DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Ben Hammamia Amine în Dosarul nr. 4.830/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.084D/2018. … 2.–>La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Teodor Popescu, în calitate de curator desemnat, lipsind celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul este la al doilea termen de judecată. … 4.–>Președintele Curții acordă cuvântul curatorului desemnat, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele formulate în fața instanței care a sesizat Curtea Constituțională. … 5.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 71 din 11 februarie 2014 și arătând că textele de lege criticate prevăd suficiente garanții procesuale pentru a asigura accesul la justiție și a garanta dreptul la apărare. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>6.<!–>Prin Sentința civilă nr. 2.903 din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.830/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepția a fost ridicată de Ben Hammamia Amine într-o cauză având ca obiect solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru luarea măsurii de declarare ca indezirabil a autorului excepției. … 7.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, potrivit cărora sesizarea se judecă în camera de consiliu, sunt neconstituționale deoarece măsura judecării în camera de consiliu este disproporționată, nu servește niciunui interes public și nu este o măsură care să se impună într-o societate democratică cât timp legea nu permite accesul părților și al avocaților la documente clasificate decât în baza unui drept de acces special, iar în ședință nu se pot dezvălui aspecte din documentele clasificate. … 8.<!–>Autorul mai arată că prevederile art. 86 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, potrivit cărora Curtea de Apel București se pronunță asupra sesizării făcute de procuror în 10 zile de la această sesizare, instituie un termen nerezonabil, foarte scurt, aducând atingere accesului liber la justiție. Aceasta deoarece pentru soluționarea cererii autorului de acces la informații clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu – informații ce constituie probele folosite împotriva acestuia – sunt necesare 35, respectiv 60 de zile, potrivit Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002. … 9.–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la deciziile Curții Constituționale nr. 71 din 11 februarie 2014 și nr. 273 din 23 mai 2013. Totodată arată că autorul are posibilitatea să își angajeze un apărător care deține un certificat eliberat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și care poate să ia cunoștință de înscrisurile depuse la compartimentul de informații clasificate al instanței. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, sub aspectul faptului că sesizarea se judecă în camera de consiliu, și nu în ședință publică, instanța apreciază că nu toate etapele unui proces trebuie să fie publice, în accepțiunea că trebuie asigurat accesul oricărei persoane în sala de judecată. De asemenea, autorul nu a precizat în mod concret cum îl afectează lipsa publicității ședinței de judecată; dimpotrivă, lipsa publicului din sală nu face decât să protejeze drepturile fundamentale ale autorului. … 10.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile curatorului desemnat și ale procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actului de sesizare a Curții, îl constituie dispozițiile art. 86 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate Curtea observă că, în realitate, autorul critică sintagma „în camera de consiliu“ din cuprinsul art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și sintagma „în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2)“ din cuprinsul art. 86 alin. (5) din aceeași ordonanță de urgență, asupra cărora Curtea se va pronunța prin prezenta decizie. Prevederile contestate au următorul cuprins:– Art. 86 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002: (4)–>Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de judecată aduce la cunoștință străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate.(5)<!–>Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este executorie. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia. … … 14.–>În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 privind accesul liber la justiție din Constituție, celor ale art. 8 referitor la dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor naționale și ale art. 10 privind dreptul persoanei de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și celor ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 12 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 10 iunie 2020, paragrafele 18-20, Curtea a luat act de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește inaplicabilitatea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cauzele în care se solicită declararea ca indezirabili a străinilor. În schimb, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a reținut că în astfel de cauze sunt incidente prevederile art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, străinii putând beneficia doar de garanțiile specifice prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7. … 16.–>Curtea Constituțională a stabilit însă că standardul de protecție oferit de dispozițiile Convenției și de jurisprudența instanței europene este unul minimal și că Legea fundamentală și jurisprudența Curții Constituționale pot oferi un standard mai ridicat de protecție a drepturilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 12 aprilie 2016, paragraful 27). … 17.<!–>În continuare, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (1) coroborate cu art. 20 alin. (1) din Constituție, garanțiile prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 intră sub incidența art. 21 alin. (3) din Constituție și că un străin care își are reședința în mod legal pe teritoriul statului român nu poate fi returnat decât în temeiul executării unei hotărâri judecătorești luate conform legii. În cadrul respectivului proces străinul trebuie să poată: a) să prezinte motivele care pledează împotriva declarării sale ca indezirabil; b) să ceară examinarea cazului său și c) să ceară să fie reprezentat în acest scop în fața autorității competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de către această autoritate. … 18.–>Prin urmare, Curtea va analiza constituționalitatea sintagmei „în camera de consiliu“ din cuprinsul art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 prin raportare la garanțiile prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 care intră sub incidența art. 21 alin. (3) din Constituție sub aspectul publicității procesului. … 19.<!–>Curtea constată că principiul publicității procesului este unul dintre principiile dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție, dar are și o reglementare expresă în art. 127 din Constituție, potrivit căruia ședințele de judecată sunt publice, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Publicitatea, ca principiu al ședinței de judecată, constă în posibilitatea pe care o are orice persoană de a asista la desfășurarea judecății și este un mijloc de a prezerva încrederea opiniei publice în instanțele judecătorești (a se vedea Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, paragraful 16). … 20.–>Curtea reține însă că există și excepții de la publicitatea procesului, cum este cea reglementată prin textul de lege criticat, justificată de existența informațiilor ce țin de securitatea națională care sunt folosite în proces, dar și de protejarea persoanei cu privire la care s-a solicitat declararea ca indezirabilă și care ar putea fi supusă oprobriului în cazul judecării cauzei în ședință publică. … 21.<!–>Prin urmare, sintagma „în camera de consiliu“ din cuprinsul art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 nu aduce atingere art. 21 alin. (3) din Constituție, art. 8 și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și nici celor ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma art. 20 din Constituție, fiind o excepție justificată de la principiul publicității procesului permisă de art. 127 teza a doua din Constituție, excepția de neconstituționalitate cu privire la aceasta urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. … 22.–>În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2)“ din cuprinsul art. 86 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, Curtea urmează să se raporteze la critica formulată de autor, deoarece, potrivit jurisprudenței sale, nu se poate substitui acestuia în ceea ce privește formularea unor motive noi de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 180 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 21 mai 2019, paragraful 42). … 23.<!–>Astfel, Curtea observă că autorul critică încălcarea accesului la justiție din cauza termenului scurt reglementat prin sintagma criticată, termen în care el, personal, nu poate obține o autorizație de accesare a documentelor ce conțin informații clasificate depuse la instanța de judecată. … 24.–>În ceea ce privește procedura declarării ca indezirabili a străinilor, Curtea constată că aceasta este reglementată de art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002. Astfel, străinul este declarat indezirabil ca urmare a pronunțării de către Curtea de Apel București a unei hotărâri judecătorești pe baza datelor și informațiilor circumscrise unor rațiuni de securitate națională care demonstrează existența unei amenințări la adresa acesteia. Aceste date/ipoteze se pun la dispoziția instanței de judecată de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale. Sesizarea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de judecată aduce la cunoștință străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate. Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată, iar hotărârea instanței este executorie, însă aceasta poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazuri temeinic justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanței să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil până la soluționarea căii de atac, cererea de suspendare judecându-se de urgență. … 25.<!–>Din examinarea art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, Curtea observă că textul criticat, per ansamblu, nu reglementează un drept de acces direct al străinului la informații clasificate, ci, stabilind un echilibru între cele două interese care trebuie protejate, respectiv securitatea națională și drepturile procesuale ale străinului, prevede posibilitatea pentru acesta din urmă de a avea acces mediat, prin intermediul instanței, doar la faptele care stau la baza sesizării. Prin urmare, autorul pornește de la o premisă normativă inexistentă în art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, și anume aceea că ar putea obține acces direct și personal la informațiile clasificate, însă sintagma criticată împiedică acest acces deoarece reglementează un termen prea scurt de soluționare a procesului. … 26.–>În aceste condiții, Curtea reține că o eventuală constatare a neconstituționalității sintagmei criticate în raport cu motivarea autorului ar presupune validarea raționamentului acestuia, respectiv completarea textului de lege criticat prin recunoașterea dreptului de acces direct la informațiile clasificate. În concret, art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 ar urma să fie completat cu o ipoteză neavută în vedere de legiuitor, ceea ce excedează competenței Curții întrucât, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea, ad similis, cele reținute prin Decizia nr. 98 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 2 iunie 2021). … 27.<!–>Având în vedere cele anterior reținute, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2)“ din cuprinsul art. 86 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002. … 28.–>În final, Curtea observă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Marea Cameră care, prin Hotărârea din 15 octombrie 2020, pronunțată în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României, a hotărât că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție din cauza nerespectării garanțiilor procedurale de care trebuie să beneficieze un cetățean străin supus unei proceduri de „expulzare“, mai precis, pentru nerespectarea dreptului la apărare prin precaritatea informațiilor referitoare la apărătorii calificați care dețin autorizații de acces la informații clasificate. După Hotărârea pronunțată la 15 octombrie 2020 în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României s-au mai pronunțat și alte hotărâri în care sa constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 7 pentru motive similare, respectiv: Hotărârea din 9 martie 2021, pronunțată în Cauza Hassine împotriva României, și hotărârile din 2 noiembrie 2021, pronunțate în cauzele Khater și Li împotriva României și Abu Garbieh împotriva României. … 29.<!–>Curtea reține că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au îndepărtat expres de la aplicare garanțiile procedurale ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (care au corespondent art. 21 din Constituție) în materia declarării ca indezirabili a unor străini, reținându-se că aceștia beneficiază doar de garanțiile specifice prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în caz de „expulzare“ (denumire generică folosită de Convenție, care în dreptul național corespunde măsurii declarării ca indezirabil și efectului acesteia – returnarea), pe lângă protecția ce li se oferă în special prin art. 3 și art. 8 coroborate cu art. 13 din Convenție, străinii beneficiază de garanțiile specifice prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 (a se vedea Hotărârea din 20 iunie 2002, pronunțată în Cauza AlNashif împotriva Bulgariei, paragraful 133), garanții care nu se aplică decât străinilor ce locuiesc în mod legal pe teritoriul unui stat care a ratificat acest protocol [a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Lupșa împotriva României (paragrafele nr. 51, 52, 63 și 64), Hotărârea din 12 octombrie 2006, pronunțată în Cauza Kaya împotriva României (paragrafele nr. 24, 51 și 52), Hotărârea din 15 februarie 2011, pronunțată în Cauza Geleri împotriva României (paragrafele nr. 43 și 60), și Hotărârea din 15 octombrie 2020, pronunțată în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României (paragraful 115)]. … 30.–>În esență, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României a considerat că, pentru a putea să beneficieze de protecția art. 1 din Protocolul 7, un străin pentru care s-a solicitat „expulzarea“ pentru motive de securitate națională trebuie: să poată fi expulzat numai în temeiul executării unei hotărâri luate conform legii (paragraful 126); să cunoască elementele faptice relevante pentru a putea contesta afirmațiile autorităților potrivit cărora securitatea națională este în discuție și a putea prezenta în mod rezonabil motivele care pledează împotriva expulzării sale (paragraful 129); să poată să ceară examinarea cazului său unei autorități independente (paragraful 119) și să poată să fie reprezentat în acest scop în fața autorității competente (paragraful 154). … 31.<!–>Cu prilejul soluționării prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a observat că, de principiu, garanțiile procedurale prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7 sunt respectate. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului anterior evocate, străinii trebuie să cunoască elementele faptice relevante pentru a putea contesta afirmațiile autorităților potrivit cărora securitatea națională este în discuție, pentru a putea prezenta în mod rezonabil motivele care pledează împotriva expulzării lor și să poată fi reprezentați în acest scop în fața autorității competente. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit textului de lege criticat, procesul se desfășoară cu celeritate, Curtea de Apel București trebuind să se pronunțe într-un termen de 10 zile de la sesizarea sa. … 32.–>În aceste condiții, în temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea Constituțională a solicitat informații de la Uniunea Națională a Barourilor din România, Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal cu privire la numărul avocaților care dețin autorizații de acces la informații clasificate și modul în care instanțele informează străinii despre posibilitatea angajării unui avocat care deține certificat de acces la informații clasificate. … 33.<!–>Din răspunsurile comunicate la dosar de Uniunea Națională a Barourilor din România a rezultat că, în prezent, dețin autorizații de acces la informații clasificate aflate în termenul de valabilitate 98 de avocați [numărul comunicat Curții Europene a Drepturilor Omului cu ocazia pronunțării hotărârii din Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României fiind de 33 (paragraful 58)] și că, după pronunțarea respectivei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului, Uniunea Națională a Barourilor din România comunică lunar lista actualizată a avocaților care dețin certificate de acces la informații clasificate atât Curții de Apel București, cât și Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 34.–>Așa fiind, Curtea Constituțională constată că instanțele care judecă astfel de cauze au instrumentele necesare pentru garantarea dreptului străinului la apărare, iar în virtutea rolului lor activ ele pot să aducă la cunoștința străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate [așa cum prevede art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002] și, deopotrivă, să faciliteze informarea străinului cu privire la posibilitatea angajării unui avocat care să dețină autorizație de acces la informații clasificate. … 35.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>1.–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ben Hammamia Amine în Dosarul nr. 4.830/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „în camera de consiliu“ din cuprinsul art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România este constituțională în raport cu criticile formulate. … 2.<!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2)“ din cuprinsul art. 86 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina-Cătălina Turcu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește