DECIZIA nr. 420 din 11 iulie 2023

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Duncan Virgil și Duncan Dan, în Dosarul nr. 41.433/3/2018 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 866D/2020. … 2.–>La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, doamna avocat Berechet Mădălina, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.352D/2020, nr. 1.459D/2020 și nr. 1.082D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Soare Ella-Carmen, Maite Alcalay Rodica și, respectiv, Căpitanu Diana Mira în dosarele nr. 41.221/3/2018 și nr. 41.539/3/2018 ale Tribunalului București – Secția a V-a civilă, și, respectiv, nr. 41.312/3/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 4.–>La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, doamna avocat Berechet Mădălina, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 866D/2020, nr. 1.352D/2020, nr. 1.459D/2020 și nr. 1.082D/2021, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.352D/2020, nr. 1.459D/2020 și nr. 1.082D/2021 la Dosarul nr. 866D/2020. Părțile prezente nu se opun măsurii conexării. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.352D/2020, nr. 1.459D/2020 și nr. 1.082D/2021 la Dosarul nr. 866D/2020, care este primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată, în esență, că deși dreptul la despăgubire al autorilor excepției a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească definitivă, abia în anul 2018 statul român a început să efectueze demersuri de parcurgere a procesului de despăgubire, conform procedurii reglementate de acest din urmă act normativ. … 7.<!–>Se susține că, așa cum a arătat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 8 noiembrie 2022, pronunțată în Cauza Văleanu și alții împotriva României, Legea nr. 165/2013 și-a dovedit caracterul parțial eficient, iar instanța europeană a solicitat instanțelor naționale să înlăture caracterul excesiv al mecanismului de restituire reglementat de acest act normativ. Or, a păstra în vigoare dispozițiile legale criticate în prezenta cauză, înseamnă a prelungi sine die procesul de restituire. … 8.–>Se mai arată că situația de fapt a autorilor excepției demonstrează nu numai caracterul ineficient al Legii nr. 165/2013, dar și faptul că modul în care mecanismul de despăgubire a funcționat constituie o circumstanță agravantă a omisiunii statului român de a finaliza procesul de restituire. … 9.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că situația de fapt, constând în pasivitatea statului de a finaliza procesul de despăgubire, până în anul 2018, nu reprezintă o chestiune de neconstituționalitate, aspectele de fapt relevate fiind de competența instanțelor judecătorești sau a Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe de altă parte, textul de lege criticat este în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate, având în vedere că eșalonarea plăților are ca justificare numărul foarte mare de cereri de despăgubire, coroborat cu impactul asupra bugetului de stat. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:–>10.<!–>Prin Încheierile din 18 iunie 2020, 6 august 2020, 10 iulie 2020 și, respectiv, prin Decizia nr. 2.312 din 10 noiembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 41.433/3/2018, nr. 41.221/3/2018, nr. 41.539/3/2018 și nr. 41.312/3/2018/a1, Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, Tribunalul București – Secția a V-a civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Duncan Virgil și Duncan Dan, de Soare Ella-Carmen, de Maite Alcalay Rodica și, respectiv, de Căpitanu Diana Mira în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind acordarea unor măsuri compensatorii pentru imobile preluate abuziv în perioada regimului comunist și obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizia de compensare prin puncte, precum și un singur titlu de plată pentru întreaga valoare a imobilelor. … 11.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că realizarea dreptului la despăgubire, prin emiterea, timp de 5 ani, a unor titluri de plată, în tranșe anuale egale, nu echivalează, în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești de recunoaștere a dreptului de proprietate, cu o protecție reală a dreptului de proprietate, cu garantarea dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și nici nu concordă cu principiul constituțional al aplicării prioritare a reglementărilor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului. … 12.<!–>În acest sens, arată că dreptul la despăgubire pentru imobilele solicitate este un bun, în sensul consacrat de art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind consfințit prin hotărâre judecătorească definitivă. Se susține că dreptul la despăgubiri al autorilor excepției, deși recunoscut pe cale judiciară, nu a fost realizat de la pronunțarea hotărârii judecătorești de confirmare a lui. Se mai arată că, în acest context, o plată eșalonată timp de 5 ani, conform textului de lege criticat, a despăgubirilor datorate de către statul culpabil de refuzul de a da eficiență juridică dreptului de proprietate al autorilor excepției nu poate echivala decât cu o încălcare a dreptului de proprietate, garantat de art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție. … 13.–>Se mai susține că situația autorilor excepției de neconstituționalitate este similară cu situația de fapt reținută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea-pilot Maria Atanasiu și alții împotriva României, la 8 ani după pronunțarea acestei hotărâri, astfel încât este necesară intervenția instanței de contencios constituțional în sensul declarării neconstituționalității textului de lege criticat, atât în situația în care dreptul la despăgubire a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească definitivă, cât și în situația în care autoritățile administrative cu competențe în finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv nu și-au îndeplinit obligațiile legale în termenele stipulate de Legea nr. 165/2013. … 14.<!–>Se mai susține că punerea în executare cu întârziere a unei hotărâri judecătorești reprezintă în sine o încălcare a dreptului garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție, iar tergiversarea realizării dreptului confirmat pe cale judiciară, prin plata eșalonată a despăgubirilor, se îndepărtează cu mult de la imperativul garantării dreptului la un proces echitabil, în componenta executării hotărârii judecătorești. … 15.–>În acest context, se arată că textul de lege criticat contravine și dispozițiilor constituționale referitoare la prioritatea reglementărilor internaționale în materia drepturilor omului, dată fiind ineficiența mecanismului de restituire instituit prin Legea nr. 165/2013. … 16.<!–>Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat stabilește cadrul de plată a despăgubirilor, ulterior emiterii deciziei de compensare, raportat la realitățile economice, financiare și sociale ale țării, măsură justificată de contextul economico-financiar al statului. … 17.–>Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 18.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că eșalonarea plății reparațiilor stabilite prin legi speciale are ca justificare împrejurările ce au determinat soluția legală, anume numărul foarte mare de cereri formulate în temeiul legilor de reparație adoptate și presiunea semnificativă asupra bugetului public, ce se produce inerent, prin asumarea obligației de a fi acordate asemenea despăgubiri pentru bunuri preluate în perioada regimului comunist. … 19.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 20.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>21.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora: „(3) În baza cererii deținătorului de puncte, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite, pe parcursul a 5 ani consecutivi, titluri de plată, în tranșe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare.“ … 23.<!–>În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că sunt invocate și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 1 – Protecția proprietății cuprins în primul Protocol adițional la aceeași Convenție. … 24.–>Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată în cauze având ca obiect soluționarea cererilor privind obligarea comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să emită dispoziția de despăgubire și să trimită la Instituția Prefectului dosarul administrativ aferent terenurilor a cărui restituire se solicită, obligarea Instituției Prefectului să trimită dosarul administrativ la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, respectiv, la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită deciziile de compensare prin puncte, precum și un singur titlu de plată pentru întreaga valoare a terenurilor solicitate și, respectiv, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la plata titlului de plată emis pentru întreaga valoare a imobilelor, sub sancțiunea plății de daune moratorii pentru fiecare zi de întârziere. … 25.<!–>Curtea reține, așadar, că, prin cererile formulate în cauzele deduse soluționării instanțelor judecătorești, autorii excepției de neconstituționalitate solicită obligarea autorităților administrative să își îndeplinească obligațiile legale, în vederea emiterii deciziilor de compensare prin puncte a contravalorii imobilelor a căror restituire se cere, în temeiul Legii nr. 165/2013. Potrivit procedurii reglementate prin acest act normativ, după emiterea deciziei de compensare, deținătorul de puncte poate solicita valorificarea acestora în numerar, iar Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite, în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare, titluri de plată, în tranșe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare (art. 31 din Legea nr. 165/2013). … 26.–>Prin urmare, nemulțumirea autorilor excepției referitoare, în esență, la faptul că titlurile anuale de plată se emit în tranșe anuale egale, pe parcursul a 5 ani consecutivi, iar nu pentru întreaga valoare a imobilului, cuprinsă în decizia de compensare, vizează o etapă ulterioară a procedurii administrative. În aceste condiții, textele legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzelor, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 280 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017). … 27.<!–>Totodată, aspectele relevate în motivarea excepției de neconstituționalitate, referitoare la pasivitatea statului român în a efectua demersuri privind parcurgerea procesului de despăgubire, reprezintă chestiuni de fapt, ce nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, astfel încât, în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sunt neconstituționale prevederile actelor […] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, și ale alin. (3) al aceluiași articol, care stabilește că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 28.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Duncan Virgil și Duncan Dan, de Soare Ella-Carmen, de Maite Alcalay Rodica și, respectiv, de Căpitanu Diana Mira în dosarele nr. 41.433/3/2018 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, nr. 41.221/3/2018 și nr. 41.539/3/2018 ale Tribunalului București – Secția a V-a civilă, și, respectiv, nr. 41.312/3/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. <!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, Tribunalului București – Secția a V-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Fabian Niculae–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește