DECIZIA nr. 446 din 22 iunie 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) și alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniela Vaida în Dosarul nr. 780/84/2016 al Tribunalului Sălaj – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.565 D/2016. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, se arată că susținerile autoarei excepției referitoare la textul criticat nu sunt reale, întrucât, în mod evident, în soluționarea plângerii formulate împotriva soluției procurorului este posibilă schimbarea temeiului soluției de clasare. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia dispozițiile legale anterior menționate nu reglementează o acuzație în materie penală, motiv pentru care nu se impune asigurarea dublului grad de jurisdicție în ipoteza juridică analizată. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 25 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 780/84/2016, Tribunalul Sălaj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 341 alin. (6) și alin. (8) din Codul de procedură penală, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Daniela Vaida într-o cauză având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate de autoarea excepției împotriva unor ordonanțe de clasare. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, care împiedică partea interesată să își realizeze dreptul de a obține schimbarea temeiului de drept al soluției de clasare, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv. Se observă că, spre deosebire de prevederile art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, textul criticat nu prevede posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală, în situația în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva petentului. … 6.<!–>Se susține că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, care nu prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțe în materia plângerilor împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, încalcă accesul liber la justiție, principiul dublului grad de jurisdicție în materie penală și dreptul la un recurs efectiv. … 7.–>Tribunalul Sălaj – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 408 din 28 mai 2015, nr. 58 din 24 februarie 2015 și nr. 625 din 8 octombrie 2015. … 8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate analizată. … 10.<!–>Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. a) și lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Arată că își menține punctele de vedere care au fost reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 326 din 17 mai 2016 și nr. 437 din 21 iunie 2016. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală, se susține că aceasta este inadmisibilă, având în vedere pronunțarea de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 733 din 29 octombrie 2015, prin care s-a constatat că textul criticat este neconstituțional prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (6) și alin. (8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: (6)–>În cauzele în care nu sa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții:a)<!–>respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; … b)–>admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; … c)<!–>admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. […] … (8)–>Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. … 14.<!–>Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 20 alin. (2) cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, precum și dispozițiilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un recurs efectiv și ale art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție cu privire la dublul grad de jurisdicție în materie penală. … 15.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate, în acest sens, numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, sunt reținute Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, și Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 16.<!–>Prin Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, Curtea a reținut că încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1,pct. 2 lit. a),b) și d) din cuprinsul art. 341 din Codul de procedură penală este definitivă, însă acest fapt nu este de natură a afecta constituționalitatea prevederilor invocate, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a constatat că atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“. Dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. S-a arătat, în acest sens, că nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autoarele excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au aplicabilitate în cauza de față, întrucât dreptul la un recurs efectiv este distinct de dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Totodată, eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului. … 17.–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior arătate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 18.<!–>Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, în ceea ce privește susținerile autoarei excepției, potrivit cărora dispozițiile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală nu oferă remediul procesual pentru ipoteza juridică în care aceasta se află, respectiv că textul criticat nu permite judecătorului de cameră preliminară să restituie cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale, în situația în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva petentului, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. b) și, respectiv, alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală prevăd atât posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a admite plângerea, de a desființa soluția atacată și de a trimite, motivat, cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale, cât și posibilitatea acestuia de a admite plângerea și de a schimba temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. Totodată, Curtea reține că situația de fapt a autoarei excepției este aceea de a fi fost dispusă, în privința sa, o soluție de clasare, conform art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, iar art. 19 anterior menționat atribuie, în mod expres, caracterul de lege penală mai favorabilă soluției juridice dispuse în favoarea sa, conform prevederilor art. 18^1 din Codul penal din 1969. Mai mult, în situația unei eventuale trimiteri în judecată a petentei, aceleași dispoziții ale art. 19 din Legea nr. 255/2013 prevăd pronunțarea de către instanța de judecată a unei soluții de achitare, conform dispozițiilor Codului de procedură penală în vigoare. … 19.–>Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că argumentele invocate în susținerea pretinsei neconstituționalități a prevederilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală nu au în vedere veritabile probleme de neconstituționalitate, ci vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate. Or, conform dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată …“. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală va fi respinsă ca inadmisibilă. … 20.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>1.–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniela Vaida în Dosarul nr. 780/84/2016 al Tribunalului Sălaj – Secția penală. … 2.<!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Vaida în Dosarul nr. 780/84/2016 al Tribunalului Sălaj – Secția penală și constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Sălaj – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 22 iunie 2017.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina Teodora Pop–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește