DECIZIA nr. 426 din 17 iunie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) [redactat, dintr-o eroare materială, drept art. 4 în loc de alin. (4)] din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristina Delia Dolomeț în Dosarul nr. 4.883/3/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.709D/2018. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosar precizări prin care își indică adresa de poștă electronică pentru corespondență și solicită să se ia act de schimbarea denumirii părții Societatea Piraeus Bank – S.A. România în Societatea First Bank – S.A. … 4.–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.710D/2018, nr. 1.750D/2018, nr. 1.768D/2018, nr. 1.769D/2018 și nr. 1.782D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă (Dosarul nr. 1.710D/2018), ale art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Dosarul nr. 1.750D/2018), ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă (dosarele nr. 1.768D/2018 și nr. 1.782D/2018), precum și ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă (Dosarul nr. 1.769D/2018). … 5.<!–>Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Mirela Mihaela Ochiana și Dan Dumitru Ochiana în Dosarul nr. 12.815/3/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.710D/2018), de Societatea Tera Com – S.R.L. din Mediaș în Dosarul nr. 5.230/257/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.750D/2018), de Petru Juravle și Gabriela Grigore, precum și de Societatea Silmar Party Club – S.R.L. din Reșița în dosarele nr. 10.155/325/2016 și nr. 3.702/290/2015 ale Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 1.768D/2018 și nr. 1.782D/2018), respectiv de Aurel Trașcă în Dosarul nr. 6.054/63/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.769D/2018). … 6.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 7.<!–>Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.750D/2018, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. … 8.–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.710D/2018, nr. 1.750D/2018, nr. 1.768D/2018, nr. 1.769D/2018 și nr. 1.782D/2018 la Dosarul nr. 1.709D/2018, care a fost primul înregistrat. … 9.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și de menținere a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:–>10.<!–>Prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.883/3/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) [redactat, dintr-o eroare materială, drept art. 4 în loc de alin. (4)] din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Cristina Delia Dolomeț într-o cauză având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze inserate într-un contract de credit, aflată în fază de recurs (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.709D/2018). … 11.–>Prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.815/3/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Mirela Mihaela Ochiana și Dan Dumitru Ochiana într-o cauză având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze inserate într-un contract de credit, aflată în fază de recurs (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.710D/2018). … 12.<!–>Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.230/257/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Excepția a fost ridicată de Societatea Tera Com – S.R.L. din Mediaș într-o cauză civilă având ca obiect pretenții, aflată în fază de recurs (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.750D/2018). … 13.–>Prin încheierile din 25 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 10.155/325/2016 și nr. 3.702/290/2015, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Petru Juravle și Gabriela Grigore, precum și de Societatea Silmar Party Club – S.R.L. din Reșița în cauze având ca obiect soluționarea unei cereri în constatarea nulității unui act juridic și, respectiv, pretenții, aflate în fază de recurs (dosarele Curții Constituționale nr. 1.768D/2018 și nr. 1.782D/2018). … 14.<!–>Prin Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.054/63/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Aurel Trașcă într-o cauză având ca obiect pretenții, aflată în fază de recurs (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.769D/2018). … 15.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, respectiv a declarat neconstituțională sintagma „precum și alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“. Ulterior pronunțării acestei decizii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre prealabilă prin care a interpretat dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, interpretare care este neconstituțională întrucât contestă competența Curții Constituționale și obligativitatea erga omnes a deciziilor sale, încălcându-se, totodată, principiul de rang constituțional potrivit căruia deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii și au putere numai pentru viitor. Totodată, procedând la o astfel de interpretare, instanța supremă s-a erijat în instanță de control judiciar al Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. … 16.<!–>Se mai susține că Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 trebuie să se aplice și proceselor în curs, adică acelora care nu au fost finalizate printr-o hotărâre definitivă, ceea ce nu ar reprezenta o încălcare a principiului neretroactivității legii, întrucât efectul declarării neconstituționalității este cel al neaplicabilității textului legal în discuție, iar acest aspect nu poate fi ignorat de o instanță judecătorească învestită cu soluționarea litigiului, fie chiar și într-o cale de atac de reformare. … 17.–>De asemenea, se invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015) și se arată că o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică numai în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată. Ca atare, și în cazul Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, instanța de contencios constituțional și-a confirmat propria practică în materia efectelor deciziei de admitere a unei excepții, iar instanța supremă și-a depășit atribuțiile și a încercat să adauge la ceea ce a pronunțat Curtea Constituțională, limitându-se în mod vădit accesul la justiție, chiar dacă este avută în vedere o cale extraordinară de atac, precum cea a recursului. Totodată, nu există nicio prevedere legală care să dea posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție să modifice interpretarea Curții Constituționale sau, mai mult, să adauge la aceasta. … 18.<!–>Se mai susține că, prin textele de lege criticate, legiuitorul a lăsat posibilitatea ca voința judecătorilor constituționali să fie suprimată prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și doar Curtea Constituțională să poată clarifica un conflict între decizii ale celor două instanțe. Totodată, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi opozabilă tuturor instanțelor de judecată, în ipoteza în care aceste decizii nu se referă strict la dezlegări date unor probleme de drept, ci se referă la interpretarea unei decizii a Curții Constituționale. … 19.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în esență, că norma a cărei neconstituționalitate a fost declarată prin Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 este o normă de procedură civilă în materia căilor de atac. Ca atare, dispoziția procedurală, în forma reconfigurată ca efect al deciziei Curții Constituționale, are valoarea unei legi noi de procedură civilă în materia căilor de atac, a cărei aplicare în timp presupune observarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor, dar și a regulilor după care se soluționează conflictul de norme procesual civile, care se regăsesc în Codul de procedură civilă, respectiv în cuprinsul prevederilor art. 24-27, indicate în doctrină drept norme generale de drept tranzitoriu. Din această perspectivă, principiul aplicării pentru viitor a deciziilor Curții Constituționale, consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție, nu împiedică, ci, dimpotrivă, impune aplicarea dispozițiilor art. 24-27 din Codul de procedură civilă, atât timp cât diferitele situații juridice ce reclamă stabilirea în concret a legii aplicabile în cazul unui conflict de norme de procedură civilă nu pot fi rezolvate doar prin raportarea la Legea fundamentală. În concepția actualului Cod de procedură civilă, legea care guvernează desfășurarea procesului și întocmirea actelor de procedură, inclusiv regimul căilor de atac, este legea în vigoare la data începerii procesului, această regulă fiind justificată de unitatea procesului civil, de interdependența actelor, fazelor și etapelor procesuale, care reclamă și o unitate de reglementare aptă să guverneze procesul în ansamblul său, de necesitatea respectării previziunilor și așteptărilor legitime ale părților. În cauză, momentul în raport cu care s-a stabilit regimul căilor de atac era depășit la data publicării deciziei Curții Constituționale, constituindu-se într-o facta praeterita, așa încât aplicarea efectelor acestei decizii pentru astfel de situații ar însemna o întoarcere în timp și deci încălcarea principiului neretroactivității. Printr-o astfel de aplicare, hotărârea instanței constituționale nu ar mai avea putere doar pentru viitor, ci ar avea, în mod nepermis, putere și efecte pentru trecut, modificând efectele juridice pe care legiuitorul le-a atașat actului de învestire a instanței, prin care a început procesul (tempus regit actum), atunci când a stabilit căror căi de atac va fi supusă hotărârea judecătorească. … 20.<!–>Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, în sistemul actualului Cod de procedură civilă, a fost adoptată o concepție nouă, care se îndepărtează de la cea anterioară (bazată, fără distincții, pe aplicarea imediată și generală a legii noi), tocmai pentru a se ține seama, deopotrivă, de exigențele principiului preeminenței dreptului și securității juridice, precum și de principiul respectării drepturilor și situațiilor legalmente dobândite, al respectării așteptărilor legitime, al egalității în fața legii. Se mai apreciază că, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, au fost aduse la îndeplinire de către instanța supremă prerogativele constituționale înscrise în art. 126 alin. (3) din Constituția României, în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii și cu principiile care guvernează desfășurarea procesului civil. … 21.–>Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că art. 27 din Codul de procedură civilă conține o dispoziție de principiu destinată beneficiarilor legii de procedură civilă, care are scopul de a determina precis, predictibil și lipsit de echivoc regimul căilor de atac, al motivelor pentru care se pot promova aceste căi de atac, precum și termenele în care se pot exercita acestea și, totodată, de a preveni retroactivitatea unor norme de drept procesual care ar putea interveni ulterior, pe parcursul derulării unui litigiu și care ar avea potențialul de a schimba „regulile jocului“, chiar în timpul derulării procedurilor judiciare. Cu privire la problema producerii în timp a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, se arată că aceasta trebuie determinată în raport cu natura normei declarate neconstituționale, ca normă de procedură, și cu reglementarea dată regimului căilor de atac de art. 27 din Codul de procedură civilă, în așa fel încât să nu se ajungă la o aplicare retroactivă. Prin urmare, reperele juridice ale dezlegării acestei probleme de drept conduc neîndoielnic și neechivoc la concluzia unei aplicări pentru viitor doar în privința litigiilor ce se vor declanșa ulterior publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru că, altminteri, s-ar atașa consecințe juridice neprevăzute de legea în vigoare la momentul actului de sesizare a instanței. Se mai apreciază că normele criticate beneficiază de claritate și predictibilitate. În același timp, aceste norme nu au vocația de a se constitui în temei pentru extinderea competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în sfera atribuțiilor altor puteri și nici în premise pentru limitarea dreptului de acces la justiție. … 22.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 23.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>24.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă, respectiv dispozițiile art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și la art. 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). … 26.–>În prezentele cauze, având în vedere conținutul normativ al normei de trimitere cuprinse în art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă și cel al normei legale la care se face trimitere, respectiv art. 518 din același cod referitor la încetarea efectelor deciziei în interesul legii, și analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de instanța supremă, rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 27 – Legea aplicabilă hotărârilor: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; … – Art. 521 alin. (3): „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … … 27.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 – Înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1)-(3) privind competența instanțelor judecătorești și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale art. 142 alin. (1) referitoare la rolul Curții Constituționale de garant al Constituției, ale art. 146 lit. d) și l) privind atribuțiile Curții Constituționale, precum și ale art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 28.–>Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reține că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 29.<!–>Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continuă să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a observat că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii, în timp, a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 30.–>Prin aceeași decizie, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 28). … 31.<!–>În prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) dinLegea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 32.–>Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) dinLegea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 33.<!–>Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate. Astfel, pe de o parte, Curtea reține că este invocată în mod generic contradicția textelor de lege criticate cu prevederile constituționale. Or, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în indicarea motivelor de neconstituționalitate, în temeiul art. 29 dinLegea nr. 47/1992, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu. Pe de altă parte, motivele de neconstituționalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanțele judecătorești a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă. … 34.–>Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) dinLegea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) dinLegea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 35.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>1.–>Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Cristina Delia Dolomeț, precum și de Mirela Mihaela Ochiana și Dan Dumitru Ochiana în dosarele nr. 4.883/3/2016/a1 și nr. 12.815/3/2016/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de Societatea Tera Com – S.R.L. din Mediaș în Dosarul nr. 5.230/257/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă, de Petru Juravle, Gabriela Grigore și de Societatea Silmar Party Club – S.R.L. din Reșița în dosarele nr. 10.155/325/2016 și nr. 3.702/290/2015 ale Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, precum și de Aurel Trașcă în Dosarul nr. 6.054/63/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 2.<!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceiași autori, în aceleași dosare, ale acelorași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă, Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, precum și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina Titirișcă–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește