DECIZIA nr. 440 din 24 iunie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 379^1 coroborate cu dispozițiile art. 404^1 și ale art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Impresa Pizzarotti C SPA Italia – Sucursala Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 24.350/211/2016 al Tribunalului Specializat Cluj și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.639D/2018. … 2.–>La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepției doamna avocat Luiza Iuliana Budușan din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Aceasta arată că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, în măsura în care nu se aplică popririi validate de către o instanță judecătorească. Menționează că în noul Cod de procedură civilă problema a fost reglementată în mod corespunzător. În condițiile în care există două dosare execuționale, este inadmisibil ca a doua procedură de executare silită să subziste în cazul desființării primei proceduri. Terțul poprit se află într-o situație de inferioritate față de debitorul poprit, neavând posibilitatea de a formula opoziție sau contestație la executare. De asemenea, se încalcă prevederile art. 21 din Constituție, întrucât nu există o altă cale de atac sau o altă procedură pentru a înlătura efectele unei proceduri anulate. Aceasta mai expune pe larg elemente de fapt din dosar. … 4.–>În continuare, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că autoarea excepției de neconstituționalitate reliefează aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 17 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 24.350/211/2016, Tribunalul Specializat Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 379^1 coroborate cu dispozițiile art. 404^1 și ale art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție invocată de Societatea Impresa Pizzarotti C SPA Italia – Sucursala Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare nu include posibilitatea terțului poprit cu privire la care s-a dispus validarea popririi de a solicita întoarcerea executării silite și restituirea sumei achitate creditorului urmăritor, în cazul în care a fost desființat titlul executoriu care a stat la baza executării silite inițiale în care s-a înființat poprirea validată. … 7.–>Spre deosebire de dispozițiile art. 794 din noul Cod de procedură civilă, sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865, textul de lege criticat este lipsit de claritate în privința executării silite la care se referă legiuitorul, respectiv dacă împotriva terțului poprit urmează a fi efectuată executarea silită din dosarul execuțional inițial ori împotriva acestuia se începe o nouă executare silită în cadrul unui dosar execuțional separat. … 8.<!–>În aceste condiții, prevederile legale invocate trebuie interpretate conform dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. De altfel, terțul poprit nu are la dispoziție nicio cale extraordinară de atac împotriva hotărârii de validare a popririi, întrucât art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 nu reglementează niciun caz de revizuire a hotărârii judecătorești de validare în situația descrisă. … 9.–>În plus, terțul poprit nu are nici posibilitatea de a formula contestație la executare împotriva popririi prin care să invoce nulitatea titlului principal (filă cec), deoarece cu privire la un astfel de titlu, legea specială (Legea nr. 59/1934 asupra cecului) instituie o cale de atac aflată doar la dispoziția debitorului principal, respectiv opoziția la executare. … 10.<!–>Autoarea excepției mai susține neclaritatea și imprevizibilitatea textelor de lege criticate, întrucât dispozițiile art. 379^1 din Codul de procedură civilă din 1865, care se referă la totalitatea actelor de executare atunci când menționează că acestea sunt desființate de drept în situația în care titlul executoriu care a stat la baza emiterii lor este (la rândul său) desființat, nu prevăd, totuși, cu claritate care este situația popririi validate de către instanță, respectiv dacă acest act de executare se desființează de drept ori este necesară parcurgerea unei alte proceduri pentru desființarea sa. … 11.–>Tribunalul Specializat Cluj apreciază că aspectele invocate de către autoarea excepției de neconstituționalitate sunt chestiuni de interpretare ale dispozițiilor legale incidente în cauză care se circumscriu obiectului analizei instanței sesizate. În subsidiar, se mai arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. … 12.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>14.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 379^1 coroborate cu dispozițiile art. 460 alin. 1 și ale art. 404^1din Codul de procedură civilă din 1865. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 379^1 coroborate cu dispozițiile art. 404^1 și ale art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, texte asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe prin prezenta decizie și care au următorul cuprins:– Art. 379^1: „În cazul în care s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept. Dispozițiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile.“; … – Art. 404^1: În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.–>Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.<!–>În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când își găsește aplicare art. 449.–> … – Art. 460 alin. 4: „După validarea popririi, terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu.“ … … 16.<!–>Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 a intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să producă efecte în cauză. … 17.–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 16 – Egalitatea în fața legii, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 – Accesul liber la justiție. … 18.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instituția popririi reprezintă o formă a executării silite indirecte, prin care se valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului ori deținute în numele său de către o terță persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente, creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar și condiționat. … 19.–>Procedura popririi este reglementată în scopul realizării în întregime a creanței creditorului și poate cuprinde două etape, respectiv înființarea popririi și validarea acesteia. În cadrul său există, de regulă, trei subiecte, respectiv trei raporturi juridice: între creditorul urmăritor și debitorul poprit (raport direct de la creditor la debitor); între debitorul poprit și terțul poprit (raport direct de la creditor la debitor); între creditorul popritor și terțul poprit (spre deosebire de raporturile juridice anterior menționate, care preexistă înființării popririi, acest raport juridic se naște ca efect al validării popririi). … 20.<!–>În prima etapă menționată, prin adresa de înființare a popririi, executorul judecătoresc, alături de copia certificată de pe titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, îi va pune în vedere terțului poprit și interdicția de a plăti debitorului sumele de bani pe care i le datorează ori pe care i le va datora în viitor, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce face obiectul executării silite. Adresa de înființare a popririi are natură juridică mixtă, de act de conservare (indisponibilizarea sumelor de bani sau a titlurilor de valoare pe care debitorul le datorează ori le va datora în viitor terțul poprit în baza unor raporturi juridice preexistente) și de act de executare (cei interesați să invoce o cauză de nelegalitate a acesteia având deschisă calea contestației la executare). Efectul înființării popririi este de indisponibilizare a sumelor și bunurilor poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit. În această privință, obligațiile terțului poprit constau, în esență, în consemnarea și plata sumei poprite către creditor. … 21.–>În ceea ce privește validarea popririi, aceasta nu este o fază obligatorie, ci intervine atunci când terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile mai sus arătate. Procedura validării este una contencioasă, presupune citarea creditorului urmăritor, a debitorului poprit și a terțului poprit și constă în verificarea de către instanță a îndeplinirii condițiilor legale pentru obligarea directă a terțului poprit. … 22.<!–>Astfel, din punctul de vedere al terțului poprit, cererea de validare a popririi constituie o veritabilă cerere de chemare în judecată, în care are posibilitatea de a invoca orice excepții și orice apărări de fond, pentru a demonstra inexistența datoriei, stingerea ei, nulitatea actului juridic ce constituie titlu executoriu invocat de creditorul popritor. Ca atare, terțul poprit nu poate fi obligat la plata sumelor poprite decât în baza unei hotărâri judecătorești, împotriva căreia poate formula apel, iar, în urma rămânerii definitive, aceasta constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit. Așadar, în soluționarea cererii de validare a popririi se judecă raportul dintre creditorul urmăritor și terțul poprit. … 23.–>Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură, edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, acesta putând reglementa norme cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. … 24.<!–>Referitor la ipoteza invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia, în cadrul executării silite unde există o hotărâre de validare a popririi, ca urmare a desființării titlului executoriu, executarea silită continuă, întrucât există o astfel de hotărâre de validare, Curtea precizează că dispozițiile legale criticate nu pot fi privite singular, ci trebuie analizate în cadrul întregului context normativ care reglementează întoarcerea executării și care stabilesc modalitățile concrete privind restabilirea situației anterioare desființării titlului executoriu. … 25.–>Mai mult, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă în mod evident faptul că autoarea acesteia dorește interpretarea textului legal criticat în sensul soluției legislative cuprinse în noul Cod de procedură civilă, considerată a fi mai clară, și, totodată, aceasta apreciază cu privire la posibilele interpretări ale instanței judecătorești în aplicarea textelor de lege criticate. Or, acestea nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut în mod constant că neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate. Astfel, nu se poate vorbi despre discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale – așadar inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative, astfel cum este în cazul de față, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor lor interese (a se vedea Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 72 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008). … 26.<!–>De asemenea, în cauza de față, Curtea apreciază că autoarea excepției de neconstituționalitate invocă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii care excedează competenței Curții Constituționale. … 27.–>Or, cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței judecătorești care judecă fondul cauzei, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate, Curtea va constata că soluționarea acesteia excedează competenței sale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. … 28.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 379^1 coroborate cu dispozițiile art. 404^1 și ale art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Impresa Pizzarotti C SPA Italia – Sucursala Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 24.350/211/2016 al Tribunalului Specializat Cluj.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Specializat Cluj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 24 iunie 2021.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Fabian Niculae<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește