DECIZIA nr. 44 din 4 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioana Sfîrîială în Dosarul nr. 4.396/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 801D/2018. … 2.<!–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.056D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Nicolae Gheorghe Gutzulescu în Dosarul nr. 8.013/866/2017 al Tribunalului Iași – Secția penală. … 4.<!–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.–>Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 801D/2018 și nr. 2.056D/2018 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. … 6.<!–>Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor. … 7.–>Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.056D/2018 la Dosarul nr. 801D/2018, care este primul înregistrat. … 8.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 485 din 17 septembrie 2019. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>9.<!–>Prin Încheierea nr. 458 din 15 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.396/2/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ioana Sfîrîială cu ocazia soluționării contestației împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva unor soluții de clasare dispuse prin rechizitoriu, le-a desființat în parte și a trimis cauza la procuror pentru a începe urmărirea penală sub aspectul săvârșirii anumitor infracțiuni. … 10.–>Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.013/866/2017, Tribunalul Iași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Alexandru Nicolae Gheorghe Gutzulescu cu ocazia soluționării contestației împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a respins ca tardivă plângerea împotriva unei soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. … 11.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind statul de drept, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești, folosirea căilor de atac, rolul Ministerului Public, statutul procurorilor, dreptul la un recurs efectiv și interzicerea generală a discriminării, întrucât împiedică exercitarea căii de atac a contestației împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în procedura reglementată de prevederile art. 341 din Codul de procedură penală, cu excepția cazului prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c) al aceluiași articol. … 12.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale, având în vedere jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, și anume Decizia nr. 436 din 22 iunie 2017. … 13.<!–>Tribunalul Iași – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 530 din 11 iulie 2017 și nr. 801 din 5 decembrie 2017. … 14.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.<!–>Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere exprimat în deciziile Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015, nr. 139 din 12 martie 2015 și nr. 326 din 17 mai 2016, în sensul că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale. … 16.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>17.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „(8) Încheierea prin care sa pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.“ … 19.–>În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 referitor la statul de drept, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 referitor la statutul procurorilor, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție. … 20.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, atât în forma anterioară modificării prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, cât și în forma ulterioară acestei modificări – cu păstrarea soluției legislative criticate -, au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. … 21.–>Astfel, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate regăsindu-se în numeroase decizii ulterioare ale Curții, cum ar fi deciziile nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015; nr. 58 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015; nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015; nr. 233 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015; nr. 294 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015; nr. 408 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015; nr. 446 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 august 2015; nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016; nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016; nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017; nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017; nr. 434 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 noiembrie 2017; nr. 563 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 5 decembrie 2017; nr. 801 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 16 februarie 2018; nr. 485 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 4 decembrie 2019, și nr. 487 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 19 noiembrie 2019. … 22.<!–>În motivarea soluției sale, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, mai sus citată, paragraful 25, Curtea a reținut că încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute de dispozițiile art. 341 alin. (6) și alin. (7) pct. 1 și pct. 2 lit. a), b) și d) din Codul de procedură penală este definitivă, însă acest fapt nu este de natură a afecta constituționalitatea textului de lege criticat, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât prevederile art. 129, cât și cele ale art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“. … 23.–>Curtea a mai statuat că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici dreptului la apărare consacrat de prevederile art. 24 din Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de dispozițiile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, prevederile art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. … 24.<!–>Tot prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, mai sus citată, paragraful 26, Curtea a constatat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și ale art. 341 din Codul de procedură penală. Astfel, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului, având în vedere natura cauzelor vizate de dispozițiile art. 340 și ale art. 341 din Codul de procedură penală, cauze în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau al urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror. … 25.–>Referitor la dreptul la un recurs efectiv, consacrat de dispozițiile art. 13 din Convenție, prin Decizia nr. 485 din 17 septembrie 2019, citată anterior, paragraful 44, Curtea a reținut că acest drept nu semnifică asigurarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, ci impune existența în dreptul intern a unei căi procedurale care să permită prevalarea de drepturile și libertățile consacrate de Convenție. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dispozițiile art. 13 din Convenție garantează o cale legală internă care să ofere posibilitatea de a obține examinarea pe fond a unei „plângeri admisibile“ întemeiate pe prevederile Convenției și să asigure un remediu adecvat (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16 iulie 2014, pronunțată în Cauza Ališić și alții împotriva Bosniei și Herțegovinei, Croației, Serbiei, Sloveniei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, paragraful 131). Or, dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală – prin reglementarea procedurii plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată – sunt de natură a asigura îndeplinirea acestei exigențe convenționale, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017, citată anterior, paragraful 30. … 26.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 27.–>În ceea ce privește critica referitoare la o presupusă atingere adusă prevederilor art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că instituirea unor reguli speciale de procedură – inclusiv în ceea ce privește căile de atac – nu este contrară principiului egalității în drepturi, atât timp cât aceste reguli se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații identice sau similare (Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015, paragraful 16, Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, paragraful 26, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, paragraful 21, Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017, paragraful 26, și Decizia nr. 485 din 17 septembrie 2019, paragraful 43, decizii citate anterior). … 28.<!–>Având în vedere motivele menționate mai sus, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor constituționale ale art. 1 privind statul de drept, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor. … 29.–>Referitor la pretinsa încălcare, prin textul de lege ce face obiectul excepției, a dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu s-a constatat în cauza de față. … 30.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Sfîrîială în Dosarul nr. 4.396/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și de Alexandru Nicolae Gheorghe Gutzulescu în Dosarul nr. 8.013/866/2017 al Tribunalului Iași – Secția penală și constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și Tribunalului Iași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Oana-Cristina Puică<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește