiile prevăzute de dispozițiile din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 7.–>Referitor la prevederile cuprinse în anexa nr. V, capitolul II, pct. 1, 2, 5-12 din Legea-cadru nr. 153/2017, se susține că acestea încalcă art. 16, art. 41 și art. 53 din Constituție. Astfel, salariile și coeficienții reglementați prin prevederile de lege criticate nu asigură salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală. Cu titlu exemplificativ, analizându-se funcția de expert criminalist gradul I, funcția de registrator de registrul comerțului, consilier juridic specialist IA, inspector de probațiune, gradul I, precum și funcția de grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator, specialist IT, specialist criminalist gradul II, se constată diferențe semnificative între aceste categorii profesionale, atât în ceea ce privește salariul de încadrare, cât și în ceea ce privește coeficienții, fără a exista o justificare a acestora în raport cu activitatea desfășurată sau cu valoarea muncii. Se poate constata că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor are cel mai mic salariu de bază și coeficient în raport cu celelalte categorii profesionale din aceeași familie ocupațională. De asemenea, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, diferența salarială și de coeficient dintre prima funcție din tabel (prim-grefier, grefier-șef secție, grefier-șef, grefier-șef cabinet, director departament informatic) și funcțiile de execuție este mai mare decât la alte categorii profesionale, raportul fiind de 1,9, astfel că diferențele salariale sunt semnificative, funcția de conducere încasând dublu față de funcțiile de execuție. Mai mult, reducerea coeficienților prin raportare Ia Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice afectează dreptul dobândit în temeiul actului normativ menționat. Chiar dacă drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul la proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noțiunile de „bun“ și „proprietate“ au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale“. Mai mult, potrivit art. 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 8.<!–>Se invocă și încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituție, sens în care autorii excepției fac referire la importanța socială a muncii personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, astfel cum rezultă din art. 2, art. 59 și art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015 și se susține, de asemenea, încălcarea art. 53 din Constituție, deoarece dispozițiile legale criticate nu sunt nici proporționale, nici rezonabile și nici nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective, superioare, astfel încât nu se justifică sub aspectul condițiilor prevăzute de norma constituțională invocată. … 9.–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, rezumându-se la analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a excepției. … 10.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Luciana Pascu și alții în Dosarul nr. 4.208/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Vechi și constată că prevederile art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și cele cuprinse la nr. crt. 1, 2 și 5-12 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Vechi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Simina Popescu-Marin<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește