DECIZIA nr. 424 din 15 iunie 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN din București în Dosarul nr. 26.853/3/2015*al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 939D/2016. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016 și nr. 1.424D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de OTP Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 14.187/3/2016, de Raiffeisen – S.A. din București în Dosarul nr. 17.908/3/2015* și de Banca Românească din București în Dosarul nr. 14.484/3/2015*** ale Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, precum și în Dosarul nr. 1.675D/2016 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Banca Comercială Română din București în Dosarul nr. 1.106/2/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Magistratul-asistent referă faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 1.424D/2017 a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia, iar, în dosarele nr. 1.675D/2016 și nr. 1.424D/2017, Asociația Parakletos din București, parte în aceste dosare, a depus cereri prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 6.–>În continuare, președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 952D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1),(3) și (4) și ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Piraeus Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 45.010/3/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.337D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (4) și ale art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de OTP Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 1.408/2/2015* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 3.194D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1),(3) și (4) și ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Piraeus Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 36.689/3/2015* al Tribunalul București – Secția a VI-a civilă. … 7.<!–>La apelul nominal se prezintă, pentru Piraeus Bank România – S.A. din București și Asociația Română a Băncilor din București, în dosarele nr. 952D/2016 și nr. 3.194D/2016, doamna avocat Ancuța Pop din Baroul București, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosare. În Dosarul nr. 3.194D/2016 se mai prezintă doamna Mariana Onilă, în calitate de parte. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 8.–>Având în vedere obiectul parțial identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 952D/2016, nr. 1.337D/2016, nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016, nr. 1.675D/2016, nr. 3.194D/2016 și nr. 1.424D/2017 la Dosarul nr. 939D/2016. … 9.<!–>Atât părțile prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 952D/2016, nr. 1.337D/2016, nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016, nr. 1.675D/2016, nr. 3.194D/2016 și nr. 1.424D/2017 la Dosarul nr. 939D/2016, care este primul înregistrat. … 10.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Piraeus Bank România – S.A. din București și al Asociației Române a Băncilor din București, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că, datorită procedurilor prevăzute de prevederile legale criticate, se ajunge la situația în care se promovează acțiuni simultane, ceea ce poate conduce la o contrarietate de hotărâri judecătorești. Se încalcă, astfel, cerințele de previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o normă legală, precum și dreptul la apărare al băncilor, care trebuie să poată demonstra inexistența unei clauze abuzive. Mai mult decât atât, se încalcă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. … 11.<!–>Președintele acordă cuvântul doamnei Mariana Onilă care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 12.–>În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>13.–>Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 45.010/3/2014, Tribunalul București – Secția a IIa de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1),(3) și (4) și ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Piraeus Bank România – S.A. din București și care formează obiectul Dosarului nr. 952D/2016. … 14.<!–>Prin Decizia civilă nr. 56 din 2 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.408/2/2015*, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (4) și ale art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de OTP Bank – S.A. din București și care formează obiectul Dosarului nr. 1.337D/2016. … 15.–>Prin Încheierea din 3 noiembrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 36.689/3/2015*, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1), (3) și (4) și ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Piraeus Bank România – S.A. din București și care formează obiectul Dosarului nr. 3.194D/2016. … 16.<!–>Prin încheierile din 5 aprilie 2016, 25 mai 2016 și 28 martie 2017 pronunțate în dosarele nr. 26.853/3/2015*, nr. 14.187/3/2016, nr. 17.908/3/2015* și nr. 14.484/3/2015***, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București, de OTP Bank România – S.A. din București, de Raiffeisen Bank – S.A. din București și de Banca Românească din București și care formează obiectele dosarelor nr. 939D/2016, nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016 și nr. 1.424D/2017. … 17.–>Prin Încheierea din 9 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.106/2/2015, Tribunalul București – Secția a IIa de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Banca Comercială Română din București și care formează obiectul Dosarului nr. 1.675D/2016. … 18.<!–>Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în constatare a existenței unor clauze abuzive în contractele încheiate de autoarele excepției de neconstituționalitate și anularea acestora. … 19.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale, întrucât, prin efectul unei reglementări intrate în vigoare în cursul anului 2013, se tinde la modificarea unor raporturi contractuale încheiate în anii 2007-2008 și executate în mod voluntar în intervalul anterior adoptării textelor legale a căror constituționalitate o contestă. Chiar dacă respectivele contracte de credit au fost încheiate pe o durată îndelungată, respectiv 20-25 de ani, prin efectul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanța poate interveni asupra voinței originare a părților, generatoare a raportului juridic, modificând sau obligând profesionistul la modificarea parametrilor contractuali inițiali. … 20.<!–>Se arată că încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile este accentuată prin inexistența la data încheierii contractelor litigioase a vreunei prevederi legale care să permită unei instanțe să dispună modificarea globală a condițiilor contractuale de afaceri practicate de bancă. La momentul încheierii contractelor litigioase era absolut imprevizibilă posibilitatea ca o instanță de judecată să modifice întregul portofoliu contractual al băncii, indiferent dacă măsura ar fi cerută sau agreată de clienții băncii. Reglementarea contestată contravine și principiului european al securității raporturilor juridice, care presupune crearea și asigurarea unui climat de stabilitate juridică. … 21.–>Se apreciază că încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție – principiul separației și echilibrului puterilor în stat – este evidentă, deoarece dispozițiile criticate permit exercitarea puterii legislative de puterea judecătorească prin dreptul pe care îl dau judecătorului de a emite „dispoziții general obligatorii“ prin hotărârea ce urmează să o pronunțe în cauză. Acțiunea în justiție prin care se verifică circumstanțele încheierii unuia sau mai multor contracte determinate nu poate avea ca efect înlăturarea unei clauze din toate contractele profesionistului/nu poate fi asimilată unei acțiuni în justiție prin care se verifică o practică ilicită a unui profesionist, așa cum articolul de lege supus analizei (art. 12-13 din Legea nr. 193/2000) lasă să se înțeleagă. … 22.<!–>Efectul erga omnes poate fi conceput doar dacă se produce asupra contractelor având elemente de fapt și de drept identice, ipoteză greu de întâlnit având în vedere factorii diverși care stau la baza încheierii contractelor și procesul particular de negociere ce însoțește fiecare contract în parte. O clauză poate fi calificată drept abuzivă doar dacă este inserată într-un anumit context. … 23.–>De asemenea, prin efectul prevederilor legale contestate, hotărârea judecătorească prin care profesionistul este obligat la modificarea întregului portofoliu de contracte în curs de executare își pierde caracterul relativ impus de art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă, afectând raporturi juridice și subiecte de drept care nu sunt părți în procedura jurisdicțională. Altfel spus, hotărârea judecătorească dobândește valoare normativă, comportându-se ca un act de reglementare cu efecte erga omnes. … 24.<!–>Elementul neconstituțional al efectului normativ al hotărârii judecătorești este impactul asupra unor raporturi juridice care nu au făcut obiectul judecății și obligativitatea hotărârii pentru subiecte care nu au fost parte în procedura de judecată. Printr-o astfel de practică se încalcă principiul efectului relativ al hotărârii judecătorești instituit de art. 430-431 din noul Cod de procedură civilă, o astfel de hotărâre neputând avea efect decât între părțile litigiului. … 25.–>De asemenea, libertatea activității economice implică obligația statului de a crea un mediu legislativ stabil și previzibil, care să permită operatorilor economici dezvoltarea unor afaceri profitabile pe termen lung. Adoptarea acestor norme legale afectează în mod retroactiv activitatea profesioniștilor. Nu se pune la îndoială necesitatea unui ansamblu legislativ care să asigure protecția eficientă și coerentă a consumatorilor, însă, acest ansamblu trebuie conceput în acord cu exigențele unei economii de piață stabile și a unei concurențe sănătoase. Este de necontestat dreptul consumatorilor și asociațiilor sau autorităților pentru protecția consumatorilor de a avea acces liber la instanțele de judecată pentru cenzurarea practicilor abuzive, însă neconstituționalitatea textului este dată de posibilitatea modificării în bloc a unui portofoliu contractual, indiferent de poziția clienților consumatori și indiferent de impactul unor astfel de măsuri. … 26.<!–>Posibilitatea modificării unor portofolii contractuale constituite anterior intrării în vigoare a noii reglementări a art. 12 alin. (1) și (3) și a art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 reprezintă o intervenție disproporționată și dăunătoare valorilor și drepturilor ocrotite prin art. 45 și art. 135 alin. (1) din Constituție. De asemenea, se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 498 din 10 mai 2012. … 27.–>Se mai susține că, indiferent de calificarea sancțiunii prevăzute la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, ca sancțiune contravențională sau ca sancțiune civilă, reglementarea legală este contrară principiului neretroactivității legii, ea tinzând să producă efecte pentru fapte juridice, respectiv acte juridice săvârșite/încheiate anterior intrării sale în vigoare. … 28.<!–>În condițiile art. 13 din Legea nr. 193/2000, dreptul de proprietate al băncilor asupra creanțelor izvorâte din contractele de credit în curs de executare devine precar, incert, datorită posibilității legale oferite instanțelor de a modifica toate contractele unui profesionist (chiar dacă acestea nu au făcut obiectul unei judecăți) în ipoteza constatării caracterului abuziv al unei clauze dintr-un contract/din câteva contracte determinat(e). Prin reglementarea criticată, statul acționează în exces pentru protecția unui subiect de drept care a intrat în mod benevol într-un raport juridic numit (contractul de credit), deci ale cărui efecte legale erau cunoscute. … 29.–>De asemenea, se mai arată că, într-un caz concret analizat, constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale dintr-un contract de credit încheiat cu un consumator nu poate fi invocată cu autoritate de lucru judecat într-un litigiu având ca obiect constatarea caracterului abuziv al acelorași clauze sau a unor clauze similare din alt contract de credit încheiat de același profesionist, dar cu un alt consumator. … 30.<!–>Tribunalul București – Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016 și nr. 1.424D/2017 și Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 952D/2016, consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 31.–>Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.675D/2016, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 939D/2016 și 3.194D/2016 și Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.337D/2016, apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. … 32.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 33.–>Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 34.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: –>35.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 36.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 și ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012. Curtea reține că forma actuală a dispozițiilor legale criticate (atât art. 12, cât și art. 13) a fost introdusă prin art. 38 al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dispoziții care au intrat în vigoare la 1 octombrie 2013, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: +
Articolul 12(1)<!–>În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.(2)–>La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesul-verbal întocmit potrivit art. 11.(3)<!–>Asociațiile pentru protecția consumatorului care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 30 și 32 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, la instanța prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum și modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispozițiile art. 13 alin. (1) și (4) sunt aplicabile.(4)–>Dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii. +
Articolul 13(1)<!–>Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.(2)–>În cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16.(3)<!–>Dacă instanța constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit.(4)–>Hotărârea este supusă numai apelului. … 37.<!–>În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și social, respectiv, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 4 alin. (2) privind nediscriminarea, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, art. 135 privind economia și ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. Se mai invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 38.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale atacate, prin prisma unor critici similare. … 39.<!–>Astfel, prin Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragraful 54, Curtea a reținut că, potrivit legii, instanța judecătorească este unica autoritate care se va pronunța asupra existenței sau inexistenței clauzelor abuzive dintr-un contract. Curtea a mai statuat, reamintind propria sa jurisprudență, că art. 13 din lege, pe lângă răspunderea civilă delictuală pe care o reglementează, prevede și o răspundere contravențională. Așadar, existând două tipuri de răspundere, una delictuală, cealaltă contravențională, există și două tipuri de sancțiuni. Împrejurarea că actul de sesizare a instanței, care circumscrie cadrul procesual al controlului efectuat de către aceasta, este diferit în funcție de calea aleasă de persoana ce are calitatea de consumator, nu impietează cu nimic asupra dreptului la apărare al profesionistului care are posibilitatea de a-și exercita garanțiile prevăzute de legea procesual civilă, formulând apărările pe care le consideră pertinente și utile cauzei. … 40.–>Curtea a reținut, însă, că sancțiunea obligării profesionistului să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare nu are natură contravențională, ci are o natură civilă, fiind legată de un contract civil. Sancțiunea civilă intervine pentru săvârșirea, cu vinovăție, a unei fapte ilicite și, în subsidiar, pentru cauzarea de prejudicii, chiar dacă, potrivit legii, profesionistul nu este obligat la plata unor despăgubiri. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 193/2000, în cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16 din lege, în cazul încălcării obligației de a nu stipula clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, dar sancțiunea contravențională intervine ca urmare a încălcării unei obligații stabilite printr-o normă de drept public. De asemenea, Curtea a reținut că limitele sancțiunii contravenționale au rămas neschimbate față de forma legii din anul 2008, astfel că nu a putut reține încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție. … 41.<!–>Curtea a constatat că obligația profesionistului prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 este o consecință a încălcării normelor de drept substanțial referitoare la clauzele abuzive. Așadar, clauzele abuzive sunt interzise în baza art. 4 din Legea nr. 193/2000, iar lista exemplificativă a acestora este cuprinsă în anexa la lege. Profesionistul a cunoscut încă de la început faptul că o clauză abuzivă poate antrena răspunderea sa în urma promovării unor acțiuni în justiție de către consumatori. În momentul în care instanța de judecată constată existența unei clauze abuzive, va obliga profesionistul să o înlăture din toate contractele de adeziune în curs de executare. Efectele acestei înlăturări, potrivit art. 13 din Legea nr. 193/2000, se vor produce pentru viitor. … 42.–>În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea a constatat că, aplicând sancțiunea civilă, în urma verificărilor efectuate, instanța acționează în baza unei competențe conferite de legiuitor. Este adevărat că reglementările legale criticate conferă hotărârii judecătorești efecte juridice particulare în raport cu regula generală a relativității efectelor hotărârilor judecătorești, fără ca obligațiile prevăzute în acestea să poată fi asimilate cu cele ce rezultă dintr-un act de reglementare primară. Efectul relativ al acestui tip de hotărâre nu se referă la un raport juridic concret dintre consumator și profesionist, raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000, în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispozițiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine publică. Astfel, relativitatea efectelor hotărârii judecătorești va avea în vedere persoana împotriva căreia este formulată sesizarea, persoană ce urmează a-și adapta conduita în funcție de exigențele stabilite prin hotărârea judecătorească. Nicăieri în lege nu este prevăzută o sancțiune împotriva profesionistului care, obligat de instanță să elimine clauzele constatate ca fiind abuzive, nu s-a conformat hotărârii judecătorești, dar efectul acesteia este în sensul că profesionistul fie va negocia cu consumatorul și le va modifica, fie va elimina pur și simplu clauzele abuzive din contractele preformulate, urmând ca verificarea îndeplinirii hotărârii judecătorești să fie făcută ulterior de către autoritățile competente. … 43.<!–>Referitor la critica legată de art. 21 alin. (3) din Constituție cu privire specială asupra opozabilității unor hotărâri judecătorești, Curtea a apreciat că autoritatea de lucru judecat a hotărârilor instanțelor judecătorești care s-au mai pronunțat în privința unei clauze contractuale utilizate de un profesionist întrun proces cu un consumator, potrivit dreptului comun, respectiv cea care este pronunțată în urma acțiunii personale formulate de consumator, se menține până când utilizarea unei clauze-tip practicate de profesionist este constatată ca fiind abuzivă în cadrul unei acțiuni în încetare, în condițiile art. 12-13 din Legea nr. 193/2000. Această acțiune, în urma căreia judecătorul efectuează un control de tip abstract, nu are în vedere o anumită clauză concretă inserată într-un contract. Cele două categorii de acțiuni nu se confundă, ele având tipologii diferite. Astfel, nu pot fi întrunite condițiile autorității de lucru judecat prevăzute de art. 430-431 din Codul de procedură civilă, respectiv tripla identitate: de părți, obiect și cauză, întrucât, în cazul de față, nu este vorba despre aceeași cauză în ceea ce privește natura juridică a acțiunii promovate. … 44.–>În concluzie, pentru ca un contract în derulare să își mai poată produce efecte juridice după intervenția hotărârii judecătorești prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, părțile la contract urmează să renegocieze condițiile contractuale; profesionistului îi revine, ca o consecință logică, obligația de a invita consumatorul la această renegociere și de a elimina clauzele abuzive din contract, astfel încât contractul în întregul său să respecte prevederile legale și, implicit, drepturile consumatorului. … 45.<!–>Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea nu a putut reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și nici pe cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare. … 46.–>Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a constatat că Legea fundamentală nu ocrotește și nu garantează dreptul de proprietate privată în legătură cu sumele rezultate din clauze abuzive, deci cu încălcarea legii. Curtea a statuat că nici nu se pune problema încălcării dreptului de proprietate, profesionistul nemaiputând pe viitor să încaseze sumele de bani stabilite în baza clauzelor contractuale constatate ca fiind abuzive, nepunându-se în discuție, în cadrul acțiunii în încetare, restituirea sumelor de bani deja încasate. … 47.<!–>În ceea ce privește libertatea economică, instanța de contencios constituțional a statuat că aceasta nu este absolută, ci comportă anumite limite, iar referitor la raportarea la prevederile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia din Constituție, Curtea a reiterat faptul că Legea nr. 193/2000 conține în anexa sa și o listă a clauzelor considerate ca fiind abuzive, statul ținând cont, astfel, de necesitatea protejării consumatorilor în fața unor abuzuri ale agenților economici aflați, din diferite motive, pe poziții de forță. … 48.–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia amintită își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 49.<!–>De asemenea, având în vedere că instanța de contencios constituțional nu a reținut încălcarea vreunui drept fundamental, Curtea constată că prevederile art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu au incidență în cauză. Mai mult, nici prevederile art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților nu au incidență în cauză, ele neavând vreo legătură cu opțiunea legiuitorului exprimată prin intermediul dispozițiilor legale criticate. … 50.–>Cu privire la art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea Constituțională a statuat că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției – unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză, demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare atitudine ține de cooperarea dintre instanța constituțională națională și cea europeană, precum și de dialogul judiciar dintre acestea, fără a se aduce în discuție aspecte ce țin de stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauza de față, Curtea Constituțională constată că nu este îndeplinită condiția nivelului de relevanță constituțională, astfel că prevederile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție nu au incidență în cauză. … 51.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN din București, OTP Bank România – S.A. din București, Raiffeisen – S.A. din București, Banca Românească din București și de Piraeus Bank România – S.A. din București în dosarele nr. 26.853/3/2015*, nr. 14.187/3/2016, nr. 17.908/3/2015*, nr. 14.484/3/2015*** și, respectiv nr. 36.689/3/2015* ale Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, de Banca Comercială Română din București și Piraeus Bank România – S.A. în dosarele nr. 1.106/2/2015 și nr. 45.010/3/2014 ale Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, de OTP Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 1.408/2/2015* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 12 și ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Fabian Niculae<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește